PNL este un partid național, românesc, unionist, proeuroatlantic, pledând pentru unificarea celor două state românești – Republica Moldova și România – în numele viitorului prosper al întregii națiuni române, în cadrul comunității euroatlantice. Refacerea unității naționale românești ar însemna, pentru basarabeni, cea mai scurtă cale de integrare europeană, de intrare a populației celui de-al doilea stat românesc în familia occidentală. Pentru această cale pledează cei mai raționali și obiectivi analiști politici naționali și din alte state, atenți la problema românească. Conform unor date statistice, peste 500 de mii de basarabeni și-au redobândit cetățenia română și sunt deja cetățeni europeni.
PNL este convins că asemenea manifestări naționale ca cea anunțată ca proEuropa pentru 3 noiembrie în PMAN, pot avea loc, dar fără monopolizare, fără efecte electorale și PR, care să repropulseze la Putere grupuri criminale, mafiote, ce au însărăcit și dezamăgit continuu societatea până la 2009 și după. În cel de-al doilea stat românesc ar fi extrem de oportună repetarea evenimentului care, în România, a însemnat consolidarea societății românești, materializată în celebra Declarație de la Snagov, semnată de toate entitățile politice ce pledau pentru integrarea României în NATO și UE.
PNL a organizat, pe 9 Mai 2008, în plin regim comunist, pentru prima oară la Chișinău, o manifestare amplă de Ziua Europei, la care a invitat să participe partidele democratice, considerate proeuropene, – fiecare cu însemnele și drapelele de partid, precum și societatea civilă.
Au participat PLDM, AMN, MAE, reprezentanți ai Uniunii Scriitorilor, Uniunii Jurnaliștilor, Forului Democrat al Românilor ș.a., care au luat cuvântul în fața mulțimii proeuropene, în timp ce, vizavi, în fața cinematografului ”Patria”, nostalgicii sovietici consumau votcă și terci rusesc. La acțiunile organizate de PNL au fost invitați întotdeauna toți cu însemnele lor identitare, pentru a aduna, sub stindardul Tricolorului și al Europei, diversitatea de opțiuni politice și ale societății civile.
În iulie 2009, PNL s-a retras cu demnitate din cursa electorală pentru Parlament, ca să favorizeze actualele partide să îi învingă pe comuniști. După care, în loc să consolideze energiile tuturor forțelor politice pe reformele care să ne conducă spre UE, prin respectarea standardelor europene, noua majoritate parlamentară și Guvernul, emanat de aceasta, au acaparat sistemul mafiot și antidemocratic, format de comuniști, au supus persecuțiilor partidele extraparlamentare românești și au împiedicat mereu acțiunile și opțiunile acestora.
Liderii politici din Parlament și-au permis ingerința în treburile și drepturile Platformei unioniste ”Consiliul Unirii” și ale componentelor acesteia, cerând, ilegal, oamenilor să nu vină la Marșul Unirii de la 16 septembrie 2012, în timp ce unioniștii sunt adevărații eurointegriști, fapt pe care Europa îl cunoaște. Probabil că forțele politice din arcul guvernamental nu sunt sigure că Europa este convinsă de sinceritatea și fermitatea demersului lor proeuropean, de aceea și aduc forțat lume în centrul Chișinăului.
Când PNL a inițiat, cu numeroase asociații obștești, în cadrul Platformei unioniste ”Consiliul IMG_0622Unirii”, împreună și cu Platforma civică ”Acțiunea-2012”, acțiuni de masă pentru comemorarea celor 200 de ani de ocupație ruso-sovietică, Puterea s-a deconspirat drept prorusă și vădit antiromânească, manifestând o atitudine ostilă față de forțele proUnire cu România. În timp ce Platforma unionistă ”Consiliul Unirii” ar fi salutat prezența eurointegriștilor la Marșurile de Demnitate Națională și pentru Unirea cu România – singura cale de realizare și a aspirației proeuropene.
URMEAZA
Orbiți de frica de orice alternativă politică, unii premieri au ajuns să declare partidele extraparlamentare drept ”cea mai mare piedică” în activitatea lor. Urmare a acestei atitudini și a fărădelegilor la care s-au dedat guvernanții, veniți la putere cu slogane anticomuniste, PNL a trecut în opoziție, expunându-și, totuși, poziția, inclusiv în cadrul unor consultări, dar fără finalitate, cu reprezentanți ai Puterii.
Știind, cu certitudine, că la Summit-ul Parteneriatului estic de la Vilnius lucrurile sunt decise pozitiv pentru Chișinău, mai curând datorită conjuncturii favorabile – prin interesul UE față de Ucraina –
Puterea încearcă să stoarcă profit maxim din aceasta, mimând chemarea forțelor politice la o manifestare în sprijinul integrării europene, în timp ce scopul adevărat este acumularea de material electoral pentru PR-ul său. În timp ce coaliția de la Putere trebuia, cel puțin, să organizeze un grup coordonator din partea tuturor forțelor proeuropene, care să însemne deschiderea pentru reconsolidarea națională pe obiectivul european, prin încercarea de recuperare a încrederii societății în sinceritatea mesajului proeuropean al guvernanților, după ce au vândut obiective strategice Rusiei.
