Programul PNL

PROGRAM POLITIC

“Prin libertatea neamului românesc reîntregit – spre bunăstare”

1. În faţa sfidărilor secolului al XXI-lea

Începutul secolului al XXI-lea este marcat de transformări profunde în toate sferele vieţii. Lumea devine tot mai complexă si mai interdependentă. Globalizarea avansează, ştergînd majoritatea liniilor tradiţionale de demarcaţie şi accentuînd criteriul de apartenenţă la zona democraţiei şi a prosperităţii. Sfidările globalizării, alături de tendinţele paralele de regionalizare şi de fragmentare, generează tensiuni şi riscuri nemaiîntîlnite. În aceste condiţii, comunitatea internaţională e determinată să găsească forme noi de solidarizare, capabile să răspundă noilor sfidări, ce amplifică vechile probleme: sărăcia, tensiunile etnice şi tendinţele de separatism, traficul de droguri si de fiinţe umane, criminalitatea organizată, instabilitatea politică şi altele. Discrepanţele dezvoltării social-economice se accentuează. În epoca salturilor tehnologice, acestea contrastează, tot mai simţitor, cu limitarea accesului la educaţie, la medicină, la resursele vitale, la informaţie si cunoaştere, cu limitarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale. Apar crize sociale, frustrări şi manifestări de nemulţumire. Globalizarea acutizează crizele de identitate, contradicţiile dintre culturi şi subculturi, ce generează noi tipuri de violenţe, noi riscuri globale, dintre care cel mai grav este terorismul.

Pe acest fundal complex, al doilea stat românesc, Republica Moldova, rămîne captiva subdezvoltării. Dificultăţile tranziţiei sînt agravate de criza identitară, care conduce, la rîndul său, la ştirbirea calităţii vieţii, aprofundează inegalităţile sociale, generalizează sărăcia. Acest mediu produce intoleranţă, distruge solidaritatea socială, favorizează populismul, alimentează manifestările radicale, afectează considerabil funcţionarea instituţiilor democratice ale statului.

După primele realizări ale Mişcării Democratice şi de Renaştere Naţională de la începutul anilor 90 ai secolului trecut, avînd drept corolar proclamarea independenţei Republicii Moldova, în scopul desprinderii de sfera de influenţă rusească, pentru apropierea de România şi de Europa, reformele şi-au încetinit mersul, cedînd terenul în faţa contraofensivei forţelor retrograde. Forţele de extrema stîngă au exploatat nemulţumirile şi sărăcia, au speculat nostalgiile pentru cvazistabilitatea socială sovietică. Astfel, Republica Moldova a ajuns sub controlul autoritarist al speculanţilor politici de sorginte comunistă, ce adoptă lozinci populiste cu singurul scop de a accede cu orice preţ la putere şi a controla la maximum toate resursele societăţii. Ca efect, s-a adîncit inegalitatea socială, se compromit şansele şi se încalcă drepturile şi libertăţile umane – procesul generînd apatie generală şi exodul masiv al populaţiei peste hotarele ţării. Societatea moldovenească e marcată de ineficienţa proceselor de tranziţie, de blocarea reformei economice, de fragilitatea raporturilor stabile cu organismele internaţionale financiare, economice şi politice, de sărăcia şi de instabilitatea politică, devenite cronice. Guvernarea necomunistă, ce a succedat-o pe cea comunistă, s-a împotmolit în efectele modificării Constituţiei Republicii Moldova în anul 2000, pentru alegerea Preşedintelui Republicii Moldova prin votul din Parlament. Incertitudinea creată de lupta grupărilor politice pentru funcţia de şef al statului, în spatele cărora stau forţele ce l-au condus în anii guvernărilor retrograde, generează pericolul revenirii la Putere a grupării cvazicomuniste, ceea ce reprezintă un pericol real pentru sistemul democratic, politic şi social-economic al Republicii Moldova, pentru orientarea strategică a acesteia spre familia europeană, pentru apropierea maximă de România, în vederea omogenizării spaţiului politic, economic, social şi cultural românesc.

Partidul se angajează să dea un răspuns adecvat provocărilor de ordin politic şi social-economic, cu care se confruntă Republica Moldova la începutul secolului al XXI-lea. Partidul doreşte să dea expresie politică noilor realităţi de regrupare a forţelor democratice şi reformatoare din societate, de schimbare a conţinutului şi a formelor de activitate politică în vederea promovării unor reforme democratice autentice, de contracarare a revanşei forţelor totalitare, de integrare euratlantică rapidă şi plenară, prin reîntregirea neamului românesc.

În Republica Moldova majoritatea populaţiei înregistrează o degradare continuă a nivelului de viaţă, inclusiv la capitolul drepturi şi libertăţi umane, ocrotirea sănătăţii, educaţia, cultura si calitatea mediului.

