Mircea Rusu: Am ramas si sint in PNL, fiindca nu m-am vazut in alte partide

Dle Mircea Rusu, ati fost deputat in primul Parlament ales democratic in Republica Moldova. Ati avut o implicare politica activa in anii de dupa proclamarea Independentei Republicii Moldova, ati fost presedintele Partidului National Liberal, ati promovat si aparat liberalismul, foarte “la moda” astazi in Republica Moldova. Ce sentimente va incearca acum, cind la conducere au ajuns forte liberal-democratice?

Sentimentul sperantei ca aceste forte vor face ceva dupa atitia ani de regim comunist. Noi am pus bazele liberalismului nu pentru a profita de putere, aducind pe cineva in virful acesteia. Am rezistat cu stindardul liberalismului din convingerea ca e unica doctrina ce prevede reforme autentice. Vom vedea daca cei care sint astazi declarati liberali vor reusi sa realizeze ce isi propun. Nu pot comenta inca – vom vedea abia dupa citeva luni de activitate cum avansam.

Mai multe persoane au vehiculat ca nu ati mai fi in PNL. De ce ati ramas in PNL si cum vedeti perspectiva partidului?

 
Am ramas si sint in PNL, fiindca nu m-am vazut in alte partide. In eforturile de constituire a AMN, in 2004, pentru a ajunge fortele liberale si democratice la putere, pe care am facut-o acum citiva ani, am mers pe formula de a sacrifica PNL pentru obiectivul de a scapa de comunisti. Nu s-a reusit si este absolut firesc ca am revenit la ceea ce-mi place, la ceea ce este aproape de sufletul meu si voi raminte in acest partid atitia ani citi voi avea. Consider ca PNL-ul trebuie sa existe, pentru ca are o istorie, are o fata si, de fapt este unicul partid dintre partidele extraparlamentare care respecta doctrina liberala, iar oamenii nu au plecat la partidele aflate la treuca publica, adica practicind traseismul.

 
Cind am revenit din AMN la PNL, am revenit cu toti ai nostri. Cunoastem bine ca, pentru a avea un partid, e nevoie de doua componente obligatorii: oamenii, pe care noi ii avem, si banii. Bani depusi cinstit, dar care, din pacate, nu se dau celor din Opozitie, ci liberalilor de la putere, indiferent de nuante. Nu vreau sa detalizez – toti liberali, chiar si AMN are o doctrina social-liberala.

Nu credeti ca, din pacate, cei care isi anunta deschis, sus si tare, atasamentul puternic la valorile nationale ramin in opozitie la noi?

Este alta tema de discutie. Am declarat, de citeva ori, ca as fi membru si al unui partid mai de stinga, daca si-ar declara clar obiectivul de unire cu Romania, fiindca ramin convins ca e unica iesire din situatie. Deocamdata e un vis, insa avem nevoie de oameni curajosi, care sa constientizeze ca o alta iesire din situatie cetatenii din R.Moldova nu au. Da, ar mai fi una – sa devenim o anexa a Rusiei, unde vor fi moldovenii hraniti, imbracati, dar o perspective civilizata e numai Romania, Uniunea Europeana fiind mai departe… Din pacate, nu doresc unirea nici cei de la Chisinau, nici, dupa mine, cei de la Bucuresti, acoperirea cu Uniunea Europeana fiind foarte comoda pentru mai multe formatiuni atit din partea stinga, precum si din partea dreapta a Prutului. Nu cred ca multi dintre cei care sint declarati sau perceputi astazi ca unionisti isi doresc in mod real unirea, fiindca politicieni de astazi sau de miine ar deveni maximum doar simpli deputati de rind ai Romaniei, conducatori ai unor judete, nu si prime persoane in Romania. In viitorii 100 de ani, daca astazi s-ar produce unirea, nu cred ca vreun basarabean ar deveni Presedinte. Tine de psihologia omului, e nevoie de un inalt grad de intelectualism ca sa un basarabean sa fie acceptat si de cei din Ardeal, de cei din alte regiuni romanesti.

Domnule Rusu, ati fost primul dintre liderii politici care, in anul 2001, v-ati depus mandatul de presedinte, pentru ca nu ati adus PNL in Parlament. Cum apreciati eforturile initiate de PNL-ul condus de Dvs. pentru unificarea fortelor democratice, cind au venit la putere comunistii? Regretati astazi sau nu acest gest de declansare a unificarii fortelor, din perspectiva destramarii AMN?

