In conditiile cind informarea nu a ajuns politica de stat din cauza guvernantilor antidemocrati, lumea nu-si cunoaste parlamentarii
Interviu inedit cu Vitalia Pavlicenco, deputat, presedintele Partidului National Liberal
1. Ati calculat procentual citi alegatori/cetateni reprezentati in Legislativ?
Daca aveti in vedere intreg Blocul „Moldova Democrata”, se cunosc rezultatele alegerilor parlamentare din 2005. Daca e vorba de Alianta „Moldova Noastra”, scadem numarul deputatilor plecati si vedem cu ce procentaj aproximativ au ramas deputatii din AMN. Daca, insa, ne gindim la cei exclusi din AMN, nu cred ca procentajul a ramas de partea AMN, iar deputatii dezafiliati sa fi plecat cu nimic. Poate e chiar invers. S-ar putea ca cei plecati sa aiba mai mult decit fiecare dintre cei ramasi sau chiar si decit mai multi luati impreuna. In felul acesta, e greu sa spunem, dar, judecind dupa numarul abundent de scrisori si plingeri ce sosesc pe numele meu in Parlament, cred ca reprezint un numar substantial de cetateni. Nu mai spun de raspunsurile lor la intrebarea mea „de ce nu va adresati si altor deputati, ca sint si eu doar una, deputatii din Opozitie nu au asistenti, iar petitiile oamenilor sint prea multe pentru un singur deputat”, la care ei imi spun: „Insa noi pe altii nu-i prea stim, nu-i prea auzim si nici nu ii prea vedem, noi vedem ca numai mata te zbati sa ne aperi drepturile calcate in picioare de comunisti”. Nu va reproduc nimic din ce mai spun ei, ca nu va fi modest din partea mea. Va pot spune doar ca nici o petitie, plingere nu ramine fara raspuns, chiar daca asta ma costa sa nu ma culc niciodata inainte de ora 3.00, noaptea. Este, insa, altceva cum raspund structurile interpelate, am facut si o declaratie in Parlament despre aceasta, deoarece ele nu au independenta si cer voie pentru orice de la Mark Tkaciuk sau de la altii din gaska acestuia.
2. Cit de des va intilniti cu ei in mod intentionat si organizat, ce discutati? Va dau sugestii pentru legi sau cer lucruri mai concrete, personale?
Ma intilnesc destul de des. Foarte multi oameni vin la Prlament. Inainte de a fi exclusa din AMN aveam intilniri si plecari sistematice in teritoriu, in special in Rezina si Soldanesti, raioane de care raspundeam pe linie de partid. In general si traditional, de cind sint in politica, coordonam activitatile si munca de partid in judetul Edinet, apoi in componentele teritorial-administrative ale acestui fost judet. De bastina sint din Grinauti-Balti, dar am coordonat ani intregi zona Riscani, Edinet, Ocnita, Briceni, Donduseni, apoi si Glodeni, Balti, Falesti, Soroca, Floresti, Singerei. In diferite perioade, si in functie de locul in ierarhia partidului, de sarcinile date. Recent, ca membru al Grupului de constituire a Partidului National Liberal, am coordonat 8 unitati teritorial-administrative din cele enumerate mai sus. Vorbim cu cetatenii despre toate. Imi dau multe idei. Am scrisori, de exemplu, cu propuneri de modificare a Codului penal. Am facut si unele initiative legislative pornind de la plingerile lor – de exemplu, sa se introduca subventii pentru copiii si vaduvele participantilor la razboiul de la Nistru dupa decesul acestora. Insa majoritatea comunista pune „pe polka” („pe polita” – precum s-a exprimat Eugenia Ostapciuc) initiativele Opozitiei sau face altele, ca sa iasa ca este initiativa comunistilor, ori le respinge. De asemenea, chiar recent, impreuna cu Vitalie Nagacevschi, presedintele Asociatiei obstesti „Juristii pentru drepturile omului” (care m-a reprezentat, prin procura, la Curtea Constitutionala), am cistigat procesul privind constitutionalitatea Legii privind interpretarea prevederilor unor acte legislative nr. 245-XVI din 20 octombrie 2005. Au primit de la „Agurdino” toti deputatii sugestii privind neconstitutionalitatea unor prevederi ale legii, insa numai eu am atacat si am cistigat, desi nici nu i-am vazut la fata pe acesti intreprinzatori. Esenta era ca, in conformitate