Această stare de lucruri este cauzată de aflarea, la putere, timp de 14 ani, în Republica Moldova, din cei 20 de ani de Independenţă, a unor forţe antireformatoare, antipopulare, antiromâneşti şi antieuropene. PNL consideră că acest lucru poate fi schimbat numai prin adoptarea Legii Lustraţiei, prin care s-ar evita propulsarea spre Putere a unor persoane şantajabile, care, fiind în înalte funcţii de demnitate publică sau în oricare alte funcţii publice importante, execută ordinele celor ce dispun de informaţii despre trecutul lor dubios, kaghebist, de foşti colaboratori cu structurile securităţii sovietice, comuniste, cu alte structuri oculte din URSS. Adoptarea Legii Lustraţiei ar corespunde şi practicilor parcurse de statele ex-socialiste, înscrise deja în circuitul euratlantic.

Astfel, unele sfidări, parcurse de al doilea stat românesc se înscriu în spectrul comun de probleme ale statelor central şi est-europene şi fac obiectul unor largi preocupări internaţionale. În Europa de azi se confruntă două tendinţe de dezvoltare. Pe de o parte – occidentalizarea, exprimată prin extinderea Uniunii Europene, pe de alta – refacerea structurilor eurasiatice, menită să păstreze, în condiţii noi, vechile raporturi geopolitice din Est. Oscilarea între aceste două tendinţe geostrategice a afectat identitatea Republicii Moldova în plan regional şi internaţional, dar şi mediul intern economic şi politic. Lipsa de definire a accentuat incapacitatea de a se lua şi promova decizii menite să apropie Republica Moldova de sistemul economico-financiar şi politico-social al lumii democratice occidentale. Societatea necesită, în mod imperativ, o forţă politică influentă, angajată ferm în modernizarea ei, pentru a se evita compromiterea viitorului românilor şi al alogenilor din cel de-al doilea stat românesc.

PNL îşi asumă rolul de forţă politică modernă şi responsabilă, întemeiată pe ordinea democratică, autoritatea legii, pacea interetnică şi preocuparea pentru prosperitatea cetăţenilor Republicii Moldova. Partidul îşi identifică pe eşichier o poziţie de dreapta, îşi asumă promovarea valorilor democraţiei liberale, pieţei libere, precum şi a renaşterii naţionale, a integrităţii culturale şi a armoniei interetnice, a obiectivului de reîntregire a neamului românesc.

2. Un partid naţional de dreapta al doctinei liberale

PNL se concepe ca o componentă de bază a sistemului pluripartidist, constituită din exponenţi ai ideilor democratice şi reformatoare din Republica Moldova, continuatoare a tradiţiei politice liberale din Basarabia interbelică şi a mişcării liberale, renăscute la începutul anilor ‘90 şi descendentă a revendicărilor Mişcării Democratice şi de Renaştere Naţională de la confluenţa anilor ‘80-‘90 ai secolului trecut.

Partidul are la bază doctrina liberală, ce îmbină principiile libertăţii individuale cu solidaritatea socială, limitează rolul statului la cel de instrument ce garantează democraţia şi pluralismul, aplicarea egală a legilor, primatul proprietăţii private, libertatea iniţiativei individuale, concurenţa corectă şi protecţia socială echitabilă. Moldova necesită o societate liberă şi deschisă care, în esenţă, e una liberală. Ca partid ce se revendică din doctrina liberală, PNL îşi propune, în plan extern, obţinerea calităţi de membru al Partidului Liberal, Democrat şi Reformator European şi al Internaţionalei Liberale.

PNL conştientizează conceptul liberal ca pe unul profund moral şi aşează moralitatea ca fundament al politicilor publice. Morala creştină, tradiţională pentru poporul nostru, asumarea corectă a istoriei naţionale şi toleranţa faţă de valorile etniilor conlocuitoare constituie reperele unei politici întemeiate pe valorile libertăţii.

Liberalismul a imprimat Europei Occidentale şi altor ţări dezvoltate o nouă gîndire şi practică politică, în conformitate cu care asigurarea bunăstării generale se formează din bunăstărea fiecărui cetăţean. Membrii PNL consideră liberalismul drept cea mai eficientă bază pentru dezvoltarea statelor postsovietice, afectate de tentativa dezastruoasă a construirii unei societăţi bogate cu cetăţeni săraci. Experienţa societăţilor postcomuniste a demonstrat că doar reformele liberale ferme, conjugate cu politici sociale palpabile, pot accelera tranziţia spre economia de piaţă performantă.

Pentru realizarea acestor deziderate, PNL va educa şi va promova cadre reformatoare, negrevate de vechea mentalitate şi de stereotipurile birocratic-etatiste, Partidul fiind orientat spre asanarea clasei politice, eliminarea dominaţiei grupurilor oligarhice şi a influenţelor criminale, înlocuirea treptată şi fermă a vechii nomenclaturi cu exponenţii unei generaţii de politicieni şi funcţionari publici moderni, eficienţi, ataşaţi valorilor morale, democratice şi ale renaşterii naţionale.

