.jpg)
ordat PNL, a negociat, dupa care … a disparut si a constituit PLDM, atragind nu doar oameni noi si indecisi in partid, asa cum a promis la inceputul lansarii “proiectului politic”, ci vinindu-i pe activistii si alesii locali din alte partide – liberale, crestin-democrate, social-democrate, ajungind acum la … comunisti. Exceptind aceasta “imprecizie”, poate datorata si functiei pe care o detine acum Igor Volnitchi, pentru ca este purtatorul de cuvint al Guvernului (dedicind un compartimen mult prea elogios PLDM-ului, cu care incheie, “simbolic”, aceasta carte), noi am hotarit sa aducem in atentia celor interesati paginile din istoria PNL-Moldova, prin prisma acestui cercetator.
1. Partidul Democrat al Muncii din Moldova
(Partidul Democratiei Liberale, Partidul Liberal)
Partidul Democrat al Muncii din Moldova a fost inregistrat la data de 28 aprilie 1993 si trecut in Registrul de stat al partidelor cu numarul 21. Statutul organizatiei a fost inregistrat la data de 27 martie 1993. La momentul constituirii, partidul avea 367 de membri si era condus de un Consiliu republican, in procesul de inregistrare, formatiunea a fost reprezentata de Alexandru Arseni.
In alegerile parlamentare din 1994, Partidul Democrat al Muncii din Moldova a acumulat 49.210 voturi (2,77 %). Acesta a fost primul examen electoral al PDMM. Pe data de 9 iulie 1994, Partidul Democrat al Muncii a fuzionat cu Conventia Liberala din Moldova.
Tot in 1994, formatiunea isi schimba denumirea in Partidul Democratiei Liberale, iar in 1995 – in Partidul Liberal.
In alegerile locale din 1995, formatiunea participa pe listele blocului electoral „Alianta Fortelor Democratice”, care acumuleaza: la alegerile consiliilor raionale si a Consiliului municipal Chisinau – 230.775 voturi (19,67%) sau 252 mandate (19,97%); la alegerile consiliilor locale – 238.271 voturi (21,43%) sau 2.333 mandate (22,02%); la alegerile primarilor – 170.824 voturi (15,93%) sau 83 mandate (10,34%).
In 1998, Partidul Liberal, care deja in acea etapa era condus de Mircea Rusu, participa pe listele blocului electoral „Alianta Fortelor Democratice”, format din trei formatiuni: PL, PNL si PTCD. Blocul acumuleaza 36.344 voturi (2,24%) si nu accede in Parlament.
Dupa alegeri, PL fuzioneaza cu PNL, condus de Andrei Iuri-Apostol. Noul partid se numeste Partidul National-Liberal. Lider este ales Mircea Rusu.
La 11 februarie 1999, formatiunea trece reinregistrarea la Ministerul Justitiei.
In alegerile locale din 1999, PNL acumuleaza: la alegerile consiliilor judetene si a Consiliului municipal Chisinau – 45.747 voturi (3,76%) sau 11 mandate (3,53%); la alegerile consiliilor locale – 44.227 voturi (4%) sau 227 mandate (3,72%); la alegerile primarilor – 38.220 voturi (3,46%) sau 21 mandate (3,34%).
In 2001, desi desfasoara o campanie electorala destul de buna, PNL obtine doar 44 548 voturi (2,81%) si nu accede in Parlament.
Dupa acest esec, PNL fuzioneaza cu Miscarea social-politica „Pentru Ordine si Dreptate” si creeaza Uniunea social-liberala „Forta Moldovei”. Aceasta participa ulterior la miscarile de fuziune de pe arena politica a Moldovei, care se soldeaza initial cu aparitia Partidului Liberal, iar ulterior – a Aliantei „Moldova Noastra”.
2. Partidul National-Liberal
.jpg)
Partidul National-Liberal a fost inregistrat la data de 10 septembrie 1993 si trecut in Registrul de stat al partidelor cu numarul 25. Statutul organizatiei a fost inregistrat pe data de 14 aprilie 1993. La momentul inregistrarii, formatiunea avea in calitate de organ de conducere colectiv Biroul permanent central si un numar de membri de 338. Liderului partidului a fost Andrei Iurie Apostol.
In alegerile parlamentare din 1994, PNL face parte din Blocul electoral „Blocul Taranilor si Intelectualilor”, care acumuleaza 163.513 voturi (9,21 %) sau 11 mandate. Liderul national-liberalilor devine deputat in Parlament.