cu mai multe acte legislative, a fost creata zona antreprenoriatului liber „Expo-Business-Chisinau", prevazindu-se, pentru rezidentii respectivei zone, un regim vamal si fiscal facilitar. Regimul facilitar a fost garantat pe un termen de cel putin 10 ani. Initiativa crearii zonei antreprenoriatului liber a fost dictata de necesitatea atragerii investitiilor straine. In anul 2005 Parlamentul a adoptat Legea nr. 245-XVI, prin care a interpretat unele prevederi ale Legii nr.440-XV din 27 iulie 2001 cu privire la zonele economice libere si ale Legii nr. 625-XIII din 03 noiembrie 1995 privind Zona Antreprenoriatului Liber "Expo-Business-Chisinau". In pofida faptului ca articolul 66 litera c) din Constitutie, asa cum acesta a fost interpretat anterior de catre Curtea Constitutionala, interzice adoptarea unor norme noi, ce ar modifica sau completa legea interpretata, Parlamentul, prin adoptarea Legii nr.245-XVI, a modificat regimul vamal si fiscal al marfurilor si serviciilor produse in zona antreprenoriatului liber. Consecinta adoptarii Legii enuntate a fost sistarea cvazitotala a activitatii in zona respectiva. In urma examinarii sesizari de catre Curtea Constitutionala, Legea nr. 245-XVI a fost declarata neconstitutionala. Unii rezidenti ai zonei antreprenoriatului liber au adresat cereri la CEDO, insa verdictul Curtii Constitutionale va duce la retragerea acestora si la evitarea condamnarii Moldovei de catre instanta de la Strasbourg, fapt, ce poate fi numai salutat. Ce exemplu mai elocvent ar fi altul decit acesta – de un asemenea succes in CC, la rugamintea agentilor economici patimiti? Adica vreau sa va raspund ca am de discutat o gramada de lucruri cu cei care mi se pling si ei spera sa ii ajut, ceea ce imi reuseste, chiar daca statul acesta este azi condus de comunistii ce urasc proprietatea privata si sectorul privat. Totul se poate face cu dreptate si perseverenta. In general, colaborez activ cu societatea civila, ma sfatuiesc si cu ei la tot pasul, de aceea pot face multe lucruri, chiar singura, cum am fost pina mai nu demult.
3. Daca ati fi candidat de una singura, probabil n-ati fi trecut pragul electoral prevazut pentru independenti, ce credeti despre aceasta discriminare si ce faceti ca cetatenii sa aiba drepturi egale la alegeri?
Aceasta afirmatie ar putea fi adevarata numai pe jumatate. Problema e ca la noi, in conditiile cind informarea nu a ajuns politica de stat din cauza guvernantilor antidemocrati, lumea nu-si cunoaste parlamentarii. Dar iata ca de doi ani exista aceasta posibilitate, prin transmisiunile in direct ale sedintelor din Parlament. Asa ca s-ar putea ca, dupa implicarea mea intensa in diferite probleme, lumea sa ma voteze ca deputat independent. Insa sint deja presedintele Partidului National Liberal din Moldova, pe care urmeaza sa-l inregistram dupa congres la Ministerul Justitiei, si cred ca acum ne vom fixa pe strategiile partidului si modul de realizare a Programului, de obtinere a unei reprezentari bune in Parlament pentru a realiza scopurile incluse in Programul PNL. Cit priveste discriminarea de care spuneti, parerea mea e ca deputatii independenti vor trebui totuna sa se afilieze vreunei Fractiuni sau sa creeze una aparte daca vor intruni conditiile legii. Desi deputatii dezafiliati sint activi azi in Parlament, ei, totusi, nu pot promova unele lucruri asa cum ar dori, pentru ca in Regulamentul Parlamentului sta scris ca „organele de lucru ale Parlamentului sint Fractiunile”. Stiti bine – „unde-i unul, nu-i putere, unde-s multi, puterea creste si dusmanul nu sporeste”. Dar nimeni nu impiedica pe nimeni sa candideze independent. Iar daca nu place prevederea legii despre procentajul ce i se cere sa-l ia un deputat independent, e nevoie de schimbat legea. Insa o poate schimba doar o majoritate. Daca independentii vor obtine, in vreo legislatura, majoritatea pentru a modifica legea in scopul eliminarii discriminarii, felicitarile mele, dar nu prea vad cum.