Promovarea cadrelor tinere şi performante, depăşirea abordărilor rudimentare, disciplina doctrinară şi cea de partid vor servi drept bază pentru consolidarea unei formaţiuni moderne, combative, capabile să obţină sprijinul cetăţenilor în vederea depăşirii declinului social-economic şi al relansării reformelor democratice. În acelaşi timp, Partidul se pronunţă împotriva tentativelor nihiliste de blamare a experienţei politice şi a purtătorilor ei, doar pe motivul că nu aparţin tinerei generaţii de politicieni. Partidul pledează pentru continuitate în experienţa politică a tuturor generaţiilor, pentru suplimentarea eforturilor în numele propăşirii ţării. Încrederea populaţiei în democraţie poate fi redobîndită doar prin venirea la putere a unei echipe de sacrificiu, care va demonstra abnegaţie şi corectitudine, va soluţiona problemele într-o manieră fermă şi total transparentă. Partidul va promova aplicarea unui Cod al Onoarei în politică, care să fie acceptat de către fiecare persoană implicată în conducerea instituţiilor publice şi de stat de toate nivelurile.

PNL pledează pentru constituirea şi consolidarea polului politic liberal, în cadrul căruia să se regăsească toate forţele liberale din Republica Moldova. Partidul constată că revenirea repetată şi menţinerea la putere a forţelor nostalgice a determinat frînarea şi chiar regresul proceselor de democratizare, de reformare şi de propăşire spirituală a societăţii. Democraţia şi reformele trebuie promovate şi prezentate adecvat, în vederea obţinerii sprijinului întregii societăţi pentru transformări ferme, rapide şi eficiente, printr-o mişcare coerentă şi accelerată spre statul de drept şi economia de piaţă.

3. Pentru o economie de piaţă funcţională

Republica Moldova este un exemplu de eşec al politicilor economice de stînga în realizarea saltului de la centralismul post-sovietic la capitalismul dezvoltat. Politicile de stînga în ţările post-socialiste şi-au demonstrat incapacitatea de a genera bunuri şi predilecţia pentru redistribuirea efectelor sărăciei. Cel mai elocvent caz e programul de privatizare contra bonuri patrimoniale, care a avut ca efect general însărăcirea sutelor de mii de oameni şi prăbuşirea dramatică a economiei. Doar politicile economice de dreapta, bazate pe principiile liberale, testate în statele capitalismului dezvoltat, sînt capabile să garanteze dezvoltarea social-economică rapidă şi ieşirea cetăţenilor Republicii Moldova din zona sărăciei cronice.

Pentru modernizarea economiei moldoveneşti, PNL consideră drept necesar modelul de organizare a economiei după principiile pieţei libere. Creşterea economică rapidă şi îmbunătăţirea substanţială a calităţii de viaţă a cetăţenilor e posibilă prin materializarea energiilor şi a potenţialului liberei iniţiative economice. În acest context, PNL se pronunţă pentru: inviolabilitatea proprietăţii private; libera circulaţie a mărfurilor, a capitalului, a serviciilor şi a forţei de muncă; limitarea reglementărilor şi eliminarea birocraţiei excesive. Rolul statului în economie trebuie redus, rămînînd unul relativ subsidiar, important doar în elaborarea şi realizarea strategiei de dezvoltare economică, politica monetară, în alocarea resurselor bugetare pentru obiectivele de interes naţional şi în definirea cadrului normativ bazat pe dreptul la proprietatea privată şi pe rolul său social. Restrîngerea rolului statului în economie se face, în principal, prin transmiterea proprietăţii de stat în proprietate privată. Un stat puternic este cel care se poate baza pe valoarea, capacitatea, iniţiativa şi prosperitatea cetăţenilor săi, asiguraţi din punct de vedere material şi activi în cadrul societăţii civile.

PNL consideră necesară voinţa politică reală pentru transformarea proprietăţii de stat in proprietate privată. Deocamdată, structurile economice rămîn, în mare măsură, neperformante, centraliste, monopoliste si supuse controlului politic. Adevărata restructurare a economiei înseamnă instituirea unor autorităţi credibile de reglementare şi privatizare, precum şi crearea unei pieţe concurenţiale, care va selecta activităţile economice eficiente.

Partidul consideră că proprietatea privată este motorul dezvoltării economice. De aceea, reafirmăm imperativul garantării reale a proprietăţii private şi aşezarea acesteia pe o bază morală. Pentru implementarea acestui imperativ, e necesar un program economic de stat privind compensarea şi repararea prejudiciilor materiale pentru agresiunile săvîrşite de regimul comunist împotriva proprietăţii private în epoca sovietică. Acestei viziuni retrospective Partidul îi adaugă o viziune de perspectivă: statul e dator să asigure condiţiile necesare consolidării si dezvoltării proprietăţii private, prin:

– sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii;
– stimularea reformei structurale;
– stimularea exporturilor;
– dezvoltarea regională;
– lărgirea accesului investiţiilor străine;
– consolidarea pieţelor financiare.

PNL consideră că Republica Moldova are nevoie de un ritm de creştere economică de minimum 10% -15% anual, pentru a se apropia de standardul european de viată. Ritmuri înalte de dezvoltare pot fi atinse numai prin sporirea volumului de investiţii în capitalul fizic şi în cel uman, prin îmbunătăţirea continuă a tehnologiilor.

Pentru stabilizarea situaţiei în economie şi în sfera social, Partidul pledează pentru promovarea unei politici macroeconomice, ce ar garanta atingerea şi păstrarea unui nivel scăzut al inflaţiei şi al deficitului bugetar, menţinerea stabilităţii valutei naţionale, implementarea mecanismului de stimulare a economiilor băneşti ale populaţiei şi direcţionarea acestora spre sectorul real al economiei.

