Ce ar trebui şi nu fac pt basarabeni Guvernul şi Parlamentul României
Ne bucurăm să va informăm şi că luptătorii pentru dreptul de a fi român în Basarabia şi pentru dreptul implicit, neanulat de nimeni, de a fi cetăţean al Statului Român sunt membri ai conducerii PNL, fiind vorba de Mihai Ciubotaru şi Gheorghe Viţă. În fiecare zi vin români şi alogeni la sediul PNL şi scriu cereri. Aici, alăturat, vedeţi pagina din sondajul IMAS, unde se vede că din patru potenţiali votanţi ai PNL trei sunt ruşi şi doar unul e român. Adică, rusolingvii văd perspectiva Unirii cu România, în timp ce românii basarabeni, deznaţionalizaţi intens, încă nu o văd foarte clar aşa. De aceea, luptăm pentru drepturile românilor din Basarabia.Am publicat deja cîteva materiale despre lipsa dreptului românilor basarabeni de a fi români la ei acasă, pe pămînt românesc, în al doilea stat românesc. Ei se lovesc de dificultăţi şi ca să fie români supuşi Statului Român, precum sunt, de fapt, ca atare şi implicit, dar lipsiţi abuziv de acest drept prin nerecunoaşterea faptului, urmare a cărei situaţii ei sunt obligaţi să îşi redobândească cetăţenia română.
PNL este unicul partid care a făcut trei conferinţe de presă despre dreptul de a fi român în Basarabia şi despre impedimentele legislative şi consulare de a-şi redobândi cetăţenia română.
Înainte de a merge săptîmîna trecută la Publika TV, unde mi-am mîncat sufletul cu nişte troglodiţi antiromâni, am avut o discuţie cu dl Gheorghe Viţă, un activ luptător pentru drepturile basarabenilor la cetăţenia românească în mod implicit, preşedintele Uniunii Românilor din Basarabia, nordul Bucovinei şi Ținutul Herţa. Domnia sa este membru al BPC al PNL şi îi ajută pe mulţi basarabeni, transnistreni, să îşi cunoască drepturile, încurajîndu-i să lupte pentru cetăţenia română. Dl Viţă, împreună cu Nicolae Dabija, care a fost şi domnia sa membru al PNL.ro şi membru al PNL.md – cît a candidat pt Parlamentul României, nu mai mult…) au făcut şi propus prin unii senatori români, şi două proiecte de lege în sensul recunoaşterii drept români al celor avînd acest drept prin legislaţia românească, neabrogată de nimeni, dar neaplicată, din păcate, recurgîndu-se la alte legi, mai noi, care încalcă dreptul implicit al românilor basarabeni la cetăţenia română, de care nu au mai beneficiat după ocupaţia sovietică de după 28 iunie 1940.
Înainte de a expune problema şi iniţiativele legislative vom arăta chiar aici ce ar trebui şi nu face – se pare din indiferenţă, din lipsă de durere adîncă şi chiar, poate, din nişte calcule/intenţionat, pentru a facilita soarta basarabenilor, bătuţi de soartă, dar nu din vina lor.
1. Se cer prea multe acte pentru redobândirea cetăţeniei române pentru basarabeni.
2. Nu ar trebui să fie cerut cazierul juridic din România. Într-o conferinţă anterioară de presă am spus că aici se plătesc degeaba bani, oamenii trec prin calvar, caută să plece în România cu acest impediment de 500 de euro (dovada că nu sunt sărmani de tot) cînd să treacă frontiera românească, unde, în România, e deja nevoie să găseşti un român, să îl şi plăteşti, ca să obţii cazierul juridic. Asta în condiţiile cînd Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, cînd soluţionează cererea, face interpelări la Ministerul de Interne, la Direcţia naţională de evidenţă a persoanelor, la Direcţia generală a paşapoartelor, la Serviciul Interpol Român, la Serviciul de Informaţii Interne şi Externe, la Serviciul de Migraţie Român. Deci, de ce mai trebuie cazierul?
3. Nu e nevoie să fie cerute atîtea acte de stare civilă la depunere – ar fi doar certificatul de naştere şi căsătorie, de certificatul de naştere al mamei/tatălui.
4. Dintre cereri cerute – e nevoie de numai cea prin care se solicită cetăţenia. Altele, nenecesare, costă şi o groază de bani.
