– De ce PNL a lansat mesajul Unirii cu România? Partidul Naţional Liberal, reconstituit pe 16 decembrie 2006, a inclus în Programul său conceptul Uniunii Interstatale România-Republica Moldova, ca mecanism de aderare accelerată, prin România, a Republicii Moldova la UE. Este cunoscut adevărul istoric al ocupaţiei sovietice a Basarabiei, pe 28 iunie 1940, urmare a ultimatumului Guvernului sovietic, în temeiul protocolului adiţional secret la Pactul criminal Molotov-Ribbentrop, semnat în 1939. De atunci, acest pămînt a fost supus genocidului antinaţional, care a decimat populaţia românească băştinaşă. Implozia URSS în anul 1991 a condus la proclamarea Independenţei R.Moldova de URSS, însă războiul de la Nistru, provocat de cercurile imperiale de la Kremlin, cu exponenţi în Transnistria, unde a fost plasat întreg armamentul rusesc şi armata 14, retrase din Europa, a făcut imposibilă avansarea R.Moldova pe calea fostelor republici baltice. Lituania, Letonia, Estonia sînt membre ale NATO şi UE, iar R.Moldova – cel mai sărac stat din Europa. Au trecut 14 ani din cei 19 de la proclamarea Independenţei, însă nici după 20 de ani nu a fost asigurată ireversibilitatea orientării propeuropene a celui de-al doilea stat românesc. Este tot mai accentuat amestecul economic şi politic al Rusiei în treburile interne ale R.Moldova, atît prin şantajul vinului şi al gazelor, cît şi prin proiecte politice proruseşti, menite să menţină R.Moldova pe orbita rusească, cum ar fi “Moldova Unită” în culori ruseşti sau proiectul Pasat, amestecat cu Biserica ortodoxă prorusă a lui Vladimir. Asta înseamnă că R.Moldova nu are perspectiva părăsirii Comunităţii de State Independente (CSI) nici a integrării în NATO şi UE, promisiunile de integrare europeană fiind deşarte. Şi Rusia, şi UE vor ca R.Moldova să rămînă un stat-tampon între Est şi Vest, ceea ce înseamnă instabilitate, lipsă de investiţii, lipsă de creştere economică, lipsa locurilor de muncă. În aceste condiţii, PNL, care a promovat conceptul Uniunii Interstatale România-Republica Moldova, ca mecanism de integrare accelerată în NATO şi UE, cu suportul de avocat al României, vine cu mesajul Unirii cu România, ca cea mai scurtă cale, calea germană, de integrare a R.Moldova în Europa. Fiecare om are o viaţă şi nu o poate trăi în sărăcie, fără perspectivă de bunăstare şi de prosperitate, de stabilitate şi de securitate, de aceea România trebuie să se întregească la fel ca şi Germania. Adică, moldovenii români şi alogeni să vadă o lumină la capătul tunelului, cît de mică, dar reală. În 2008 erau 29 la sută din cetăţeni care optau pentru Unirea cu România, acum pe diferite site-uri 50 la sută din cetăţeni văd Unirea cu România ca unică soluţie pentru criza permanentă în care se află R.Moldova.
– Cînd se poate produce în mod real Unirea cu România? Totul depinde de cetăţenii noştri. Acum 15 ani, mai multă lume lua în derîdere liberalismul. Acum avem social-liberali, liberali, liberal-democraţi, naţional-liberali. Va fi la fel cu unioniştii peste numai cîţiva ani. Acum, cînd avem presiuni constante din partea Rusiei, cînd forţele antinaţionale, ce au furat statul timp de 14 ani, şi-au pus mijloacele în serviciul manipulării alegătorilor nostalgici, cînd şi Europa se teme de consolidarea unui stat român puternic, cînd PNL a cîştigat în instanţele naţionale de judecată dreptul să discute liber despre Unirea cu România, oamenii, în condiţiile cînd se respiră ceva mai liber în societate, au mai mult curaj şi pledează deschis pentru unificarea celor două state româneşti. PNL îi cheamă pe unionişti sub drapelul său. Şi acest lucru deja se produce. PNL are curajul să pornească un proces ce nu va mai putea fi oprit, pentru că integrarea în UE nu se întrevede ca reală în următorii 20 de ani. R.Moldova trebuie să facă multe reforme, greu de suportat şi pentru care nu există mijloace.