4. Se spune ca alegatorii isi merita alesii, cine si cum credeti ca poate schimba comportamentul cetatenilor
ca sa se schimbe in bine situatia politico-economica a RM?
Sint prea multe de spus raspunzind acestei intrebari. Cei ce ar vota cu democratia si Europa sint alungati din R.Moldova de catre comunistii care se simt bine mersi cu banii trimisi de ei din afara. Cei ramasi nu au informatii. Dupa criza financiara survenita in 1998, care a urmat dezastrului lasat de agrarienii plecati ca entitate politica in 1998 din Parlament (pentru ca azi exista inca multi deputati comunisti care sint fosti agrarieni), cind ADR a amortizat efectele crizei, dar erau prea multe datoriile externe si delasat procesul de reforme, iar oamenii isi primeau pensiile in calosi, acestia nu mai cred decit in „pentziia venita la timp”, desi ea este mizerabila si nu tine pasul inflatiei, al cresterii preturilor la marfurile si produsele de prima necesitate. Si-apoi ce ne putem dori de la o populatie saracita cu buna stiinta, stiind Stinga politica prea bine ca „saracia nu voteaza democratia”. Li s-au furat si bonurile patrimoniale, printr-o „privatizare privatizata”, li s-au furat sperantele si au fost izgoniti din tara in cautarea modului de supravietuire, de aceea ei aleg dupa principiul „sa nu fie mai rau ca azi”. Tocmai de aceea e greu sa le redai speranta de bine. Cum spunea un analist politic, oamenii voteaza trecutul, pentru ca il cunosc si pentru ca il asociaza cu un minim de siguranta, in timp ce viitorul este nebulos si incert. Pe de alta parte, odata cu intrarea Romaniei in UE, ei se vor convinge ca viitorul e unul greu, dar poate fi si unul frumos si sigur. Deci, exemplul Romaniei, plus eforturile noastre de a le mai deschide ochii si a le arata ce minciuni continua sa propage comunistii, poate ca vor duce la schimbarea mentalitatii si a orientarii definitive a oamenilor spre Vest, spre structurile euratlantice. Si abia dupa aceasta se va proceda, prin noile forte in Parlament si in Guvern, la promovarea reformelor care sa schimbe situatia politico-economica din R.Moldova.
5. In ce relatie sunteti cu presa, cu societatea civila apolitica?
Mi se pare ca sint in relatii destul de bune. Insa impartasesc principiul ca nu trebuie sa alerg dupa presa. Cine este interesat sau considera ca ceea ce fac este important si pentru cetateni, ma cauta, ma intreaba sau, pur si simplu, scriu despre ce considera ei ca trebuie sa scrie. Nu platesc articole sau interviuri, poate in acest sens am fost o perioada mai lipsa din paginile presei, dar acum, cind abordez atitea probleme si imi expun transant opinia, sint mai prezenta in presa. Trebuie, totodata sa spun ca eu cheltui mult timp pentru a difuza declaratiile, pozitiile facute publice in Parlament. Si nu ma intereseaza daca sint sau nu sint preluate. Important este sa-mi fac eu datoria. Va amintesc faptul ca, in anul trecut, cititorii revistei „Jurnal de Chisinau” m-au desemnat, dupa Traian Basescu, omul politic al anului, eu fiind urmata de Nicolae Dabija. Anul acesta, revista „Timpul”, la Gala alba, m-a nominalizat la categoria „Nasc si la Moldova femei”, pentru scoaterea ideilor liberale de sub influenta barbatilor, probabil si in contextul ca am fost aleasa presedinte al Partidului National Liberal. Am fost destul de prezenta in aceste doua reviste nationale de mare valoare. Mi s-a comunicat si am fost invitata, dar am plecat la fiica in Germania si nu am putut onora invitatia adresata de ziarul de la Rezina „Cuvintul” si doua ONG-uri, se pare de acolo, care m-au nominalizat ca „omul politic al anului”. Este adevarat ca am acordat multa atentie problemelor din Rezina si Soldanesti, unde eram prezenta ca parlamentar si coordonator de partid la AMN, am sesizat mult opinia