5. Adunarea actelor pentru redobândirea cetăţeniei române ar necesita peste 2000 de lei – e prea mult pentru basarabenii aduşi de sovietici şi comunişti la sapă de lemn. Mai ales că basarabenii nu sunt vinovaţi că nu au paşapoarte româneşti, pentru că ei sunt implicit cetăţeni, chiar dacă cei din Guvernul român încă nu-i recunosc ca atare.
6. Taxa consulară e de 60 de euro. E prea scump. Să calculăm câţi bani face Statul Român, care nu e chiar atăt de sărac la fel ca şi basarabenii noştri. Dacă se depun zilnic 200 de dosare a cîte 60 de euro, asta face 12 mii de euro pe zi… Nu mai comentăm, dacă a ajuns diplomaţia română să cîşige pe spinarea basarabennnilor, însărăciţi cu bună ştiinţă de satrapii bolşevici şi exterminaţi prin genocidul antiromânesc. Oare Statul Român nu ştie în ce hal de sărăcie sunt românii basarabeni? Sau îi ”pedepseşte” pentru că au devenit, fără voia lor, ”bolşevici”?
7. Odată cu modificarea Legii cetăţeniei în aprilie 2009, s-au deschis oficii ale Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie la Suceava, Galaţi, Iaşi, Timişoara, Cluj. Au fost angajaţi funcţionari publici cu salarii. Însă secţia consulară aproape că nu perfectează vize să meargă oamenii să depună acolo gratis dosarele. De ce? Se pare – e pentru ca oamenii să depună aici dosarele, în Moldova, ca să plătească taxa consulară de 60 de euro. Oare, într-adevăr, să fie mai convenabil să fie plătite acolo salarii funcţionarilor care stau degeaba, în loc să meargă basarabenii într-acolo fără cei 500 de euro şi să descongestioneze rîndurile aici, aceiaşi funcţionari, dacă Guvernul român ar recunoaşte, implicit, cetăţenia română tuturor basarabenilor, să se ocupe de perfectarea actelor de naştere şi de căsătorie româneşti pentru basarabeni?
8. Transcrierea actelor de stare civilă este foarte scumpă – un certificat de naştere sau de căsătorie costă 100 de euro, oare această taxă nu e prea mare?
9. Taxa consulară pentru perfectarea paşaportului, e, la fel, foarte mare – 110 euro, ceea ce pare o discriminare în raport cu taxele aplicate altor cetăţeni, nebasarabeni.
10. Obţinerea permisului de mic trafic este un calvar – trebuie să indici o adresă unde mergi, deşi conceptul e să circuli liber pe oriunde pe raza respectivă, fără restricţii, în baza acordului interstatal.
11. Persistă nedumerira legată de Garanţia bancară de 500 de euro pentru a circula în România, pentru basarabeni, cînd Germania, Franţa, alte state nu o cer.
Acesta e Guvernul PD-L, Boc şi al lui Băsescu. L-am sprijinit pe Băsescu atunci cînd a dat replici adecvate ruşilor, dar nu-l înţelegem în această situaţie, legată de basarabeni… Care l-au votat.
În concluzie: după ce basarabenii rămîn orfani din 1812, înstrăinaţi fără voia lor, salvaţi de doar cei 22 de ani reintegraţi în România, iată că şi azi, se pare, mai sunt priviţi ca vinovaţi pentru că există… Ei trebuie să se judece în al doilea stat românesc pentru dreptul de a fi români, dar şi cu Statul Român, pentru a avea cetăţenie română. Ai cui suntem noi, domnilor guvenanţi ai celor două state româneşti? Nu cumva ai Rusiei şi nu vă mai trebuim? Nu cumva deranjăm la infinit pentru că existăm?
Îi mulţumesc dlui Gheorghe Viţă pentru aceste informaţii şi sugestii.
Vitalia Pavlicenco
Cu privire la modificarea art.11 din Legea Cetăţeniei Române nr.21/1991
PROIECT-LEGE
Pentru dezbateri în Parlament
Art.11 din Legea cetăţeniei române se modifică şi va avea următorul conţinut:
„Persoanele care au dobîndit cetăţenia română prin naştere, potrivit legilor în vigoare până la data de 23 august 1944, precum şi descendenţii lor pînă la gradul III, pot solicita transcrierea ori înscrierea în Registrul de Stare Civilă Române a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autorităţile străine, în condiiţiile Legii nr.119/1996 – Cu privire la actele de stare civilă”.