– Dar în ce măsură ar putea România să ajute la modernizarea Republicii Moldova? Clasa politică din România nu se va putea opune Unirii, daca voinţa oamenilor va fi exprimată într-un referendum sau prin votul Parlamentului. România e membră a NATO şi UE şi va respecta mereu voinţa suverană a poporului la propria poziţie şi decizie privind soarta sa de mai departe. Cei 20 de ani nu au adus oamenilor fericirea. De aceea ei pleacă pe un cap din R.Moldova în căutarea unui loc de muncă, să supravieţuiască. Totul depinde de noi. De măsura în care vom dori să scăpăm de frică şi să fim un popor unit într-o Europă unită. PNL are curajul să înceapă procesul de descătuşare a gîndirii oamenilor, să scoată din sufletele lor frica de România, să elimine românofobia, indusă de propaganda bolşevică şi comunistă. Este extrem de greu, dar e cea mai sigură cale să ne salvăm ca neam. Eroii Neamului au spus: “Ne vom salva doar revenind la românism şi realizând reîntregirea neamului românesc”. România vrea să ne ajute, însă, pentru aceasta, trebuie să avem la guvernare, la Chişinău, forţe proromâneşti, nu proruseşti. România poate atrage fonduri europene şi pentru noi, poate sensibiliza decidenţii europeni că românii au o istorie comună şi că R.Moldova nu poate rămîne orfanul Europei, aşa cum a rămas orfanul războiului rece. Deoarece numai în privinţa acestei palme de pămînt românesc nu au fost lichidate consecinţele Pactului Molotov-Ribbentrop.
– Ce se va întîmpla, în acest caz, cu Unitatea Teritorial-Administrativă “Gagauz Yeri” şi zona separatistă transnistreană? Este ştiut că rebeliunile din Transnistria şi zona găgăuză au fost puse la cale de cercurile imperiale ruseşti, pentru a împiedica Unirea Basarabiei cu România. A recunoscut-o chiar Ghenadi Selezniov, fost speaker în Duma de la Moscova. Tocmai de aceea rămîne peste Nistru armata 14. Însă nu pot generaţii întregi să se piardă pentru acest moft antieuropean al Kremlinului. Republica Moldova trebuie să instaleze o frontieră administrativă bine păzită unde reuşeşte în estul statului, dacă s-a angajat să respecte condiţiile impuse de UE pentru a obţine circulaţia liberă. Altfel – cum şi unde o va face? Iată aici se va vedea dacă actualul Guvern poate face acest lucru sau, pur şi simplu, foloseşte tertipul electoral cu promiterea circulaţiei libere pentru moldovenii de toate naţionalităţile. Partidul Naţional Liberal propune o soluţie clară. Pe lîngă frontiera administrativă, PNL propune realizarea ofertei Preşedintelui Traian Băsescu, cel care a propus ca România să dea cetăţenie română cetăţenilor Republicii Moldova, de pe ambele maluri ale Nistrului. În acest caz, moldovenii de toate naţionalităţile – români, ucraineni, ruşi, găgăuzi, bulgari, evrei, romi şi alţii – vor avea drepturi egale şi în privinţa accesului la spaţiul UE, vor obţine posibilitatea triplei integrări: în R.Moldova, în România, în Europa. Găgăuzii cooperează cu Turcia, care se vrea în UE, iar transnistrenii trebuie să aibă posibilitatea ieşirii din bantustanul lui Igor Smirnov. Atunci reintegrarea R.Moldova şi unificarea României, prin orizonturi europene, vor fi reale.