publica interna si internationala despre contrabanda de pe podul Ribnita-Rezina, am interpelat structurile competente in legatura cu alte faradelegi de acolo. Dar sint si ziare, destul de bune, care nu scriu nimic despre activitatea mea – asta e ori din invidie, ori din ranchiuna, insa eu nu ma supar. Nu e nici o problema – fiecare face ce crede el ca e mai bine. Depinde si de faptul de cine se simte mai aproape ziarul – daca de Putere, de comunisti, va scrie doar impotriva mea sau nu va scrie deloc. Asa e si cu posturile de radio si de televiziune. Apar destul de des la PRO TV, pentru ca ei gasesc unele lucrui curioase si mai de senzatie. Insa teleradiocompania Moldova-1 are indicatii clare sa nu ma arate nici in cadrul reportajelor despre Parlament. Acolo apar doar in transmisiunile in direct ale sedintelor in plen. Imi este chiar mila de cei care monteaza peliculele in asa fel incit sa ma taie sau sa arate zona microfonului 5 din Parlament asa ca nimeni sa nu desluseasca nimic. Am aparut pina mai nu demult la EURO TV. Acum am mari indoieli ca va mai fi asa. De asemenea, in legatura cu societatea civila, trebuie sa spun ca am o buna cooperare cu reprezentanti ai mai multor ONG-uri, pe care i-am invitat si au si venit la congresul de constituire a PNL. Spre deosebire de comunistii care cauta doar sa foloseasca ONG-urile pentru a da doar impresia deschiderii zonei politicului spre aceasta dimensiune a societatii, dar care, in realitate, abordeaza problema selectiv si partinitor.
6. Activati in Consiliul Mondial Român, ce impact are aceasta asociatie si cit de compatibila este calitatea Dvs de membru ONG cu cea de politician-parlamentar?
Activez de mai multa vreme in CMR, sint vicepresedinte, impreuna cu Constantin Tanase si Ion Iovcev, pentru R.Moldova si Transnistria, Nicolae Dabija fiind membru de onoare al CMR, eu nestiind, acum citiva ani, cind am fost invitata in CMR, ca aveam sa fiu a doua oara deputat. Insa, acest lucru nu face decit sa ma fovarizeze, de fapt. Prin CMR promovez aceleasi valori pe care le promovez si in Parlament – apararea identitatii nationale, lingvistice, culturale si istorice a romanilor, apararea drepturilor populatiei majoritare romanesti din R.Moldova, unde ea este tratata si controlata politic de neromani, in cea mai mare parte, apararea drepturilor transnistrenilor romani la tratament nediscriminatoriu, promovarea tolerantei interetnice in societate, condamnarea crimelor regimurilor totalitare comuniste, conform si Rezolutiei Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (care constata ca, in urma crimelor comuniste, au avut de suferit cel mai mult populatia bastinasa a tarii, de pe aceasta palma de pamint romanesc disparind 1 milion de romani deportati in Siberia, exterminati pe loc, fiind bagati in gropi cu var, fiind supusi foametei organizate), apararea memoriei romanesti si a istoriei Romanilor, promovarea democratiei si a aspiratiei de regasire a tuturor romanilor in familia euratlantica. Eu cred ca, cine a avut ochi, a vazut ce am facut in acesti doi ani in Parlament si inca va vedea ce voi face. Actuala guvernare comunista este total aniromaneasca, ceea ce inseamna ca e si antieuropeana, caci nu se poate sa te vrei in Europa si sa te comporti in halul acesta cu o tara care, iata, e membra si ea a UE si care mereu a intins o mina de ajutor populatiei din R.Moldova. Am participat in toamna trecuta la prima conferinta a comunitatilor romanesti din afara si am adus acolo mesajul CMR – Rezolutia de la Iasi, de la conferinta CMR de acum aproape doi ani. M-am intilnit la Bacau si la Onesti, Romania, cu mai multi refugiati din paminturile romanesti din afara Romaniei si am vorbit cu premierul Calin Popescu-Tariceanu despre dificultatile pe care le intimpina