Peste un an, PNL participa la alegerile locale generale in componenta blocului electoral „Alianta Fortelor Democratice”. Blocul a reprezentat o larga coalitie a fortelor democratice, in el regasindu-se astfel de formatiuni cunoscute la acel moment ca: PNL, Partidul Democratiei Liberale, Liga Democrat Crestina a Femeilor din Mol¬dova, Partidul Fortelor Democratice, Partidul National Taranesc, Partidul Taranesc Crestin Democrat. Acest bloc acumuleaza: la alegerile consiliilor raionale si a Consiliului municipal Chisinau – 230.775 voturi (19,67%) sau 252 de mandate (19,97%); la alegerile consiliilor locale – 238.271 voturi (21,43%) sau 2.333 mandate (22,02%); la alegerile primarilor – 170.824 voturi (15,93%) sau 83 mandate (10,34%). Astfel, AFD se claseaza pe locul doi dupa Partidul Democrat Agrar, care se afla la guvernare.
In alegerile parlamentare din 1998, PNL din nou participa in cadrul blocului electoral „Alianta Fortelor Democratice”, acesta insa avea deja un format mai restrins. Din el faceau parte, pe linga PNL, Partidul Liberal si Partidul National Tara¬nesc Crestin Democrat. Rezultatul inregistrat de aceasta data de bloc este, insa, unul modest – 36.344 voturi (2,44%). Acest lucru este explicabil, deoarece pe segmentul de esichier ocupat de formatiunile democratice de dreapta erau minimum doua forte cu pondere mult mai mare ca AFD, care au si atras electoratul – Blocul electoral „Conventia Democrata din Moldova” si Partidul Fortelor Democratice.
In acelasi an, PNL fuzioneaza cu Partidul Liberal, condus la acea perioada de Mircea Rusu. Denumirea noii formatiuni este Partidul National-Liberal, iar lider devine Mircea Rusu.
Noul partid isi incearca fortele la alegerile locale din 1999, insa nu inainte de a trece procedura de reinregistrare la Ministerul Justitiei pe data de 11 februarie 1999. In acel scrutin PNL acumuleaza: la alegerile consiliilor judetene si a Consiliului Municipal Chisinau 45.747 voturi (3,76%) sau 11 mandate (3,53%); la alegerile consilii¬lor locale – 44.227 voturi (4%) sau 227 mandate (3,72%); la alegerile primarilor – 38.220 (3,46%) sau 21 mandate (3,34%). Iarasi este un rezultat modest, dat fiind faptul ca pe dreapta esichierului politic la acel moment activau trei „colosi” – Conventia Democrata, Partidul Fortelor Democrate si Frontul Popular Crestin Democrat, care continuau sa atraga electoratul, desi intrasera intr-un evident declin ca urmare a actului guvernarii la nivel central in care erau implicati.
Cea mai vizibila campanie a PNL au fost parlamentarele anticipate din 2001. Partidul a incercat sa profite de faptul ca principalii sai concurenti de pe dreapta esichierului politic se aflau in cadere de imagine, dar si de faptul ca fortele de stinga (in special, comunistii) deveneau tot mai populari, constituind un real pericol pentru democratie. Anume pe acesti doi piloni PNL si-a construit atunci campania electorala, lovind atit in fortele de dreapta si centru-dreapta care au fost la guvernare, cit si in cele de stinga. La acel moment, national-liberalii erau avantajati de faptul ca detineau controlul asupra unuia dintre cele mai importante posturi de televiziune la momentul respectiv – „Catalan”. Postul le-a fost pus la dispozitie de proprietarul lui, Gheorghe Straisteanu, care a plecat de la PFD (din partea caruia fusese ales anterior deputat) si s-a alaturat PNL.
Contrar asteptarilor insa, PNL obtine in acele alegeri un rezultat dezamagitor – doar 44.548 voturi (2,81%). Unii analisti cred ca esecul PNL se explica prin faptul ca imaginea negativa de ordin general a democratilor, dupa aflarea la guvernare, s-a extins si asupra PNL, chiar daca acest partid nu a participat la guvernare. Altii sint de parere ca acea campanie electorala agresiva a PNL, buna pina la un moment dat, a dat efectul invers, trezind dezacordul alegatorilor democrati de dreapta. Iar a treia categorie indica asupra faptului ca, desi s-au compromis dupa actul guvernarii, unele partide de dreapta si-au pastrat o parte a electoratului, ceea ce a diminuat sansele PNL.