Una dintre sarcinile de bază ale PNL va fi reanimarea principalei ramuri – a sectorului agro-industrial. Partidul se pronunţă pentru continuarea şi finalizarea reformelor în sectorul agrar, crearea unei pieţe funciare civilizate, implementarea unui sistem eficient de finanţare a sectorului agrar, dezvoltarea infrastructurii, a serviciilor agrotehnice, agrochimice, de marketing, crearea condiţiilor necesare pentru comercializarea producţiei agricole.

Îmbunătăţirea climatului investiţional, atragerea resurselor financiare externe necesită o colaborare neîntreruptă cu organismele financiare internaţionale, în primul rînd cu Fondul Monetar Internaţional şi cu Banca Mondială.

Pentru Partid, priorităţile politicilor fiscale sînt stimularea dezvoltării economice şi consolidarea clasei de mijloc. Acestea trebuie să stimuleze iniţiativa şi asumarea riscului antreprenorial, să se bazeze pe parteneriatul dintre stat şi contribuabil. Comportamentul fiscal al statului trebuie să protejeze contribuabilul de orice abuz, să fie justificat şi raţional în ceea ce priveşte presiunea fiscală, să motiveze interesul de achitare a sarcinii fiscale. Partidul va promova utilizarea instrumentelor fiscale în modelarea climatului investiţional şi a celui general-economic.

Republica Moldova şi cetăţenii ei suferă şi din cauza gradului înalt de monopolizare şi de concentrare economică. Partidul pledează pentru instituirea Consiliului Concurenţei, care trebuie să consolideze mediul concurenţial, să garanteze competiţia liberă şi corectă, sancţionînd orice tentativă de subminare a pieţei.

Stabilitatea şi claritatea cadrului legislativ sînt esenţiale pentru previzibilitatea mediului economic autohton. Republica Moldova este considerată stat instabil, cu un risc investiţional sporit din cauza instabilităţii şi a confuziei legislative. Legile trebuie să devină integral aplicabile din momentul promulgării.

Succesul în crearea economiei de piaţă depinde şi de factorul moralităţii. Partidul respinge capitalismul sălbatic, ale cărui forme de manifestare sînt în prezent firmele parazitare ale demnitarilor şi ale clientelelor politice. Partidul îi sprijină pe antreprenorii oneşti şi curajoşi, conştienţi că pot cîştiga doar în măsura, în care activitatea lor este legală şi utilă. Aceşti antreprenori trebuie remarcaţi şi recompensaţi prin diverse metode, inclusiv de către stat, pentru respectarea eticii de afaceri. În acelaşi timp, etica economiei de piaţă impune descoperirea şi pedepsirea aspră a corupţiei, a evaziunii fiscale, a concurenţei neloiale şi a altor crime economice. Eradicarea criminalităţii economice şi a corupţiei se va face prin:

– eliminarea monopolismului şi asigurarea concurenţei libere şi corecte;
– substituirea actualului sistem fiscal confiscatoriu cu unul relaxant şi transparent;
– diversificarea resurselor energetice;
– promovarea transparenţei în activitatea tuturor organelor de stat şi publice;
– minimizarea barierelor birocratice şi a numărului de autorizări, licenţe şi instrucţiuni restrictive;
– lichidarea condiţiilor economice pentru activitatea grupărilor oligarhice;
– apărarea antreprenorilor autohtoni printr-o legislaţie care să asigure o concurenţă loială;
– stimularea implicării sistemului bancar în activităţile economice;
– acordarea de asistenţă logistică din partea statului în exportul produselor agricole;
– crearea cadrului legislativ şi a unor condiţii stabile pentru atragerea investiţiilor străine;
– implementarea unui sistem informaţional unic de evidenţă a importurilor şi a exporturilor;
– crearea, prin lege, a condiţiilor pentru asigurarea independenţei judecătorilor, inclusiv financiare.

4. Prin egalitatea şanselor, spre solidaritate şi juctiţie socială

Partidul recunoaşte pentru toţi egalitatea şanselor, libertăţile şi drepturile omului ca principii de bază în sfera politicilor sociale. Inegalităţile apărute urmare a situaţiei sociale reale şi ca rezultat al performanţelor individuale diferite urmează a fi atenuate prin implicarea statului în spiritul Cartei Sociale Europene.

În vederea protejării categoriilor de populaţie defavorizate, Partidul optează pentru politici echilibrate, care au drept premiză performanţa economică. Partidul consideră că politicile sociale active le pot asigura tuturor cetăţenilor o viaţă decentă şi condiţii reale de manifestare a egalităţii şanselor. Priorităţile politicilor sociale sînt protejarea persoanelor cu necesităţi stringente, prin crearea unui sistem adecvat de acordare a compensaţiilor nominative, modernizarea şi optimizarea componentelor politicii sociale a statului: dezvoltarea infrastructurii sociale, salarizarea, asigurarea cu pensii, asistenţa socială directă şi indirectă, ocrotirea sănătăţii, educaţia şi învăţămîntul, ştiinţa, cultura, arta şi altele.