acesti fosti basarabeni, bucovineni in dobindirea dreptului la compensatii pentru averile confiscate de regimul comunist. Am fost personal la Arhiva de stat a R.Moldova si am luat cunostinta de faptul cum li se dau acelor oameni certificate despre averile detinute si m-am convins, facind si interpelari, cita indiferenta domneste din partea conducerii statului fata de aceasta problema. Lucratorii de la Arhiva sint putini si nu au conditii de lucru, desi sint inundati de cereri, pe care nu le pot onora. Am ajutat multa lume cu documentele necesare de arhiva. Am vorbit despre aceasta si in Parlamentul de la Chisinau, si cu premierul roman, sa incheie un acord, insa parca nu vedem ca la Chisinau nu ai cu cine discuta? Pina nu vom da jos comunistii, va continua politica total antiromaneasca in Moldova, care ne distruge viitorul european si romanesc. Mai mult – toti acesti 15 ani de guvernare in R.Moldova sint un esec, pentru ca Puterea de la Chisinau a promovat mereu o politica antiromaneasca. Asta trebuie schimbat in mod categoric. Am initiat si procedura de modificare a denumirii limbii in Constitutie – din moldoveneasca in romana, am si adunat 25 de semnaturi, mai imi trebuie vreo 8 si am putea depune proiectul la Curtea Constitutionala – insa nu semneaza deputatii PPCD si alti citiva. Astept, poate se schimba situatia. V-as putea spune inca multe lucruri, dar cred ca sint suficiente cele emise, ca sa va dati seama in ce masura combin ipostazele, ce se completeaza reusit.
7. Noul partid anuntat la Chisinau are si sigla si numele PNL-ului românesc, presupunind ca nu e intimplator acest lucru, cum explicati ca pina acum clasa politica a celor doua state românesti n-a colaborat aproape deloc?
In primul rind, nu este adevarat ca nu a cooperat deloc pina acum clasa politica din cele doua state romanesti. As avea de spus aici foarte multe, nu stiu daca ne ajunge rabdare sa scriem si sa citim. In primul rind, nu trebuie sa ne uitam la comunistii de azi. Ei sint si vor trece, vor pleca la fel ca un vis rau. Insa pina si social-democratii din cele doua state romanesti colaboreaza intre ei. Bine, ei nu spun ca R.Moldova e al doilea stat romanesc, dar o vor spune, ca nu au incotro. Cum ziceam si in Parlament, de 1 Decembrie, cu ocazia Zilei Nationale a Romaniei, cind speakerul Marian Lupu ne-a felicitat numai cu ocazia Zilei combaterii SIDA, nu si cu cea a Romaniei: „de SIDA te mai poti trata, dar de Romania – ba”. Nu mi-a placut venirea lui Traian Basescu in plina campanie electorala din 2005 la Chisinau, pentru a-l sustine pe Voronin si am spus public despre faptul ca lumea buna nu a prea inteles gestul. Acum Traian Basescu vede pe cine a sprijinit, cind Voronin declara enormitati peste enormitati impotriva Romaniei si a natiunii romane. Deci, colaborarea a fost mereu, intr-o forma sau alta. PPCD a colaborat cu unii, se pare ca aceia un pic sau mai mult s-au dezamagit, PFD-ul, condus de Valeriu Matei, a cooperat, de asemenea, si reprezentantii PFD au declarat public, inca de pe atunci, ca nu doresc sa fie R.Moldova o tara/greutate, legata de piciorul Romaniei pe drumul sau spre UE si NATO. Da, este altceva, ca Romania acum nu trebuie sa uite de noi, dupa ce am manifestat intelegere. Apoi, PNL-ul, condus de Mircea Rusu, a avut mereu relatii foarte bune cu liberalii, cu Theodor Stolojan, Mona Musca, Valeriu Stoica, alti liberali. Cind PNL-ul moldovenesc s-a unit in 2001 cu partidul condus de Veaceslav Untila si s-a format Uniunea Social-Liberala „Forta Moldovei”, apoi, peste un an, s-a format – prin fuziunea si cu partidul condus de Mircea Snegur si cu partidul condus de Valeriu Muravschi – Partidul Liberal, a fost reluata in forta colaborarea cu PNL din Romania. Am avut vizita lui Teodor Melescanu, si nu doar, la