Preşedintele Camerei Deputatilor
Preşedintele Senatului
Expunere de motive
Art.11 din Legea nr.21/1991 necesită modificare, fiindcă nu corespunde realităţii şi întră în contradicţie cu art.5 alin.2 din Constituţia Romaniei „Cetăţenia dobândită prin naştere nu poate fi retrasă. De asemenea, mai întră în contradicţie cu art.5 alineatul 2, litera b), din Legea nr.21/1991 – în sensul că sunt cetăţeni români copiii care s-au născut în afara Romaniei şi ambii părinţi sau numai unul dintre ei are cetăţenia română, precum şi art.33 din Legea specială – sunt şi rămân cetăţeni români persoanele care au dobândit şi au păstrat această cetăţenie potrivit legislaţiei anterioare. Art.11 în forma şi conţinutul lui actual este necostituţional. Mai mult:
1. Actul Unirii votat de Sfatul Ţării la 27 martie 1918 nu a fost anulat pînă în prezent, precum nici Decretul Lege nr.842 din 9 aprilie 1918, asupra UNIRII BASARABIEI CU VECHUL REGAT AL ROMANIEI, publicat în Monitorul Oficial al Romaniei nr.8 din 10 aprilie 1918;
2. Legea nr.793 –pentru reglementarea cetăţeniei locuitorilor din Basarabia şi Bucovina de Nord din 03 septembrie 1941, Lege neabrogată până în prezent, unde în art.1 al prezentei Legi se spune clar: Au fost şi sunt români:
a) Toţi locuitorii din teritoriile desrobite, care, potrivit legilor în vigoare, la 28 iunie 1940 se bucurau de naţionalitatea română.
b) Copii născuţi la 28 iunie 1940, sau după această dată, pe teritoriile desrobite, dacă tatăl sau, în cazul copilului nelegitim, mama au fost şi sunt cetăţeni români, potrivit prevederilor de la litera a;
c) Regulamentul nr.15 – privitor la constatarea cetăţeniei române a locuitorilor din Basarabia şi Bucovina de Nord din 26 mai 1942, publicat în Monitorul Oficial al Romaniei partea 1, nr.110 – act normativ neabrogat pînă în prezent.
Capitolul I din Regulament
Dispoziţii Generale
Art.1 – Constatarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de Legea pentru dobândirea şi pierderea naţionalităţii române din 24 februarie 1924, cum şi prin art.1 şi 2 din Legea nr.793 din 1941, pentru reglementarea cetăţeniei locuitorilor din Basarabia şi Bucovina de Nord, se va face în conformitate cu dispoziţiile prezentului Regulament.
Capitolul II
Calitatea de cetăţean român
Art.2 – Au fost şi sunt cetăţeni români:
1. Locuitorii din teritoriile desrobite Bucovina de Nord şi Basarabia, care, potrivit legilor în vigoare, la data de 28 iunie 1940, se bucurau de naţionalitatea română.
2. Copii născuţi la 28 iunie 1940 sau după această dată pe teritoriile desrobite Bucovina de Nord şi Basarabia, dacă tatăl, sau în cazul copilului nelegitim, mama, au fost şi sunt cetăţeni români, potrivit prevederilor de la nr.1.
Legea nr.793 şi Regulamentul nr.15 nu au îndrăznit să le abroge nici conducătorii comunişti ai Romaniei – Petru Groza, Gheorghe–Gheorghiu Dej sau Nicolae Ceauşescu. Aceşti dictatori comunişti erau şi patrioţi în felul lor şi au ţinutla Basarabia.
Constituţia Romaniei
Art. 5. alineatul 2 – Cetăţenia dobândită prin naştere nu poate fi retrasă.
Potrivit art.5, alineatul 2 din Constituţia Romaniei – cetăţenia dobîndită prin naştere nu poate fi retrasă, chiar dacă datorită modificărilor politico-teritoriale Basarabia şi Bucovina de Nord a fost anexatăla URSS, iar, după destrămarea imperiului sovietic, face parte din statul Republica Moldova şi Ukraina.