Componenta şi obiectivul principal ale politicilor sociale o constituie bunăstarea cetăţeanului. În acest sens, Partidul va promova crearea locurilor de muncă bine plătite şi diminuarea ratei şomajului. Statul urmează să aplice mecanisme pentru stimularea angajării în cîmpul muncii şi pentru majorări salariale pînă la un nivel ce să depăşească, de cel puţin două ori, costul coşului minim de consum, să coreleze salariul mediu al lucrătorilor din sfera bugetară cu salariul mediu pe economie, să reducă impozitul pe venitul persoanei fizice, să majoreze şi să indexeze bursele de studii, pensiile şi indemnizaţiile sociale, să majoreze pînă la cota de cel puţin o treime din total numărul burselor universitare oferite de la Bugetul de Stat.

Adresa principală a politicilor sociale e familia. Partidul va promova scutirea de impozite a mijloacelor utilizate la construcţia şi procurarea de spaţiu locativ, alocarea resurselor de stat pentru construcţia spaţiului locativ destinat familiilor din categoriile defavorizate, instituirea mecanismului de compensare direcţionată a cheltuielilor comunale, stabilirea de indemnizaţii unice pentru naşterea copiilor, pentru şcolarizarea copiilor din familiile defavorizate, pentru familiile adoptive şi pentru copiii orfani. Se consideră obligatorii asigurarea pentru copiii din localităţile rurale a unor condiţii de instruire similare celor din localităţile urbane, egalarea în drepturi şi promovarea femeilor în cadrul structurilor sociale, publice şi politice, crearea centrelor de plasament pentru bătrîni şi pentru victime ale violenţei în familie sau ale altor perturbaţii sociale, stimularea plasării tinerilor specialişti în cîmpul muncii şi oferirea de credite fără dobîndă pentru studii şi pentru iniţierea unei afaceri de către tineri.

Micile localităţi, satele şi orăşelele Republicii Moldova constituie arealul prioritar de implementare a politicilor sociale. Partidul consideră necesar ca statul să asigure condiţii pentru dezvoltarea complexă a infrastructurii social-economice şi culturale a micilor localităţi: drumurile locale şi conexiunile lor cu traseele naţionale, aprovizionarea cu apă, ameliorarea condiţiilor de mediu şi diminuarea poluării, aprovizionarea cu gaze naturale, termoficarea, telefonizarea şi informatizarea, refacerea şi modernizarea grădiniţelor, a şcolilor, a instituţiilor medicale şi a celor culturale.

Partidul optează pentru un program de stat de sprijinire a tineretului şi pentru un sistem de asigurare socială plenară a persoanelor în etate, a pensionarilor şi a invalizilor, inclusiv cu pensii decente. Sistemele publice de educaţie şi de ocrotire a sănătăţii trebuie consolidate prin modernizare, prin extinderea posibilităţilor de acces al populaţiei la serviciile lor şi prin garantarea finanţării necesare, în special a cheltuielilor cu impact social.

Sistemul instructiv-educativ trebuie protejat prin lege de orice ingerinţe de natură ideologică, precum şi de conjunctura politică. Ştiinţa, cultura, arta, sportul, religia şi confesiunile, precum şi tradiţiile etnoculturale trebuie protejate în faţa falselor ideologii şi a oricăror ingerinţe politice, garantîndu-li-se caracterul autonom şi liber.

Partidul susţine promovarea de către stat a identităţii cetăţeneşti. Sîntem moldoveni ca cetăţeni ai celui de-al doilea stat românesc, Republica Moldova, iar identitatea etnică ţine în exclusivitate de dreptul şi de libertatea de autoidentificare individuală. Se consideră obligatorie eliminarea opunerii artificiale şi speculative dintre etnonimele moldovean şi român, ca fiind un rudiment perimat şi distructiv de divizare şi de inhibare premeditată a etniei băştinaşe majoritare din Republica Moldova.

Activitatea cultural-artistică se bazează exclusiv pe libertatea actului de creaţie, pe toleranţa interculturală şi pe valorile generale ale civilizaţiei umane. Susţinerea de către stat a acestei activităţi este obligatorie.

5. Pentru un spaţiu politic democratic, european, cu identitate românească

PNL se pronunţă pentru definirea identităţii Republicii Moldova ca al doilea stat românesc. Partidul acceptă cedarea unei părţi din suveranitatea statală în cazul formării Uniunii Interstatale România – Republica Moldova şi al aderării la UE, ca primă etapă spre unificarea celor două state – România şi Republica Moldova, care este cea mai scurtă cale de integrare a teritoriului românesc din stînga Prutului în NATO şi UE. Partidul militează pentru acest obiectiv prin mijloace legale, paşnice, nonviolente, conforme cu principiile fundamentale ale democraţiei.

PNL pledează pentru reîntregirea cît mai rapidă a spaţiului românesc de pe ambele maluri ale Prutului, însă consideră că Republica Moldova trebuie să avanseze spre procesul de reîntregire în paralel cu modernizarea şi europenizarea sa, conform standardelor euratlantice şi angajamentelor asumate prin Pactele semnate cu NATO şi UE.

PNL pledează pentru valorile democraţiei liberale întruchipate de pluralism şi statul de drept, separaţia puterilor în stat, promovarea competiţiei deschise în viaţa politică internă. Prin activitatea sa, Partidul promovează concepţia, principiile şi ideile liberale, afirmarea noii clase politice liberale şi asumarea responsabilităţii de consolidare a instituţiilor democratice.