Consider ca a fost un pas absolut firesc din partea unui lider de partid. Cum ar trebuie sa fie si din partea unui conducator de unitate economica – daca esueaza in activitatea sa, el trebuie sa se retraga. Problema basarabenilor de aici de a ramine pe din afara este mare si asta pentru ca acesti oameni nu au libertate interna. Insa trebuie sa nu te temi de nimic in viata aceasta. In anul 2000 am initiat efortul unei ample unificari si, pentru aceasta, am avut mai multe discutii, inclusiv cu Mircea Snegur, inclusiv cu Iurie Rosca, am avut si negocieri. I-am propus atunci lui M.Snegur ca constituim un bloc national in frunte cu Serafim Urecheanu si daca ar fi fost asa, garantez ca nu ar fi mai venit comunistii la putere. Atunci S.Urecheanu era pe val, avea o autoritate extraordinara si, daca ne-am fi unit, nu cred ca ar fi avut comunistii in Parlament 71 de mandate. Snegur, insa, a spus sa venim fiecare separat in Parlament si pe urma sa ne unim, existind experienta amara a Conventiei Democrate din Moldova, care nu a rezistat in Parlamentul 1998.

Regret, dar am avut eu, si nu Mircea Snegur, dreptate – 8 ani de zile comunistii ne-au condus cum au vrut ei. A fost o greseala mare. Am plecat din politica pentru ca imi era greu sa ma ocup si de polica, si de business. Trebuie sa faci ori una, ori alta. Formatiunea democratica din care am facut parte dupa proclamarea Independentei a cunoscut mai multe denumiri, dar am promovat printer primele liberalismul impreuna cu Andrei Iuri-Apostol, cu echipa fondatoare a PNL. Am revenit pe fagasul PNL-ului, deoarece e un partid istoric si am mizat pe sustinerea celor de peste Prut. Insa, indiferenta s-a regasit in protocol si declaratii sterile, stilul continuind. In afara de imbratisari si poduri de flori nu s-a facut altceva. Nu sint suparat pe Romania, dar spun ca Romania nu a avut, totusi, rolul cuvenit in acest teritoriu. Nu era vorba sa trimita tancuri sau altceva. Trebuia sa se ocupe cu mult mai serios de aceasta bucata de pamint.

Regret ca, dupa fuzionarea in Partidului Liberal a Partidului Renasterii si Concilierii, a Partidului National Crestin Taranesc, a Partidului National Liberal si “Jos Mafia”, am constituit un partid solid, serios si cu o perspectriva foarte buna, dar l-am dizolvat, dat find marele deficit de finante in perioada. Nu cred ca mai era un alt partid egal ca valoare umana si profesionala. Au venit in PL atunci toti oamenii de onoare avind capacitate.

Credeti ca mai e posibila o unificare a fortelor liberale, democratice? C ear trebui sa faca astazi PNL?

PNL-ul trebuie sa-si caute locul in societatea noastra in masura in care dialogul cu el va fi acceptat de un partid liberal sau altul. Trebuie sa mearga in bloc pe viitor cu alte partide – in cazul de fata le vad pe toate 3 formatiuni liberale – si PL, si AMN, si PLDM. Toti ne sint destul de aproape, dar numai in bloc, nicidecum nu trebuie sa mai acceptam variante de fuzionari, deoarece nu se stie ce va fi cu celelalte partide, care se afla astazi la putere. Si dorim noi sau nu – puterea erodeaza, obligatoriu aceste partide vor pierde din autoritate si va trebui sa apara altcineva pe esichierul politic, inclusiv PNL ofera aceasta perspectiva. Cred ca, dupa alegerile urmatoare, care obligatoriu vor avea loc, va fi necesar ca toti liderii sa se aseze la masa de dialog si sa gindeasca simplificarea structurii politice. Cred ca tinerii trebuie sa vina in partid sa munceasca alaturi de cei cu experienta si, in functie de activitate, sa fie promovati. Noi avem politicieni cu experienta care timp de 20 de ani au crezut ca trebuie sa mergem mai departe, nu s-a ajuns si vine timpul cind trebuie sa faca un pas inapoi. Eu l-am facut, m-am retras. Ramin membru al PNL, dar nu activez in prim-plan. Trec anii.

Cum apreciati starea de lucruri in privinta activitatii economice? E mai buna, e mai rea dupa jumatate de an de cind a venit AIE la putere?