Dupa acest esec, PNL ia o decizie radicala – merge la fuziune cu Miscarea social-politica „Pentru Ordine si Dreptate” (fuziunea are loc la data de 22 octombrie 2001) si accepta venirea in fruntea noii formatiuni a unui om nou in politica moldoveneas – Veaceslav Untila. Acesta demareaza in urmatorii doi-trei ani un amplu proces de fuziune a fortelor democratice, care finalizeaza ulterior cu aparitia Aliantei „Moldova Noastra”.
3. Partidul National-Liberal
.jpg)
Congresul de constituire a Partidului National-Liberal a avut loc pe data de l decembrie 2006. In cadrul lui, deputata Vitalia Pavlicenco a fost aleasa presedinta a formatiunii. Ministerul Justitiei a inregistrat partidul la data de 2 februarie 2007.
PNL a fost constituit de un grup de persoane care a plecat anterior din Alianta „Moldova Noastra”. Acest grup a impartasit tot timpul ideile liberalismului si a reprezentat in AMN o parte a aripii liberale. Din el faceau parte: Vitalia Pavlicenco, Analol Taranu, Mircea Rusu, Octavian Grama etc.
Grupul a promovat subtil ideea ca prin constituirea PNL s-a revenit acolo de unde au pornit cindva. Unii din membrii acestui grup au activat anterior in cadrul unei formatiuni, care, de asemenea, se numea Partidul National Liberal si care a disparut in 2001 in urma fuziunii cu Miscarea „Pentru Ordine si Dreptate”. Grupul a trecut de-a lungul anilor prin mai multe etape ale procesului de fuziune a fortelor democratice, care s-a soldat in final cu crearea AMN.
Primul examen politic noul PNL il sustine in alegerile locale generale din 2007. In cadrul lor, formatiunea acumuleaza: la alegerile consiliilor raionale si municipale 15 609 voturi (1,35%) si obtine 5 mandate ((0,45%); la alegerile consiliilor orasenesti si satesti – 11 185 voturi (1,1%) sau 75 mandate (0,74%); la alegerile primarilor 5 mandate (0,56%). Vitalia Pavlicenco candideaza la functia de primar general al Municipiului Chisinau si acumuleaza 4 696 voturi (2,19%). PNL a facut o campanie relativ buna si rezultatul nu a fost unul chiar rau.
Dupa acel scrutin, in presa apar informatii precum ca PNL i-ar fi propus deputatului Vlad Filat realizarea unui proiect politic comun, stiind ca acesta intentioneaza sa se lanseze in politica pe cont propriu. Nu se stie ce si cum a fost in realitate cu certitudine, dar, dupa ce Vlad Filat a creat Partidul Liberal Democrat din Moldova, o parte din membrii PNL l-au urmat.
Si dupa aceasta formatiunea Vitaliei Pavlicenco promoveaza constant ideea necesitatii unificarii fortelor liberale, in special, si democrate, in general. Partial, acest lucru ii reuseste – PNL si Miscarea „Actiunea Europeana” decid sa participe in comun la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009. Insa, acest „mariaj” politic nu a trecut fara urmari negative pentru PNL – partidul a fost parasit de vicepresedintele PNL, unul dintre fondatorii formatiunii, Anatol Taranu. Acesta considera ca MAE-PNL nu au sanse si nu ar trebui sa participe la alegeri pentru a nu prejudicia interesele parti¬delor democratice cu pondere.
In campania electorala a alegerilor din 5 aprilie 2009, MAE (pe a carei lista candidau si reprezentanti ai PNL) a mers cu un mesaj clar anticoruptie. In general, campania desfasurata de cele doua formatiuni nu a fost una rea, dar rezultatul s-a dovedit a fi unul slab – 15 481 voturi (1,01%). Acest rezultat are o explicatie – electoratul democratic a preferat sa voteze partide cu pondere, pentru a fi sigur ca votul sau nu se va pierde.
Odata cu declansarea alegerilor parlamentare anticipate din 29 iulie 2009, PNL este pus intr-o situatie dificila: pe de o parte, formatiunea nu doreste sa participe la scrutin pentru a spori sansele marilor partide de orientare democratica, iar, pe de alta parte, ia in calcul prevederile Legii partidelor, care stabilesc ca, in cazul unui partid care nu participa la doua scrutine consecutive, se initiaza procedura de radiere din Registrul partidelor. In final, PNL decide sa participe la scrutin, se inscrie in cursa, desfasoara o buna parte a campaniei sale, iar, in ultimul moment, se retrage, chemindu-si alegatorii sa voteze partidele democratice.