– De ce comuniştii şi alţi antiromâni promovează moldovenismul? Istoricul Anatol Ţăranu a explicat că, în istoriografia noastră, se suprapun două concepţii – românismul şi moldovenismul – ceea ce influenţează nefast edificarea celui de-al doilea stat românesc. Prin „moldovenism” ideologii comunişti au fundamentat ocuparea Basarabiei de către URSS pe 28 iunie 1940. Moldovenismul şi românofobia au fost cultivate metodic de guvernările proruseşti din R.Moldova. Românismul înseamnă reconstituirea unităţii etnoculturale a românilor-moldoveni, despărţiţi, în 1812 şi 1940, prin politica expansionistă a ţarismului şi a imperialismului sovietic. Românismul înseamnă depăşirea degradării culturale, urmare a deznaţionalizării şi rusificării. Prin moldovenismul vulgar, comuniştii au luptat mereu contra intelectualităţii naţionale. R.Moldova este al doilea stat românesc, şi nu e o „societate polietnică”, prin care membrii fostei elite imperiale, disperaţi că şi-au pierdut orientarea, vor să-şi salveze privilegiile de altă dată. Aceştia îi dispreţuiesc pe moldovenii români, pentru că nu li se mai supun. Comuniştii spun de Europa, dar se gîndesc la Rusia şi îi folosesc pe rusolingvii care nu se adaptează noilor realităţi.
– Are rost să unim două tari sarace? România este o ţară bogată. România are probleme pentru că nu este întregită. Cînd România va fi o ţară întregită, va fi una puternică într-o Europă unită şi România, ca şi orice ţară, poate avea guvernări bune şi mai puţin bune, ca şi Republica Moldova. Cetăţenii români din R.Moldova şi din România vor putea alege pe viitor o guvernare mai bună, cum ar fi, de exemplu, PNL din România, care a făcut România Mare şi care a adus România în NATO şi UE.
– Nu credeţi că mesajul unionist toarnă apă la moara comuniştilor? Comuniştii au folosit mereu sperietoarea Unirii cu România în toate alegerile parlamentare. Nimic nou. Şi vor folosi mereu, atîta timp cît vor simţi că prinde la oameni. Noi, PNL, considerăm că a venit timpul să nu ne mai temem de acest lucru, ci să procedăm la proverbul “cui prin cui se scoate”. Adică, vorbim deschis de Unire, pentru a ajunge, odată, să nu ne mai temem să gîndim liber, aşa cum ne îndeamnă unele televiziuni care se pretind libere, dar care se tem să abordeze subiectul Unirii cu România. Ne-am “temut” să vorbim de Unire, să nu îi supărm pe comunişti şi pe separatişti. Nimic bun nu am obţinut. Trebuie să gîndim liber, nu în funcţie de frica în faţa comuniştilor.
– Nu consideraţi că, dacă nu veţi trece, veţi da voturi comuniştilor? În nici un caz. Acum voturile partidelor ce nu trec pragul de 4 la sută se împart egal celor care trec. Pot fi partide de dreapta şi pot fi partide de stînga ce nu vor trece. Toate voturile se împart egal şi PCRM e doar un partid. Adică, dacă, în urma scrutinului, din cauza că unele partide nu trec pragul, au rămas, să zicem, 10 mandate şi au trecut 5 partide, acestea se vor împărţi cîte 2 mandate la fiecare. Şi celui cu 30 procente – 2 mandate, şi celui cu 5 procente – 2 mandate. Deci, votînd un partid cu şanse mai mici, nu înseamnă că va fi afectată eventuala majoritate democratică din Parlament. Dimpotrivă, ea poate fi extinsă prin PNL. Însă aveţi ocazia să votaţi adevărul istoric, ceea ce vă spune sufletul, ca forţele proNATO, proUE, proRomânia să prevaleze faţă de forţele antiromâneşti. Deci, maximum ce poate da PNL unui PCRM va fi 0,9 la suta. Nu cred că PNL va lua doar 3,9 la sută, să spună antiromânii că suntem numai 4 la sută de romăni ce îşi doresc sincer Unirea. Dacă şi vor cîştiga comuniştii, asta va fi pentru că democraţii nu s-au unit şi pentru că democraţii nu i-au pedepsit pe capii comuniştilor, pe hoţii care au furat statul timp de 14 ani, nici pe criminalii care i-au bătut pe tineri, care au făcut multe alte crime.