Ca cetatean, am sesizat o anumita libertate. Aceasta o pot spune, dar nu pot spune ca sint schimbari pe plan economic general. E foarte greu, intr-un timp atit de scurt, sa te dai cu parerea, pentru ca e dificil sa se ea niste decizii care sa schimbe radical lucrurile. Ca specialist, eu inteleg bine ca pretul la gaze nu tine de Guvern. Altceva e ca Guvernul, pornind de la capacitati si posibilitati, trebuie sa asigure minimumul celor fara resursele necesare – pensionarilor, invalizilor, medicilor, invatatorilor. Si politia are salarii minime. Ceea ce tine de ultimele stiri pozitive privind finantarile masive de 2 miliarde de euro pentru R.Moldova, sint bani foarte grei, dar este absolut clar ca cei care stau si conduc tara trebuie sa-si dea seama ca ori vor realiza ceea ce au promis si vor primi banii, ori isi vor cauta de treaba, daca nu vor accepta regulile de joc. Europa nu are nevoie de o tara ca a noastra atit de saraca si nevoiasa. Eu accept regulile de joc.

Ce acceptati si ce nu acceptati in politicile noii guvernari? Ce sugestii ati avea, pornind de la experienta mare care o aveti?

Am mai accestuat ca se simte democratizarea societatii, se simte liberalizarea televiziunii, cu toate ca televiziunea publica e destul de inapoiata, dar este asa prin angajatii de acolo – sa nu fie cu suparare. Colaboratorii de acolo trebuie sa se trezeasca sa vada ce se face in jur. O alta problema e ca nu sint trasi la raspundere vinovatii de multe fapte. Nu conteaza ca tin de 7 aprilie sau de fraudele economice pe durata a zece ani. Toti constientizeaza cit costa un metru patrat de imobil in Chisinau si nicidecum unele hoteluri nu se puteau vinde la preturi de nimic. Si acestea sint doar citeva exemple. S-a facut ceva legat de demonopolizarea vinzarii de carne. Nu cred ca se vor realiza multe, de aceea ce si-au propus – vorbesc de salarii si pensii – nu se vor face daca nu vor veni investitii serioase, investitii sistematice, daca nu se vor deschide locuri de munca, daca nu se vor stimula progresele in agricultura si in industrie, daca nu vor fi un sir intreg de masuri care sa ridice nivelul nostru de studii, de cultura profesionala. Nu sa se puna o nota pentru 20 lei, pedagogul sa astepte cu nerabdare sesiunile. Nu il invinuiesc pe pedagog, ci sistemul. Noi cind invatam, nici prin cap nu ne trecea sa propunem ceva pedagogului. Pierzind aici, astazi pierdem foarte mult in economie, iar in societate – in viitor.

Credeti in unirea R.Moldova cu Romania? De ce se tem partidele sa lanseze ferm acest mesaj? PNL ar putea promova astazi platforma ideologica respectiva?

Cindva am spus la o sedinta a Consiliului nostru republican ca partidul care va initia astazi unirea cu Romania are perspective in Republica Moldova. Nu misca cei care astazi se afla la putere, avind si o tenta nationala destul de evidentiata, pentru ca inca ii domina frica sovietica. Si varianta de a se uita in doua parti inca a ramas. Asta tine de generatii. Acoperirea cu Uniunea Europeana este o gaselnita pentru politicienii nostril, ca sa nu spuna lucrurilor pe nume. Intrebarea trebuie pusa altfel. Dar daca Romania nu era membra a Uniunii Europene? Aveam sa aspiram in UE ca san e intilnim acolo cu Romania? Ce faceam noi mai departe? Unirea ori se face la un moment istoric, asa cum s-a facut in 1918, vorbesc de Basarabia si de Marea Unire, sau se va face prin coacerea procesului. Astazi avem o putere complexa – unul ar fi vrut unirea garantat, fiind vorba d ePL si Mihai Ghimpu si cred in sinceritatea lui, altul, PD, nu o vrea categoric, iar in AMN o parte vrea unire si alta parte – nu. La fel, o parte de la PLDM vor unire, dar nu toti. Ca sa se ajunga la alte convingeri e nevoie de spatiu public de dezbateri si doar informarea cetatenilor ne va salva de inapoiere si intuneric.

Domnule Mircea Rusu, va multumim si va dorim sanatate si succes.
www.pnl.md

Comentarii

Lasă un răspuns