DECLARAŢIA PARTIDULUI NAŢIONAL LIBERAL PRIVIND DREPTUL ROMÂNILOR LA AUTOIDENTIFICARE ÎN REPUBLICA MOLDOVA
Partidul Naţional Liberal a declarat, în repetate rînduri, că optează ferm pentru dreptul românilor la autoidentificare. In Republica Moldova, cetăţenii de orice naţionalitate îşi pot trece etnia, identitatea naţională în actele de stare civilă, exceptîndu-i pe moldovenii de origine română.
PNL a sesizat autorităţile statului asupra necesităţii de a modifica legislaţia, fiind vorba de art.68 din Legea privind actele de stare civilă nr.100-XV din 26.04.2000, prin care nu se admite rectificarea naţionalităţii părinţilor în actele de naştere ale copiilor, pe baza actelor de identitate sau de stare civilă ale bunicilor şi ale altor ascendenţi, dacă în actele părinţilor nu se atestă informaţia privind naţionalitatea la care pretinde solicitantul.
Or, se cunoaşte că această prevedere este una de sorginte stalinistă, sovietică şi comunistă, pentru că оn exact perioada sovietică s-a aplicat practica trecerii naţionalităţii “moldoveneşti” în certificatele de naştere ale bunicilor şi părinţilor, după care, imediat urmare a ocupăriiBasarabiei, ca teritoriu românesc, pe 28 iunie 1940, de către URSS, în actele de naştere ale românilor din acest teritoriu, la rubrica “naţionalitate” era trecută o linie, însemnînd lipsa acesteia. De acolo a început calvarul deznaţionalizării românilor, în perioada sovietică, practici continuate prin deportări şi prin alte metode de anihilare a spiritului şi a conştiinţei naţionale româneşti, prin tecerea în actele urmaşilor a naţionalităţii de “moldovean”.
Dacă sub regim comunist nu s-a reuşit această rectificare, ea putea fi făcută în anul care s-a scurs, 2010, PNL cerînd acest lucru. Cele trei ex-componente ale AIE nu aveau nici un motiv, оn afara de frica de presiunile nefaste şi oculte ruseşti, să nu modifice legislaţia. Însă Ministerul Justiţiei nu a înaintat un asemenea proiect de lege, deşi a negociat cu ministerul de resort de la Bucureşti unele aspecte, încercîndu-se şi obţinerea datelor Recensămîntului efectuat în România în anul 1930, cînd Basarabia era parte a Statului Român. Nici argumentul că nu toate componentele AIE nu ar fi fost de acord nu putea fi invocat, pentru că Partidul Democrat, de exemplu, a declarat public precum că optează pentru dreptul la autoidentificare etnică.
În acest fel, este condamnabilă trecerea sub tăcere a unei atare situaţii strigătoare la cer privind lipsirea românilor din Republica Moldova, ca parte a naţiunii române, majoritare în proporţie de 80 la sută, în cel de-al doilea stat românesc, de dreptul de a se trece “români” оn acte, mai ales că o mare parte au deja sau vor avea în curînd şi cetăţenia României.
PNL cere autorităţilor Republicii Moldova să ia în vedere acest fapt şi să îi treacă, în mod automat, pînă la modificarea legislaţiei, pe toţi locuitorii din R.Moldova, care au cetăţenie română, ca români în actele de stare civilă emise de R.Moldova.
PNL este idignat de faptul că nici în baza dosarului cîştigat la CEDO, “Mihai Ciubotaru vs Republica Moldova”, în privinţa dreptului la naţionalitatea de român în cel de-al doilea stat românesc, persoană devenită recent membru al PNL, autorităţile nu se grăbesc să modifice legislaţia.
PNL are şi alte cazuri asemănătoare celui al lui Mihai Ciubotaru şi va colecta de la cetăţeni sesizări asupra cazurilor similare. PNL va expedia toate aceste cazuri Comitetului de Ministri al Consiliului Europei, Serviciul de Executare ale deciziilor CEDO, pentru a solicita acestei instanţe să ceară insistent Republicii Moldova modificarea de urgenţă a legislatiei respective.
Mihai Ciubotaru şi PNL au şi pregătit primele scrisori către Comitetul de Miniştri, prin care demonstrează efectele nemodificării legislaţiei pînă acum, tergiversarea intenţionată de către Minister a propunerii de adecvare a legislaţiei naţionale celei internaţionale.
Practic, prin comportamentul instituţiilor statului, se încalcă astăzi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi, dacă actuala guvernare vrea să fie una proeuropeană, această modificare poate fi un prim-document, adoptat de Guvern, pe care, suntem siguri, Parlamentul îl va materializa prin modificarea legislaţiei.
Partidul Naţional Liberal
Chişinău, 8 decembrie 2010