– De ce criticaţi AIE? Sunt deputatul din 2005-2009, care am luptat curajos împotriva comuniştilor. Am pus problema unei comisii medicale pentru analiza sănătăţii mintale lui Voronin, cînd a declarat că „România e ultimul imperiu din Europa”, am cerut o comisie independentă să analizeze legalitatea averilor Familiei prezidenţiale Voronin, am un dosar vs Voronin pe ultima sută de metri la CEDO. Am făcut 500 de interpelări de deputat pentru apărarea oamenilor. I-am criticat pe comunişti cînd erau la guvernare. Acum la guvernare sunt democraţii, pe care îi criticăm pentru că nu i-au tras la răspundere pe comunişti pentru fărădelegile comise în ultimii 10 ani. Noi, PNL, ne-am declarat în Opoziţie constructivă în acest an şi am sprijinit lucrurile bune, dar am criticat lucrurile mai puţin bune. Nu acceptăm amplificarea contrabandei de ţigări şi a corupţiei, necondamnarea crimelor comunismului, neieşirea din CSI, frica de a vorbi de România şi de românism. Am criticat dur şi criticăm aplecarea în faţa Moscovei, trimiterea soldaţilor moldoveni să defileze pe Piaţa Roşie, cînd ocupanţii nu-şi retrag armata de ocupaţie din Transnistria. Am criticat că nu toate partidele din AIE au sprijinit Decretul privind ocupaţia sovietică. În Parlamentul viitor PL-ului îi va fi greu dacă nu va fi alături PNL, chiar dacă PL astăzi vede lucrurile altfel.
– De ce PNL nu a facut bloc electoral cu vreun partid parlamentar? Pentru că aceste partide sînt înfumurate şi nu urmăresc interesul naţional. PNL a propus un Bloc al Unităţii Naţionale – BUN-ul sau Alianţa Unităţii Româneşti – AUR-ul. Tocmai din această cauză avem a doua oară alegeri anticipate, care nu se exclud nici în anul ce vine. Dacă în viitorul Parlament va fi o alianţă de stînga, va fi vina partidelor cu lideri aroganţi din AIE.
– De ce partidele din Romania nu spun nimic despre Unire? Pentru că România este membră a NATO şi UE şi respectă integritatea statală a ţărilor recunoscute de ONU. Însă, cazul Germaniei, cazul Cehiei şi Slovaciei demonstrează că şi Republica Moldova îşi poate rezolva, prin voinţa cetăţenilor, problema naţională. Numai R.Moldova este încă victima Pactului criminal Hitler-Stalin. Prin voinţa noastră putem salva neamul românesc. Dacă în Republica Moldova forţele politice vor pleda pentru Unire, întreaga Românie se va bucura şi ne va primi în braţele ei, noi, mai puţin de 4 milioane de moldoveni de toate naţionalităţile, reuşind să ne integrăm în România şi în NATO-UE.
– Cum calificaţi evenimentele din 7 aprilie? Este o ruşine aşa cum i-am văzut pe liderii AIE pe 7 aprilie în faţa lui Voronin şi cum au ratat să investigheze şi să îi pedepsească pe criminalii care i-au bătut pe tinerii români, care scandau Unirea cu România pe 6 aprilie. Am fost acolo pe 6, 7, 8, 9, 10, 11, aprilie, cînd liderii AIE s-au retras inexplicabil şi tinerii au rămas neacoperiţi.
– Ce facem cu tinerii noştri, care nu au de lucru? Nu vor avea atîta timp cît angajările nu se vor face în bază de concurs şi cît statul nu va sprijini extinderea sectorului privat, businessul mic şi mediu, cît nu va fi justiţie şi nu vor fi stabilitate constituţională, politică, investiţii, locuri de muncă acasă. PNL are în programul său depolitizarea structurilor executive centrale şi locale. Funcţionarii îşi vor suspenda calitatea de membru în partid pe perioada angajării, care se va face doar prin concurs, conform principiilor “în funcţii publice – cei mai buni şi oneşti” şi “funcţionarul este în serviciul contribuabilului”.