Doar simpla voinţă neviciată poate duce la renunţarea la cetăţenie, exprimată printr-un demers individual. Ori nu se poate renunţa la cetăţenia unui stat printr-o cerere făcută unei autorităţi străine. Deci românii din Basarabia născuţi pe teritoriul Romaniei până la 23 august 1944, precum şi descendenţii lor pînă la gradul III, fiind cetăţeni romani, nu au renunţat printr-o cerere autorizată către Statul Roman la cetăţenia romană si nici statul Roman nu i-a lipsit de cetatenia romana.
În aşa mod, situaţia românilor din Basarabia şi Bucovina de Nord se circumscrie dispoziţiilor art.5 alineatului 2 lit.b) din Legea nr.21/1991, în sensul că este considerat cetăţean roman cel născut în străinătate, dacă cel puţin unul dintre părinţi este cetăţean roman.
Astfel, descendenţii până la gradul III ai cetăţenilor români născuţi până la 28 iunie 1940 pe teritoriul Romaniei, au dobîndit cetăţenia romana prin naştere în strainătate, fiind născuţi din părinţi cetăţeni romani.
Dobîndesc cetăţenia romana la acordare prin cerere cei care nu au avut-o nici o dată şi nici ascendenţii lor nu au avut legătura cu statul Romania prin cetăţenie. Redobîndesc cetăţenia romana la acordare prin cerere, cei care au fost cetăţeni români, dar au pierdut-o din motive neimputabile lor.
Procedura de dobîndire a cetăţeniei romane prin acordare la cerere, este prevăzută de legea specială şi anume capitolul III al legii 21/1991. Competenţa privind acordarea la cerere a cetăţeniei fiind atribuită Ministerului Justiţiei şi nu se referă la românii din Basarabia şi Nordul Bucovinei care au dobîndit-o deja prin nastere.
Nicolae Dabija – Preşedintele Forului Democrat al Românilor din R. Moldova, membru al Academiei Române
Gheorghe Viţă – Directorul Departamentului Juridic şi Problemele Cetăţeniei Române – unirefdrm@yahoo.com
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
LEGE – PROIECT
Despre modificarea şi completarea art.43 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civila
PROIECT: formă pentru dezbateri
Parlamentul României adoptă prezenta lege:
Art. 43 alin (4) se modifică şi va avea următorul conţinut:
(4) Cetăţenii români şi descendenţii lor până la gradul III, ale caror acte de stare civila au fost înregistrate în localităţi ce au aparţinut României, iar în prezent se găsesc pe teritoriul altor state pot solicita întocmirea actelor de stare civilă la toate Direcţiile Judeţene de Stare Civilă din Romania, în baza extrasului de pe actul de stare civilă ce se gaseşte în păstrarea Arhivelor Naţionale din aceste state. Transcrierea extraselor, a duplicatelor de naştere în registrele de stare civilă române se face cu aprobarea primarului unităţii administrativ-teritoriale de la locul solicitării transcrierii, precum şi cu avizul prealabil al serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanei sau, după caz, al Direcţiei Generale de Evidenţă a Persoanelor din Municipiul Bucureşti.”
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
PRESEDINTELE SENATULUI
EXPUNERE DE MOTIVE
pe marginea proiectului de lege privind modificarea şi completarea unor articole din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă
Condamnarea oficială a regimului comunist şi intrarea României în Uniunea Europeană au deschis şi calea înlăturării unor consecinţe nefaste ale ocupaţiei sovietice, efecte ce persistă şi astăzi, neputând fi înlăturate decât prin măsuri reparatorii efective.
Întârziată impardonabil, recunoaşterea (termen distinct de dobândire sau re-dobândire şi de care ne delimităm) cetăţeniei române pentru acele persoane care au dobândit-o prin naştere sau care au dobândit-o ca locuitori ai Regatului României până la ocuparea de către URSS la sfârşitul celui de-al doilea Război Mondial a ţării noastre (începând cu Basarabia inclusiv Sudul, cu Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa), precum şi pentru descendenţii lor, trebuie să se facă printr-o procedură simplificată.
Era de aşteptat ca după 1989, printr-o modificare a legii speciale cu efect reparatoriu, Statul Român să recunoască în bloc, drepturile (rezultând din calitatea de cetăţean român) acestor persoane şi descendenţilor lor, iar, mai apoi, la autoritatea administrativă să se facă simple verificări şi înregistrări în evidenţa populaţiei cu eliberarea actelor de stare civilă şi de identitate. Redobândirea cetăţeniei Române în temeul art.11 din Legea special nu se referă la cetăţenii români şi descendenţii lor de până la gradul III, care locuesc pe teritoriile care au fost sub jurisdicţia Regatului Român până după al doilea război mondial.