Partidul promovează diminuarea riscului de modificare arbitrară a raporturilor constituţionale dintre puteri, de deformare a relaţiilor dintre puterea executivă şi cea legislativă, de deteriorare a raporturilor dintre majoritate şi minoritate, de încălcare a drepturilor umane, politice şi civice.

Respectarea strictă şi egală a Legii de către toţi cetăţenii şi, în primul rînd, de către toate structurile de stat şi publice este un principiu de bază al statului.

PNL pledează pentru lichidarea institutului Preşedinţiei, introdus în întreg spaţiul postsovietic de către serviciile oculte ale încă nedefunctei URSS, pentru ca succesorul de drept al acesteia, Rusia, prin cercurile sale imperiale, să controleze politica internă şi externă a noilor state independente/postsovietice şi pentru a reduce rolul Parlamentului, ca expresie supremă a voinţei cetăţenilor. PNL condamnă scopul Kremlinului – care nu a recunoscut, şi de facto, Independenţa celui de-al doilea stat românesc – de a nu-şi retrage trupele de ocupaţie de pe teritoriul Republicii Moldova şi de a nu permite, astfel, integrarea acesteia în NATO şi UE prin Unirea cu România, printr-un proces continuu şi intens de apropiere maximă de România, care rămîne avocatul şi suportul firesc al românilor şi al alogenilor din stînga Prutului în demersul nostru proeuratlantic.

PNL consideră că societatea trebuie să fie formată din cetăţeni liberi şi social protejaţi, iar statul cetăţenilor să însemne unul minim, adică unul care, în raport cu individul, are prerogative limitate în contextul drepturilor universale ale omului. Statul minim, care nu îngrădeşte libertăţile şi iniţiativele cetăţenilor, este mult mai puternic în raport cu statele totalitare, care s-au dovedit a fi fragile. Într-o societate democratică cetăţenii controlează – în modul cel mai direct şi democratic – activitatea structurilor statale şi, dacă este nevoie, le sancţionează democratic.

Partidul optează pentru o reformă profundă a serviciului public, a autorităţilor executive şi administrative, pentru a le conferi operativitate şi eficienţă, pentru a întări autoritatea legii şi combaterea corupţiei. Este necesară şi dezvoltarea sistemului electoral, încît alegătorii să obţină încrederea că instituţiile democratice îi reprezintă.

PNL pledează pentru ca Parlamentul să fie ales printr-un sistem electoral mixt – parţial, pe liste de partid, parţial – pe circumscripţii electorale uninominale.

Partidul va pleda pentru o schimbare de fond a raporturilor dintre administraţie şi cetăţean: administraţia trebuie să se manifeste ca un serviciu public aflat în slujba cetăţeanului, nu deasupra lui. Este necesară reforma aparatului de stat, orientată spre consolidarea statutului funcţionarilor publici, prin: sporirea răspunderii şi a profesionalismului acestora, reducerea intervenţiei structurilor de stat în activităţile private, remunerarea echitabilă, care să elimine bazele corupţiei.

Partidul realizează că numai autorităţile locale pot rezolva eficient problemele comunitare curente. Comunitatea locală reprezintă esenţa regimului democratic şi obiectul principal al modernizării. Partidul susţine descentralizarea administraţiei publice şi autonomia locală, care include autonomia financiară, pe baza principiilor consacrate de Carta Europeană.

Democraţia devine stabilă atunci cînd cetăţenii au încredere în instituţiile statului, cînd acestea se află în slujba cetăţeanului şi îl protejează de actele contrare legii. Climatul social şi prestigiul instituţiilor democratice sînt influenţate de gradul de siguranţă a cetăţeanului, de administrarea justiţiei, de înfăptuirea actului de dreptate. Partidul consideră ca obiectiv prioritar consolidarea ordinii de drept şi întărirea structurilor publice – singurele căi ce vor limita fenomenul infracţional şi vor garanta cetăţenilor o viaţă în siguranţă.

Libertatea şi democraţia sînt mai mult decît dreptul cetăţenilor de a-şi exprima opiniile. Libertăţile civice şi politice trebuie să aibă un corespondent în spaţiul social şi economic, pentru a-i permite omului să-şi afirme capacităţile şi spiritul întreprinzător, iar nivelul de viată să fie legat de rezultatele muncii sale. Libertatea politică îşi pierde semnificaţia, cînd oamenii se află în condiţii de sărăcie şi sînt dependenţi economic. Este vital ca democraţia să stimuleze structurarea societăţii civile, a vieţii economice şi a identităţii comunitare.
Sindicatele, organizaţiile civice ale minorităţilor naţionale, biserica reprezintă instituţii importante ale societăţii civile, cu rol deosebit în exercitarea libertăţilor sociale şi afirmarea identităţii diferitelor grupuri sociale. Partidul pledează pentru o societate civilă autentică şi puternică, pentru creşterea solidarităţii civice. Costurile sociale ale tranziţiei trebuie suportate de ansamblul categoriilor sociale. Din această perspectivă, nu trebuie să existe privilegiaţi ai tranziţiei!