– Ce veţi face dacă nu veţi avea suficiente mandate în Parlament pentru a pune problema Unirii? Vom pleda constant pentru sensibilizarea locuitorilor deja de la tribuna Parlamentului. În plus, noi credem că în Parlament e nevoie de apărători ai valorilor naţionale. Am văzut ce s-a întîmplat cu Decretul privind ocupaţia sovietică. Prezenţa PNL în alianţa democratică va înclina balanţa spre partida naţională. Tocmai de acest lucru se tem forţele proruseşti, camuflate cu lozinci liberale şi demagogii proeuropene.
– De ce spuneţi că Unirea cu România e cea mai scurtă cale de integrare în UE?
Dan DUNGACIU, fost subsecretar de stat în MAE al României, actual consilier prezidenţial în R.Moldova, a declarat: „Unirea cu România, o cale de integrare a Moldovei în UE”; “… de un parcurs normal de aderare a Chişinăului la spaţiul comunitar s-ar putea vorbi, cel mai devreme, peste 20 de ani.”
Stefan FUELE, Comisarul UE pentru Extindere: “Potrivit unui document elaborat de Polonia şi Suedia, UE nu va mai invita la negocieri de aderare nicio ţară din răsăritul continentului în următorii zece ani”.
Poziţia UE faţă de acordarea regimului de liberă circulaţie cetăţenilor R.Moldova nu este unitară. Franţa a cerut garanţii suplimentare, inclusiv aprobarea planului de către toate ţările membre ale UE. O urgentare ar putea deranja sensibilitatea Moscovei, cînd statele mari ale UE vor să se apropie de Rusia.
Este dezamăgitoare Rezoluţia de la 21 octombrie a Parlamentului European, în care laudă „progresele Moldovei de la începerea negocierilor Acordului de asociere la UE”, dar reţine atenţia că “integrarea Moldovei depinde de soluţionarea problemei Transnistriei”.
Poziţia şefilor diplomaţiilor Poloniei şi Suediei, Radek Sikorski şi Carl Bildt este descurajatoare: “Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia, Azerbaigean şi Bielarusi pot deveni cândva membre UE, spre deosebire de ţări din nordul Africii sau Orientul Mijlociu”. Şi că “unele ţări de la frontiera cu UE vor rămâne doar vecine ale Europei şi atât”. Majoritatea actorilor importanţi, în frunte cu Germania şi Franţa, sunt ostili continuării procesului de extindere a Uniunii, excepţie făcând Balcanii de Vest.
Constantin TĂNASE, directorul revistei “Timpul”: “Lozinca integrării europene a R.Moldova este dovada lipsei de soluţii sociale şi politice interne ale guvernărilor de la Chişinău. Când o guvernare n-are minte şi imaginaţie să scape ţara de sărăcie, singurul lucru accesibil care-i stă la îndemînă e să inventeze duşmani (interni şi externi) şi să declare că luptă pentru integrarea europeană. Comuniştii, în opt ani cât au guvernat Moldova, au transformat-o în cea mai săracă ţară din Europa… sub care lozincă? Exact: sub lozinca integrării europene! (…) …pentru scopul propus Moise a avut nevoie de 40 de ani. Pentru a se integra în Europa moldovenii au nevoie tot de 40 de ani. Douăzeci au trecut. Peste zece ani, în 2020, Europa ne va invita la negocieri, negocierile vor dura zece ani, astfel, peste douăzeci de ani vom accede în UE. Adică în 2030, cam după 40 de ani de la declararea Independenţei… Bineînţeles, cu condiţia ca să mai existe atunci UE, să mai existăm în istorie şi noi, moldovenii, şi să existe şi R. Moldova…”
Un blogger: “Republica Moldova nu are nici o şansă să adere la UE, fiind membră a CSI. Primul pas pentru integrarea în UE va fi cînd RM va ieşi din CSI, iar, pînă atunci avem doar vorbe goale…”
Astfel, adăugăm noi, nimeni din AIE nu s-a înălţat la demnitatea Preşedintelui georgian Mihail Saakaşvili – R.Moldova nu a ieşit din CSI, nu se doreşte în NATO, nu a condamnat crimele comunismului, nu a asigurat nerevenirea comuniştilor la Putere.
