Separatia stat-societate

Principiile liberalismului [Rating: *** Voturi exprimate: 229]




Separaţia stat-societate

28. Societatea şi statul sunt şi trebuie să rămână separate.

Orice tentativă de a confunda statul şi societatea conduce la totalitarism. Totalitarismul este o formulă politică în mod radical inacceptabilă, care trebuie evitată cu orice preţ.

29. Statul exercită puterea pe care i-o delegă societatea. Exercitarea puterii de către stat este legitimă în măsura în care nici unul din actele puterii nu intră în contradicţie cu (i) respectul voinţei majorităţii, (ii) protecţia minorităţilor şi (iii) drepturile fundamentale ale omului.

30. Mai degrabă decât un bine absolut, statul este un rău necesar. Această viziune este rezultatul unei evoluţii intelectuale sinuoase, întrucât în secolele trecute existenţa statului a fost tratată de către liberali în două maniere foarte diferite.

În demonstraţia lor, liberalii contractualişti porneau de la descrierea unei stări naturale, în care oamenii erau adversari ireductibili (homo homini lupus), ei neputând trăi paşnic în societate fără intervenţia unei instanţe – numite stat – care să le ordoneze relaţiile în chip raţional. Imaginat ca unica instanţă de pacificare a stării endemice de război, statul era considerat de contractualişti un bine absolut.

Dimpotrivă, liberalii utilitarişti considerau că indiviziii sunt sociabili dacă au drept ghid al acţiunii lor cotidiene utilitatea: pentru utilitarişti, statul trebuia să realizeze exclusiv ceea ce utilitatea nu putea asigura. Imaginat ca soluţie la ceea ce binele nu putea oferi în mod spontan, statul era pentru utilitarişti un rău necesar.

Liberalii contemporani consideră că existenţa statului este justificată chiar dacă descrierea unei stări originare de război era eronată – iar oamenii sunt sociabili din natură – şi chiar dacă indivizii nu trăiesc exclusiv sub semnul utilităţii.

Potrivit acestei viziuni, liberalii de azi cred că statul este un rău necesar şi că statul poate fi un bine, dacă este tratat în limitele sale. Statul este un rău deoarece acţiunea sa modifică în mod inevitabil substanţa relaţiilor umane. Statul este necesar deoarece, în condiţiile existenţei unui foarte mare număr de indivizi liberi şi autonomi, absenţa acţiunii statului ar produce mai multe daune vieţii indivizilor decât prezenţa acestora. În limitele sale, statul aduce indivizilor un bine pe care numai el îl poate realiza. De exemplu, numai statul poate răspunde în mod adecvat nevoii morale de a apăra dreptul la viaţă al acelor indivizi care sunt mai slabi decât semenii lor.

Comentarii

Lasă un răspuns