Cetăţenii români din aceste teritorii, nici nu pot adresa o asemenea cerere de redobândire a cetăţeniei române Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti pentru simplul motiv ca nu au pierdut si nici nu li-a fost retrasa cetăţenia româna pe care au dobândit-o prin naştere (iar descendenţii lor sunt cetăţeani români născuţi în străinătate din parinţi cetăţeni români).
În conditiile in care situatia acestor cetăţeni români nu se încadrează în niciuna dintre situaţiile pentru dobândirea, acordarea sau redobândirea cetăţeniei române prevăzute de Legea 21/ 1991, fiindcă nu există nici un act normativ, unde Românii Basarabeni să fi fost lipsiţi de cetăţenia română, situaţia lor încadrându-se perfect în prevederele art.43 alineatul 4 din Legea nr.119/1996 ”Cu privire la actele de stare civilă”. Potrivit Legii nr.793, pentru reglementarea cetăţeniei locuitorilor din Basarabia şi Bucovina de Nord, publicată în Monitorul Oficial nr.209 din 06 septembrie 1941 şi Regulamentul nr.15 – cu privire la constatarea cetăţeniei române a locuitorilor din Basarabia şi Bucovina de Nord, publicat în Monitorul Oficial nr. 119 din 26 mai 1942 (Legi neabrogate pînă în prezent), locuitorii Basarabiei, Bucovinei de Nord şi Ţinutul Herţa au dobândit cetăţenia română prin naştere, fapt dovedit prin Legea şi Regulamentul sus indicat.
Conform art.5 alineatul 2, lit.b, a Legii cetăţeniei române nr.21/l99l, modificată şi completată, copiii născuţi din părinţi cetăţeni români în afara României sunt cetăţeni români. Descendenţii până la gradul trei ai cetăţenilor români născuţi în aceste teritorii sunt cetăţeani români. În aşa mod, ei au dobândit cetăţenia română în străinătate, fiind născuti din părinţi cetăţeni români. Conform art.5, alineatul (2), din Constitutia Romaniei, cetaţenia română nu poate fi retrasă aceluia care au dobindit-o prin naştere. În aceste condiţii, situaţia lor se circumscrie dispoziţiilor art.5, alineat 2, din Constituţia României şi art.5, alineat 2, lit.b din Legea 21/1991, în sensul că sunt cetăţeani români cei născuti în străinătate, dacă unul dintre părinţi este cetăţean român.
Conform art.43, alineatul (4) (varianta propusa spre modificare) din Legea nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă, cetăţenii români şi descendenţii lor până la gradul III, ale căror acte de stare civilă au fost înregistrate în localităţi care au aparţinut României, iar în prezent se găsesc pe teritoriul altor state, pot solicita întocmirea, transcrierera şi eliberarea actelor de stare civilă.
Locuitorii din Basarabia şi Nordul Bucovinei, care s-au născut pe teritoriul României până la 23 august 1944, şi descendenţii lor până la gradul III, au naţionalitate română. Toţi românii din localităţile indicate în Legea Administrativă nr.1570 din 15 iulie 1938, publicată în Monitorul Oficial al României cu nr.187 din 14 august 1938, care au fost ocupate de URSS, la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, îşi pot transcrie actele de stare civilă, prezentînd extrasele (duplicatele) din Arhivele Naţionale. În prezent extrasele certificatelor de naştere ale acestor cetăţeni români se află pe teritoriul altor state – Republica Moldova şi Ukraina. Cetăţenilor români şi descendenţilor acestora până la gradul III, din teritoriile sus indicate, li se poata întocmi şi elibera acte de stare civilă la toate Direcţiile Judeţene de Stare civilă din România. Redobândirea cetăţeniei române nu se referă la Românii din Basarabia, Nordul Bucovinei şi Tinutul Herţa.
Departamentul Juridic şi Problemele Cetăţeniei Române
Forului Democrat al Românilor din R. Moldova, unirefdrm@yahoo.com
Special pentru Doamna Nicoleta Eucarie – 24 august este Ziua ocupaţiei Basarabiei de către URSS
Comentarii