– Oare prin anuntata liberalizare a regimului de vize in UE nu vom mai avea nevoie de Unire? Prin gogoasa electorala cu circulatia libera in UE unii democrati fac o diversiune la adresa celor cu drept de a avea cetatenie romana, descurajindu-i sa si-o redobindeasca. R.Moldova nu poate asigura aceste conditii, pentru ca nu poate securiza frontiera de Est, cu Transnistria, cu Ucraina. In plus, liberalizarea regimului de vize in UE rezolva doar problema persoanelor ce vor sa plece in Europa la munca, nu si problema investitiilor in R.M. – adica problema eradicarii saraciei ramine nerezolvata.
– Care este atitudinea PNL fata de neutralitatea R.Moldova? Deputatii national-liberali opteaza ferm pentru aderarea la NATO, ca sistem occidental de securitate colectiva, prin care pot veni aici investitii, aparea locuri de munca si opri plecarea oamenilor in cautarea locului de munca peste hotare. Cei care nu sprijina astazi aderarea R.Moldova la NATO sunt fricosi in fata cercurilor antioccidentale din Rusia si actioneaza in detrimentul interesului national al romanilor din R.Moldova. In prezent, 34 la suta din cetateni pledeaza pentru aderarea la NATO.
– De ce Uniunea Europeana insista asupra Parteneriatului estic, aranjament care cantoneaza R.Moldova in zona gri a arhitecturii europene? UE are interese firesti politice, militare, de securitate, impreuna cu NATO, interese culturale, sociale, dar, mai ales, – economice, care au dictat Parteneriatul estic, о forma de cooperare a UE si cu R.Moldova, cu alte state. O explicatie ar fi caile principale de transport de la Marea Baltica la Marea Neagra, cu rol decisiv in cazul unui conflict militar, traversind trei tari din Parteneriat. Iata trei cai: soseaua de beton Odesa-Brest, asigurind circulatia marfurilor din UE spre porturile Marii Negre si viceversa, deplasarea tehnicii militare grele in ambele directii, cu posibilitatea folosirii, pe portiuni, a soselei ca pista de decolare/aterizare. Utilizarea partiala a traseului este nesemnificativa, insa utilizarea integrala poate aduce anual sute de milioane. 2. Si calea ferata de standard estic, de la Marea Neagra la Marea Baltica, trece prin Bielarusi, Ucraina si Moldova, fiind de o importanta clara. 3.A treia cale de transport dinspre UE spre Marea Neagra este reteaua de canale acvatice, ce uneste Marea Baltica si Marea Neagra, prin riuri si afluenti. Nodul strategic al cailor ramine Tiraspolul, unde interesele economice si militare se ciocnesc din evul mediu. Moldova trebuie sa-si constientizeze rolul de stat in calea intereselor, valorificindu-si pretul real – atat in fata UE, cat si in fata spatiului postsovietic. Moldovenii nu trebuie sa ramina ostaticii intereselor globale ale marilor puteri. De aici separatismul de la Tiraspol, dar si reticenta Europei de a reaccepta Basarabia in componenta Romaniei, lasindu-ne deocamdata ca placa turnanta intre Est si Vest. Depinde de noi daca raminem in Est sau mergem ferm si rapid spre Vest, prin Unirea cu Romania.
– Care ar fi Mecanismul Unirii celor doua state romanesti? Inca in alegerile locale din 2007 conceptul Uniunii Interstatale Romania—Republica Moldova a fost formulat de PNL drept mecanism de integrare accelerata in NATO si UE. Acest concept, expus in “Manifestul-Apel al PNL-Moldova privind imperativul solidarizarii nationale”, a fost adoptat la 3 martie 2007 si remis presedintilor de partid, Presedintiei si Guvernului din Romania.
