Principiile liberalismului

Libertate şi dreptate

23. Libertatea şi dreptatea sunt compatibile numai într-o anumită formă.

24. Dreptatea economică – definită de obicei prin formula demagogică "de la fiecare după posibilităţi, fiecăruia după nevoi" – este un miraj. Existenţa unui asemenea ideal ar presupune ca toţi oamenii să aibă aceleaşi obiective economice, ceea ce e imposibil, iar bunurile de consum să fie ierarhizate într-o formă unică, ceea ce nu poate fi obţinut fără un sever control al autorităţii. Argumentul împotriva idealului dreptăţii economice este că o ierarhie unică a preferinţelor de consum şi o uniformitate a obiectivelor economice individuale nu pot fi obţinute decât prin forţă. Un asemenea ideal, prezentat adesea ca fiind esenţa umanismului, nu poate fi decât iluzia unor falşi moralişti: pretinzând că instaurează dreptatea economică, politicienii care urmăresc să impună acest ideal nu reuşesc decât să obţină o mizerie generală, autoritar distribuită.

Maximum de dreptate economică se poate obţine nu nmai în condiţiile libertăţii, sub semnul corectitudinii derulării schimburilor comerciale. Această corectitudine are ca referinţă nu obiectivele economice (deoarece fiecare este liber să dorească ce vrea), ci mijloacele care au întrunit acordul comunitar şi care sunt exprimate sub formă legală (deoarece numai anumite căi sunt licite).

25. Dreptatea împărţită în tribunale nu poate fi rezultatul unei negocieri politice. Justiţia trebuie să vegheze la sancţionarea promptă a fraudelor economice, nu în ultimul rând deoarece escrocheriile reprezintă contrariul libertăţii economice, iar nepedepsirea lor deturnează sensul libertăţii economice şi instaurează un climat impropriu realizării prosperităţii. Dreptatea împărţită în tribunale exclude orice încălcare a proprietăţii.

26. Libertatea politică şi libertatea morală sunt condiţii de posibilitate ale existenţei dreptăţii juridice.

Într-o lume a servituţii politice, dreptatea este o parte a ideologiei, a adevărului oficial şi, de aceea, ea este aservită bunului plac al guvernanţilor.

Pe de altă parte, într-o lume neaservită politic, împărţirea dreptăţii nu poate fi imaginată în absenţa libertăţii morale a magistraţilor. Accesul la justiţie trebuie facilitat şi costurile sale diminuate astfel încât oricare cetăţean să poată beneficia în mod real şi nu doar teoretic, de un tratament drept.