Avem o șansă rară. Să profităm de ea, muncind la 7 priorităţi!
Stimaţi cetăţeni,
Noi ştim şi suntem preocupaţi de problemele critice care confruntă R. Moldova şi capitala ei, – mun. Chişinău:
- Sărăcia: sufocă R.Moldova, răspândită pe toate dimensiunile (…este răul răului!,Mihai Eminescu), este principalul motiv de nemulţumire a populaţiei, care se amplifică în statele prost guvernate.
- Justiţia şi Corupţia: ambele percepute extrem de negativ de către toată societatea, erodează statul pe interior, sperie şi alungă investitorii din ţară, stimulează emigraţia tineretului şi populaţiei apte de muncă. Au permis capturarea Statului, cu toate instituţiile sale, de către oligarhia cleptocrată.
- Migraţia: alături de fenomenele corupției și sărăciei – face parte din triada «CSM» – un rău al răului şi mai mare, iar stoparea fenomenului, – a devenit problemă-cheie pentru viitorul Statului.
- În municipiul Chişinău domină haosul urbanistic, presiunea insuportabilă a transportului asupra mediului urban, mizeria şi dezmăţul infracţioal care ne provoacă numai disconfort, amărăciune şi disperare.
Aceste fenomene sunt consecinţele unor mari abateri de la normalitate la nivel Naţional:
- Punerea sub tabu, chear arderea, şi ignorarea spiritului şi conţinutului Declaraţiei de Independenţă din 27.08.1991, – icoana sfântă a statului consfinţit liber, democratic, suveran şi independent;
- Clasa politică, întroducând
în Art. 60 al Constituţiei , p.1 : “Parlamentul este organul reprezentativ SUPREM al poporului R. Moldova …”, neglijând Art.2, p.1: “Suveranitatea naţională aparţine poporului R. Moldova, care o exercită în mod direct şi …, în formele stabilite de Constituţie”, şi
concrescând cu grupările oligarhice, au uzurpat puterea de stat !… Aceste articole sunt în contradicţi cu Art. 6 : « Separaţia şi colaborarea puterior în stat : …puterea legislativă, executivă şi judecătorească sunt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei„. Cuvântul „SUPREM” din Art.60 a făcut praf din suveranitatea autentică a poporului, substituind-o cu suveranitatea supremă în stat a Parlamentului!…De aici se trag toate relele şi blestemul asupra noastră, de care nu ne putem debarasa mai mult de 20 de ani.
Aceste colizii politice se răsfrâng la modul cel mai direct şi asupra comunităţii mun. Chişinău. …
Pe fundalul acestui tablou sumbru al societăţii, adusă la disperare, propun să ne luăm soarta în mânile propii şi să folosim a doua şansă de revenire la normalitate
Vă chem să ne unim pe principiile crezului (Constituţia normalităţii ): ADEVĂR, DREPTATE, CREDINŢĂ, MUNCĂ, ORDINE şi DEMNITATE !
Aceste principii stau la baza aprecierii şi abordării trecutului, prezentului şi viitorului statului nostru şi mun. Chişinău – capitală a R. Moldova:
În baza acestui crez am elaborat un Program de revenire la normalitate aşezat pe trei piloni:
A trăi cinstind trecutul (istoria, cultura, limba şi tradiţiile), – este NORMAL!
A trăi prezentul într-un mediu confortabil, dominat de ambianţa bunului simţ, – este NORMAL!
A proiecta şi făuri viitorul evolutiv pentru urmaşii noştri, – este RESPONSABIL şi NORMAL!
Programul derivă din necesităţile, problemele şi obiectivele majore ale locuitorilor municipiului, cât şi din conştiintizarea faptului că modernizarea R. Moldova / mun. Chişinău în afara ariei UE / România, nu poate fi imaginată.
Care sunt aşteptările cetăţenilor ?
- în primul rând, înlăturarea problemelor menţionate şi atingerea nivelului normalităţii.
- Municipiului Chişinău, capitala celui de al doilea stat românesc, îi mai revine responsabilitatea şi rolul de locomotivă / forţă motrice pentru a duce R. Moldova în UE, graţie faptului că în Chişinău se regăseşte aproape tot potenţialul economico-ştiinţific şi elita intelectuală a statului.
Rolul de locomotivă presupune şi efort deosebit (resurse) în procesul de modernizare şi dezvoltare, responsabiitate pe măsură, coeziune socială.
Viziunea PNL 2018, de perspectivă, asupra imaginei mun. Chişinău în procesul de modernizare:
- Chişinău în 2018 va fi o unitate administrativ-teritorială cu înfăţişare europeană, o şosea auto de centură, transport şi infrastructură tehnico-edilitară urbană modernă, cu oameni încadraţi în câmpul muncii (prin participare la reconstrucţia şi modernizarea municipiului), uniţi şi solidari în opera de revenire la normalitate.
Rezultatul scontat va fi: Creşterea calităţii vieţii!