Teritoriul Basarabiei si al Transnistriei – o aschie de pamint cu populatie romaneasca, rupta de mai multe ori, prin forta armelor, din contextul etnocultural si politic firesc, supusa unei deznationalizari dure pe parcursul a circa doua secole de ocupatie straina, – a rezistat in timp. Republica Moldova a devenit independenta in urma imploziei URSS, dar si gratie angajarii sutelor de mii de romani-moldoveni intr-o veritabila revolutie de eliberare nationala, ce a pus capat unei dominatii straine de secole. Astazi, dupa 19 ani de Independenta, R.Moldova, afectata de o profunda criza identitara interna, situata intr-o zona geopolitica disputata, se zbate intre un trecut tragic si un viitor incert.
PNL e constient ca grava problema identitara, situatia politica si economica deplorabila ale celui de-al doilea stat romanesc, rezultate din politicile coloniale sovietice, continuate de regimurile neocomuniste dupa 1991, stationarea trupelor rusesti de ocupatie pe teritoriul R.Moldova, un teritoriu ocupat de un regim terorist, sprijinit de Moscova si necontrolat de Guvernul de la Chisinau, au facut din R.Moldova un stat-problema, care nu dispune de suficiente resurse interne pentru depasirea starii de criza permanente. Cel mai firesc sprijin al efortului de europenizare a R.Moldova poate veni din partea Romaniei. Promovind conceptul moldovenismului vulgar si romanofob, antiromanii vor sa ancoreze R.Moldova in spatiul geopolitic eurasiatic, cultivat de cercurile politice revansarde din Rusia.
PNL considera ca, odata cu revenirea Romaniei in spatiul euroatlantic, a sosit momentul solidaritatii etnoculturale romanesti, ca unica sansa pentru a se oferi si R.Moldova un viitor civilizat cert. Pentru cetatenii R.Moldova, Europa se asociaza tot mai mult cu Romania, cu cetatenia romana. PNL propune conceptul politic, social-economic si cultural, numit Uniunea Interstatala Romania–Republica Moldova, care inseamna un Tratat interstatal provizoriu de fraternitate si parteneriat european privilegiat pentru integrarea celor doua state romanesti in UE.
Este un proiect de europenizare, de utilizare rationala a resurselor UE, pentru modernizarea rapida a Republicii Moldova. Guvernul roman ar trebui sa fluidizeze informatiile intre cele doua maluri ale Prutului, ceea ce ar conduce la o cunoastere mai buna in Romania a realitatilor din R.Moldova. PNL opteaza pentru omogenizarea infrastructurii politice din cele doua state romanesti care isi pot realiza idealul de unitate nationala prin Unirea celor doua state romanesti, ca cea mai scurta cale pentru UE. Conceptul Uniunii Interstatale Romania—Republica Moldova ca mecanism de unificare a celor doua state include formarea etapizata a organelor de coordonare a politicilor acestei structuri, intre care o Adunare Parlamentara, formata din cite treizeci de deputati din ambele state, ce se vor intruni in sesiuni periodice la Bucuresti si Chisinau si care se vor preocupa de armonizarea si omogenizarea legislatiei R.Moldova cu cea a Romaniei, care este una europeana, si de Bugetul comun. Comisia Executiva interstatala, cu Oficiul central la Iasi, ar putea fi formata de un numar egal de reprezentanti ai Guvernelor Romaniei si R.Moldova si coordona executarea Bugetului comun, politicile de apropiere a R.Moldova de Romania, prin promovarea politicilor europene datorita realizarii unui mini-plan Marshall pentru solutionarea conflictului transnistrean si reabilitarea social-economica postconflict a R.Moldova, identificarea proiectelor de asistenta financiara internationala pentru Fondul de pensionare al celor doua state romanesti. Casa Sociala Interstatala va unifica sistemul de pensionare a cetatenilor din cele doua state si gestiona fondurile de pensii sociale. Guvernarile se perinda, poporul ramine. PNL crede ca a venit timpul sa se faca dreptate istorica acestei parti a poporului roman, care inca nu-si gaseste locul si destinul intr-o Europa tot mai unita.
Vitalia Pavlicenco