Chisinau si am semnat un acord de prietenie si colaborare, in care s-a si fixat sintagma celor doua state romanesti. Imi amintesc de reactia fulminanta a lui Voronin. Apoi am mai semnat doua documente in dezvoltarea si concretizarea primului – despre programul de lucru si planul de activitati concrete cu responsabili, care includea o foarte strinsa cooperare la toate nivelurile si pe toate dimensiunile. Ceva s-a facut, a fost Paul Pacuraru la Chisinau, a mers o delegatie a PL la Bucuresti, am primit reviste liberale de acolo, insa, la scurt timp, s-a format AMN-ul si de relatiile externe raspundea Dumitru Braghis, care avea putin alte viziuni asupra prioritatilor de politica externa ale AMN. Atunci s-a cam sistat cooperarea, nici Serafim Urechean nu a prea dezvoltat-o, acum la AMN o mai dezvolta tineretul si Veaceslav Untila. Noi, cei de la PNL, avem relatii bune si cu mai multi liberali din PNL, si cu „platformistii lui Stolojan”, insa vrem sa se aseze putin lucrurile in Romania, pentru ca, am impresia, acum le arde mai putin de noi. Totodata, am primit un frumos mesaj de salut din partea PNL, semnat de Teodor Melescanu, care pleda, ca si noi, pentru unirea liberalilor din Moldova. Dupa ce ne vom inregistra, vom relua contactele. Acum referitor la denumirea de PNL si sigla. Trebuie sa va spun ca am avut indelungi discutii la partid despre denumirea de Partidul National Liberal sau Partidul Liberal Democrat. Personal, am fost pentru a doua, ca e mai europeana, insa a invins punctul de vedere ca trebuie sa revenim conceptual la PNL, deoarece in Moldova e alta situatie, drepturile nationale ale romanilor sint calcate in picioare si noi nu ne putem inca detasa atit de usor de termenul „national”, chiar daca nu e prea acceptat in Europa. Insa „national” nu inseamna „nationalist”, cum vor unii sa induca incorect aceasta opinie. Cit priveste sigla „Sageata” liberala, vedeti ce paradox s-a intimplat: noi, liberalii, am luptat enorm in cadrul PL, AMN si BMD sa promovam Soarele liberal, care a fost inca din anii 90, inclusiv in alegerile locale din 1995. A fost acceptat cu greu, printr-o lupta acerba, dar cind ne-au dat afara sau au plecat unii din AMN, Soarele nostru a ramas acolo. De aceea, am decis sa luam o sigla liberala cunoscuta, rodata, care sa indice vectorul european, dupa modelul romanesc. In plus, spunea corect colegul meu, deputatul Anatol Taranu, ales vicepresedinte al PNL, ca, in faza aspiratiilor spre obiectivul nostru major de integrare euratlantica, trebuie sa tindem sa ne adecvam si sa ne omogenizam infrastructura politica din cele doua state romanesti.
8. Credeti ca veti fi inregistrati oficial si ce veti face daca nu veti reusi acest lucru?
Cred ca vom fi, de ce nu? Dar daca ni se vor pune piedici, vom protesta si vom sensibiliza opinia publica din interior si exterior, vom ataca in instanta de judecata. Dar trebuie sa va spun ca astazi conditiile de inregistrare a unui partid sint draconice, facute special de comunisti ca nimeni sa nu se mai inregistreze. Este dificil, dar nu imposibil. Noi avem peste 7 mii de cereri din mai toate unitatile teritorial-administrative ale R.Moldova, cu oameni de mare calitate, lucru care s-a vazut si la congresul de constituire a PNL din 16 decembrie.
9. Aveti cetatenie româna, nu vreti sa faceti politica in România?
Am cetatenie romana, dar, asa cum am spus si in cadrul unui interviu acordat pe www.ournet.md, nu mi-am propus vreodata sa fac politica in Romania, ca stat. In Romania, ca tara, fac. Eu nu mi-am luat repatriere ca multi altii, pe care nu-i condamn deloc, dar consider ca aici trebuie sa stau si sa activez, pentru ca aici e pamint romanesc, desi pingarit azi de ideologia comunisto-stalinista, asistata tacit de ideologia crestin-democrata.