În concepţia Partidului, minorităţile naţionale reprezintă un mare potenţial de dezvoltare. Astăzi, cînd dezvoltarea se sprijină pe intensificarea proceselor de comunicare, cunoaşterea, dialogul şi colaborarea între oameni reprezintă practici ce facilitează înscrierea lor în sistemul economic, cultural şi de securitate regional, continental şi mondial. Manifestarea fiecărui cetăţean în cultura, limba şi religia de care ţine este un drept democratic, dar reprezintă şi o valoare a capitalului uman, capabil să diversifice resursele de modernizare ale socităţii. Partidul va promova politicile de păstrare a identităţii etnoculturale pentru toţi cetăţenii.

Disensiunile etnice pot fi depăşite prin edificarea unei societăţi cu cetăţeni egali în faţa legii şi responsabili în faţa acesteia. Concomitent cu asigurarea dezvoltării culturale a minorităţilor, Partidul consideră necesară integrarea acestora în societate prin cunoaşterea limbii române, a istoriei şi a culturii populaţiei majoritare. Acest proces este stringent necesar în perspectiva depăşirii consecinţelor politicilor de deznaţionalizare şi deformare a identităţii etnoculturale a populaţiei băştinaşe, abil promovate de imperiul ţarist, de regimul sovietic şi de guvernările retrograde de după proclamarea Independenţei.

Partidul consideră că Biserica este una dintre instituţiile importante ale societăţii. În Republica Moldova, religia creştină ortodoxă reprezintă un factor de identitate culturală, de conservare a tradiţiilor şi a spiritualităţii naţionale, de solidarizare şi apropiere a oamenilor în momentele grele. Relaţia dintre biserică şi cetăţean este una intimă, ce ţine de libera opţiune a acestuia, iar statul şi politica sînt lipsite de dreptul de a interveni în alegerea credinţei religioase.

Totodată, ţinîndu-se cont de faptul că majoritatea populaţiei Republicii Moldova o constituie românii, ca parte a naţiunii române, Partidul optează pentru separarea canonică a comunităţii religioase din Republica Moldova de Biserixa Ortodoxă Rusă şi pentru trecerea ei sub oblăduirea Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române, după principiul “o eparhie, un popor, o limba”, principiu acceptat şi de semnatarii Acordului bilateral de la Constantinopol dintre BORu şi BORo, prin care s-au angajat să respecte canoanele sinodale si apostolice, rezultate în urma deciziilor Sinodului (Conciliul) Ecumenic III, de la Efes din anul 431. Moldovenii sînt români, fac parte din naţiunea română şi nu pot fi decît supuşii unicei noastre Biserici naţionale – Biserica Ortodoxă Română.

PNL se pronunţă univoc pentru integrarea în NATO, ca şi garanţie a securităţii celui de-al doilea stat românesc în faţa sistemului de securitate estic, dominat de Rusia. Integrarea rapidă şi eficientă în NATO şi UE poate avea loc prin Unirea cu România, chiar şi în condiţiile nereglementării definitive a conflictului transnistrean, folosit de forţele separatiste şi neocolonialiste pentru a menţine Republica Moldova în zona de influenţă rusească.

Partidul pledează pentru transformarea armatei în una profesionistă, cu militari angajaţi în bază de contract, care să fie compatibilă ca spirit, practici, dotare, cu standardele NATO, cu necesităţile garantării securităţii naţionale.

Partidul va acorda o deosebită atenţie reformei structurilor de apărare a ordinii publice şi a serviciului de informaţii, pentru eficientizarea lor şi excluderea recidivelor poliţiei politice.

6. Un obiectiv şi un destin românesc, european

Republica Moldova este parte integrantă a spaţiului cultural european şi integrarea plenară şi fără echivoc în structurile europene constituie efortul principal în asigurarea unui loc firesc al cetăţenilor săi în noua arhitectură europeană. În acest scop, este obligatorie modernizarea societăţii în baza valorilor vest-europene, păstrîndu-se specificul şi tradiţiile seculare ale poporului roman.

În activitatea sa, Partidul se bazează ferm pe normele constituţionale şi pe legi, conducîndu-se, totodată, de normele democraţiei occidentale, ale principiului priorităţii drepturilor şi a libertăţilor cetăţeanului – valori indispensabile gîndirii şi conduitei într-o societate liberă. Partidul recunoaşte supremaţia normelor şi a principiilor consfinţite în actele europene şi internaţionale, la care statul este parte.

Totodată, pornind de la realitatea că locuitorii acestui pămînt au fost, timp de aproape două secole, rupţi din spaţiul lor etnocultural firesc şi scoşi, pe parcursul ultimelor cinci decenii, pînă la proclamarea Independenţei, din contextul firesc al evoluţiilor social-economice, culturale şi spirituale europene,PNL conştientizează gravitatea problemei legate de identitate naţională deformată, de mentalitatea învechită, egalitaristă şi servilă oricărui regim. Partidul identifică românofobia, conjugată cu moldovenismul vulgar, ca principalul instrument de păstrare a dependenţei neocoloniale a Republicii Moldova şi ca principalul obstacol în calea modernizării societăţii. PNL va elabora şi, ulterior, va implementa programe de ordin economic, social şi cultural, menite să readucă populaţia în spaţiul culturii şi al mentalităţii româneşti.