În caz contrar, PNL interpretează apelul sec și abstract al Puterii drept un gest formal, de fațadă și de ochii lumii, adresat tuturor, dar, de fapt, nevizând forțele proeuropene din afara arcului
guvernamental, fapt ce a condus la ratarea unei șanse unice de solidarizare a
tuturor entităților politice proeuropene, anticomuniste. Adevăratul scop al adunării electorale este ca, prin frazeologia integrării europene – să fie repropulsate în prim-plan politic persoane ce și-au pierdut credibilitatea, ca, ajunse din nou în vârful Puterii, să perpetueze corupția, contrabanda și injustiția – taxate de societate și de partenerii europeni, mai activi în atragerea R.Moldova în UE, decât înșiși protagoniștii ce au făcut cârdășii cu guvernanții din fostul regim comunist și pe care, la fel, pare să îi aranjeze starea de imponderabilitate a Republicii Moldova între Est și Vest. Asta în loc să fie sincer mobilizat segmentul de societate proeuropeană, care prin diferite partide și asociații, putea veni fiecare, cu însemnele sale, la o acțiune comună și solidară ProEuropa.
PNL rămâne deschis, așa cum a fost mereu, oricărui dialog proeuropean și proromânesc, așteptând dovezi clare privind atașamentul Puterii față de idealurile, valorile și standardele europene în politică, economie, în plan social și în planul unității naționale, pentru a reuni societatea pe valori democratice precum pluralismul politic, pluralismul de opinii, libertatea de exprimare și justiția independentă, pentru a nu readuce comuniștii la Putere, ce ne vor cantonați în zona ruso-asiatică.
Partidul Național Liberal,
Chișinău, 31 octombrie 2013
DECLARAŢIE
Întruniţi astăzi, 21 iunie 1995, la Snagov, semnatarii prezentei Declaraţii constată că "Strategia naţională de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană" elaborată de Comisia special constituită în acest scop, din reprezentanţi ai partidelor politice parlamentare, ai Guvernului, ai cercurilor academice, ai societăţii civile exprimă orientarea fermă a României de a-şi axa dezvoltarea pe promovarea atributelor unei societăţi democratice – statul de drept, pluralismul politic, separarea puterilor, alegeri libere, respectarea drepturilor omului, inclusiv ale persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, crearea unei economii de piaţă eficiente şi durabile, compatibile cu principiile, normele, mecanismele, instituţiile şi politicile Uniunii Europene.
Obiectivul strategic naţional al aderării României la Uniunea Europeană constituie un punct nodal al solidarităţilor şi convergenţelor forţelor politice şi sociale ale ţării, reprezentând o şansă istorică de a promova idealurile şi interesele fundamentale ale poporului român, identitatea şi tradiţiile sale, într-o largă deschidere internaţională, posibilitatea ca prin eforturi proprii, susţinute de o amplă cooperare, să poată fi atenuate şi eliminate în timp decalajele faţă de ţările avansate, să se realizeze modernizarea României, în pas cu exigenţele tranziţiei la societatea informatică şi crearea, pe această bază, a condiţiilor pentru ridicarea nivelului de trai şi a calităţii vieţii tuturor cetăţenilor României. Semnatarii susţin concluzia Comisiei conform căreia, prin eforturi perseverente, există premise ca la orizontul anului 2000, alături de alte ţări asociate, România să dispună de capacitatea de a îndeplini condiţiile esenţiale de aderare.
Semnatarii Declaraţiei apreciază spiritul în care a avut loc elaborarea strategiei şi a lucrărilor de fundamentare a acesteia, confruntarea pe deplin liberă de opinii, într-un climat de dezbateri constructiv, de înaltă rigoare ştiinţifică, ceea ce a permis ca prin dialog să fie cultivată convingerea că renaşterea României, redresarea ei generală se decid acum.
Acest spirit se cere a fi promovat în continuare, în vederea instaurării unui climat de realism politic, de solidaritate activă, care să orienteze confruntarea de opinii în sens constructiv, în slujba interesului naţional, a destinului României în lumea contemporană.
Declaraţia este semnată de:
PREŞEDINTELE ROMÂNIEI, domnul Ion Iliescu
PRIMUL MINISTRU, domnul Nicolae Văcăroiu
PREŞEDINTELE SENATULUI, domnul Oliviu Gherman
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR, domnul Adrian Năstase
PARTIDUL DEMOCRAŢIEI SOCIALE DIN ROMÂNIA, domnii Oliviu Gherman şi Adrian Năstase
PARTIDUL DEMOCRAT (F.S.N.), domnul Petre Roman
PARTIDUL NAŢIONAL ŢĂRĂNESC CREŞTIN – DEMOCRAT, domnul Gabriel Ţepelea
PARTIDUL UNITĂŢII NAŢIONALE ROMÂNE, domnul Gheorghe Funar
UNIUNEA DEMOCRATĂ A MAGHIARILOR DIN ROMÂNIA, domnul Bela Marko
PARTIDUL ROMÂNIA MARE, domnul Corneliu Vadim Tudor
PARTIDUL ALIANŢEI CIVICE, domnul Nicolae Manolescu
PARTIDUL SOCIALIST AL MUNCII, domnul Ilie Verdeţ
PARTIDUL LIBERAL ’93, domnul Horia Rusu
PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT ROMÂN, domnul Sergiu Cunescu
PARTIDUL NAŢIONAL LIBERAL-CONVENŢIA DEMOCRATICĂ, domnul Niculae Cerveni
PARTIDUL DEMOCRAT AGRAR DIN ROMÂNIA, domnul Victor Surdu
PARTIDUL ECOLOGIST ROMÂN, domnul Otto Weber
PREŞEDINTELE COMISIEI PENTRU ELABORAREA STRATEGIEI NAŢIONALE DE PREGĂTIRE A ADERĂRII ROMÂNIEI LA UNIUNEA EUROPEANĂ, domnul Tudorel Postolache
Departamentul de Comunicare Publică
21 Iunie 1995
Comentarii