10. Ce parere aveti despre unire, cind si pe ce baza s-a format aceasta atitudine a Dvs?
Am o parere de regret ca nu s-a produs pina acum. Insa, din pacate, precum arata practica politica, in Moldova ajung – si asta cu greu, pentru ca are mare grija sa nu se intimple asta Rusia si acolitii ei din dreapta si din stinga Nistrului – doar vreo 30 la suta din deputati care sa se autoidentifice drept romani in Parlament, si nu cred ca e cazul sa fim prea optimisti in acest sens. In plus, Romania e deja membra a NATO si UE, unde se va conforma politicilor comunitare, dar, sper, nu va uita ca are cetateni romani in afara frontierelor oficiale de stat. Poate ca, avind statut de membru al UE, abia va reusi sa faca mai multe pentru noi, copacii fara padure, care sintem azi orfanii Europei, ca si orfani ai razboiului rece, cum spunea acum citiva ani la Chisinau lordul britanic Roper, pentru ca desi Pactul Ribbentrop-Molotov a fost condamnat si denuntat, pentru R.Moldova nu s-a schimbat nimic inca, doar ca e si mai oprimata de continuatorii comunismului stalinist antiromanesc. In toata viata mea de inainte de proclamarea independentei R.Moldova am avut o activitate doar pronationala, impreuna cu familia, avem rude in Romania ce veneau si ne aduceau discuri, ne vorbeau despre Romania, mama mea a facut scoala romaneasca la Iasi, a lucrat ca profesoara de romana si franceza si m-a invatat grafia latina, am dedicat, in 1989, mamelor, impreuna cu Vlad Pohila, brosura „Sa citim, sa scriem cu litere latine”, care a servit ca prim-manual in R.Moldova, scoasa de sub tipar cu doua zile inainte de votarea grafiei latine in Legislativul de la Chisinau, am scris multe articole in perioada luptei pentru grafia latina si am tradus in romaneste primele foi matricole studentesti, primele carnete studentesti, primele etichete pentru – atentie! – fabrica de confectii „Odema” din Bender sau Tiraspol, nu mai tin minte. De asemenea, sint doctor in filologia romana, nu am nimic din ce m-ar compromite in teza sustinuta, ca au fost si doritori sa cerceteze, dar au ramas cu buza umflata, mi-am invatat copilul in scoala nationala, carind-o cite patru ore pe zi dus si intors in alt capat al orasului, apoi am dat-o cu prima promotie la Bucuresti, la Liceul de muzica „Dinu Lipatti”. Sotul meu este un mare specialist in literatura universala, e hispanist-comparatist, profesor, Seful catedrei de literatura universala si a editat recent un manual de literatura universala pentru clasele cu profil umanistic, axat pe intreg spatiul romanesc, prin scoaterea in evidenta a rolului acestuia in asimilarea valorilor literaturii universale. As putea inca spune si spune si simt ca multi nu stiau toate acestea, pentru ca am fost si ramin modesta si nu le scot in prajina. Dar, pentru ca tema romanismului a fost mereu sensibila pentru mine, le-am spus acum si adaug: in toata aceasta perioada, de cind ma tin minte, am scris foarte multe articole in ziare, in special in „Glasul Natiunii”, al carui redactor-sef a ajuns acum la EURO TV, lucru mai putin acceptat de breasla nationala de ziaristi din R.Moldova. In felul acesta, atitudinea mea fata de unirea romanilor este clara, numai ca trebuie ca si populatia noastra sa stie a vota viitorul, nu trecutul. Desi inteleg – dupa atitia ani de deznationalizare, ce sa astepti de la oamenii sarmani, carora li s-a spus ca romanul e cel mai mare dusman al lor? L-am intrebat odata pe un batrin din Viisoara-Edinet de ce a votat pentru comunisti si el mi-a raspuns ca e pentru ca nu vrea sa fie cu Romania. Va intreb – ce facem cu asemenea mentalitate? Tocmai de aceea PNL a propus in Programul sau ideea Uniunii Interstatale Romania-Republica Moldova, ca mecanism de accelerare a intrarii R.Moldova in structurile euratlantice. Speram ca aceasta oferta electorala sa fie sustinuta azi, ca oamenii nu vor proceda ca si in anul 2001, cind au preferat Uniunea Rusia-Bielarusi, unde, slava Domnului!, nu am ajuns!!!
Vitalia Pavlicenco, deputat, presedintele Partidului National Liberal
Comentarii