Prin tradiţia istorică, limbă şi cultură, populaţia majoritară e parte inalienabilă a spaţiului etnocultural românesc. În plan identitar, PNL o situează în spaţiul etnocultural român şi promovează obiectivul politic al reîntregirii neamului românesc de pe ambele maluri ale Prutului.

Partidul acordă prioritate absolută procesului de pregătire pentru integrarea euratlantică, ce include aderarea plenară la structurile politice, economice şi de securitate ale Europei – sarcină ce se poate realiza cel mai lesne prin Unirea cu România, prin regăsirea cetăţenilor de pe ambele maluri ale Prutului într-un spaţiu cultural şi de limbă comun. Perspectiva regăsirii “într-un spaţiu comun” este valabilă şi pentru alogenii din Republica Moldova, ce se vor integra în societatea celui de-al doilea stat românesc.

Astfel, Partidul pledează univoc pentru Unirea cu România, prin lichidarea imperativă şi imediată a consecinţelor Pactului criminal Molotov-Ribbentrop şi repararea întregului prejudiciu, pricinuit poporului roman, pentru restabilirea adevărului istoric privind unitatea poporului roman.

PNL va continua demersurile de solicitare a unui sprijin susţinut – în procesul de sensibilizare asupra imperativului de unificare a celor două state româneşti – din partea Uniunii Europene şi, în special, a Germaniei, care şi-a asumat, în cadrul Comitetului UE-Rusia, rolul de avocat al Republicii Moldova în rezolvarea problemei transnistrene şi retragerea trupelor ruseşti, staţionate ilegal peste Nistru, – impedimente create special de Rusia pentru a împiedica viitorul românesc şi euratlantic al acestui teritoriu istoric al României.

PNL se pronunţă pentru părăsirea de către Republica Moldova a cadrului juridic şi politic al CSI. Totodată, PNL pledează pentru relaţii eficiente, echitabile şi corecte cu un asemenea partener economic important – Rusia, reiterînd necesitatea retragerii militare ruse, necondiţionate şi complete, de pe teritoriul nostru şi a renunţării de către Rusia la politica de sprijinire, directă sau indirectă, a regimului separatist din zona de est a Moldovei.
Partidul apreciază evenimentele din raioanele din stînga Nistrului, produse la confluenţa anilor ‘80-‘90 ai secolului trecut, drept o rebeliune a unui regim anticonstituţional, susţinută prin elemente de agresiune militară externă.

Partidul constată că soluţionarea politică definitivă şi ireversibilă a conflictului transnistrean e posibilă doar pe calea internaţionalizării procesului de reglementare, cu atragerea în acest proces a UE, SUA şi a României, alături de OSCE, Rusia şi Ucraina, fiind convins că apariţia unor precedente inadecvate de reglementare va conduce la destabilizarea zonei şi la periclitarea securităţii europene, în ansamblu. Reglementarea politică în Transnistria depinde în mod direct de succesul integrării euratlantice a Republicii Moldova, prin Unirea cu România, şi este stimulată de acest proces. Partidul pledează pentru instituirea, pînă atunci, a unui program de asistenţă economică internaţională, un mini-plan Marshall pentru Moldova, destinat stimulării procesului de reglementare politică a diferendului transnistrean şi reabilitării economice în întregime a celui de-al doilea stat românesc.

PNL consideră că soluţionarea politică definitivă a conflictului transnistrean poate fi făcută şi prin acordarea cetăţeniei române tuturor cetăţenilor Republicii Moldova, de pe ambele maluri ale Nistrului, indiferent de naţionalitate. În acest scop, PNL va solicita suportul României şi al structurilor europene, fiind convins că acordarea cetăţeniei române şi locuitorilor din stînga Nistrului va contribui la integrarea populaţiei aflate sub regim separatist în spaţiul comun românesc şi în cel euratlantic. Drept perioadă de trecere spre acest obiectiv, zona nistreană poate fi conservată sub monitorizarea unei misiuni internaţionale, pînă la democratizarea societăţii, care va pleda ulterior, pentru un spaţiu românesc, vestic, integrat în spaţiul euratlantic civilizat, caracterizat printr-un standard înalt de viaţă.

Prioritatea reîntregirii româneşti şi a integrării euratlantice este însoţită de necesitatea unui Parteneriat strategic cu SUA – ţara cu cel mai puternic potenţial economic şi politic, principalul promotor al democraţiei în lume.

Relaţiile cu statele din vecinătatea apropiată şi îndepărtată se vor desfăşura pe baza principiului avantajului reciproc. Republica Moldova se va baza, în aceste relaţii, pe obiectivul de accedere în familia euratlantică, prin reîntregirea neamului românesc..

Avînd în vedere aflarea peste hotare a unui număr mare de cetăţeni ai Republici Moldova şi, concomitent, ai României, Partidul pledează pentru semnarea acordurilor tripartite privind protecţia acestor persoane

– Sfîrşit –

Partidul Național Liberal © 2014 Frontier Theme
IP Blocking Protection is enabled by IP Address Blocker from LionScripts.com.
Menu Title