În calitate de viitor primar general, împreună cu fracţiunea Partidului Naţional Liberal din Consiliul Municipal Chişinău, ne asumăm realizarea următoarelor proiecte de modernizare şi dezvoltare durabilă a Municipiului, anunţănd începerea etapei post-tranziţie / normalităţii , iar creșterea economică, principalul deziderat, se va baza pe trei piloni – factori ai funcției de producție: capital – muncă – competitivitate :
Prioritatea 1: Abordări urbanistice PRINCIPIALE ale Planului de Dezvoltare
Durabilă a Municipiului Chişinău
Urbanismul reprezintă sfera de creare și organizare a vieții urbane, ansamblul activităților de organizare a componentelor materiale (cadru natural, resurse economice, cadru construit, populație etc.) ale unităților teritoriale de locuire (sat, comună, oraș, zonă, teritoriu național etc.) în scopul îmbunătățirii calității vieții.
Expresia mai laconică a politicii urbanistice a Mun. Chişinău se regăseşte în Planul Urbanistic General (PUG), aprobat prin decizia Consiliului municipal Chişinău nr.68/1-2 din 22.03.2007 şi Planul Urbanistic Zonal (PUZ). Acestea sunt proiectele de bază care fac parte din programul de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare a localităţilor municipiului Chişinău. Mai exact, PUG-ul (PUZ-ul) constituie cadrul legal pentru realizarea programelor şi acţiunilor de dezvoltare a Municipiului, inclusiv a satelor, comunelor şi orașelor adiacente (suburbii). Ele cuprind analiza, reglementările (pe termen scurt, mediu şi lung) şi Regulamentul Local de Urbanism. Din aceste considerente, Primăria va pune accentul pe:
- Actualizarea (urgent) a Planului Urbanistic General al mun. Chişinău în sensul aducerii
prevederilor acestuia, în special, pentru partea istorică centrală a oraşului, în conformitate cu statutul ei de zonă construită protejată de categorie naţională, cu atragerea obligatorie a specialiştilor din domeniu ai Ministerului Culturii şi Academiei de Ştiinţe a Moldovei, precum şi a celor de la Consiliul Europei şi UNESCO. Elaborarea şi aprobarea PUG pentru oraşele, satele şi comunele din componenţa Municipiului.
Aceste documente, de cea mai mare importanţă pentru Municipiu vor:
- stabili zonele protejate, identifica mai multe spații publice libere de comerț şi automobile, în care oamenii să poată comunica și interacționa, vor prevedea crearea de noi spaţii verzi;
- contribui la cercetarea şi valorificarea patrimoniului arhitectural al Chişinăului;
- specifica schimbări în spaţiile suburbane, parvenite în legătură cu schimbarea paradigmei de dezvoltare rurală (conceptul este elaborat);
- preciza şi respectarea regimului de construire, cuprinzând: aliniamentele; regimul de înălţime; indicii de control; procentul de ocupare a teritoriului (POT) şi coeficientul de utilizare a terenului (CUT);
- stabili reglementări la aspectul exterior al construcţiilor;
- actualizarea soluţiilor de organizare a structurii de drumuri şi noduri;
- preciza şi prioritiza soluţiile de organizare a infrastructurii tehnico-edilitare;
- deveni instrumentul cel mai eficient de asistare a deciziilor
Miza acestor măsuri: cel mai eficient obstacol în calea corupţiei, demolărilor şi desfigurărilor, extinderii haosului urbanistic. Acst document va devini Constituţie /Biblie pentru Municipiu.
În contextul acestor măsuri, se va actualiza Planul de Dezvoltare al Municipiului, cu perspectiva de a schimba paradigma şi accentele de dezvoltare: de la consum şi remitenţe, nevalorificate investiţional – la valorificarea resurselor renovabile de care dispunem,- oamenii, clima şi pământul, dezvoltarea unei economii inovative, orientate spre export şi spre eficienţă energetică. În acest sens vom pune accentul pe competitivitate.
Menţiune Informativă (MI): Conform LEGII Nr. 431 din 19.04.1995 privind statutul municipiului Chişinău, ultimul (în cele ce urmează -Municipiu) este o unitate administrativ-teritorială divizată în 5 sectoare: Botanica, Buiucani, Centru, Ciocana şi Rîşcani.
În componenţa sectorului Botanica intră oraşul Sîngera cu satele Dobrogea şi Revaca, comuna Băcioi (satele Băcioi, Brăila, Frumuşica, Străisteni);
a sectorului Buiucani – oraşele Durleşti şi Vatra, satele Condriţa, Dumbrava, Ghidighici, Truşeni;
a sectorului Centru – oraşul Codru;
a sectorului Ciocana – oraşul Vadul lui Vodă, comunele Bubuieci (satele Bubuieci, Bîc), Budeşti (satele Budeşti, Văduleni), Cruzeşti (satele Cruzeşti, Ceroborta), Tohatin (satele Tohatin, Buneţi, Cheltuitori), satul Coloniţa;
a sectorului Rîşcani – oraşul Cricova şi comunele Ciorescu (satele Ciorescu, Făureşti, Goian), Grătieşti (satele Grătieşti, Hulboaca), Stăuceni (satele Stăuceni, Goianul Nou).
- Coparticiparea cu aport organizaţional şi finaciar la construaţia şoselei auto de centură în
jurul Chişinăului (Centura Mare, proiect de anvergură) şi Centurii Mici în jurul centrului istoric al Chişinăului. Realizarea acestor proiecte va schimba totlmente starea lururilor din municipiu.
Tabloul împactului acestor măsuri, care va fi de cotitură / de salt în dezvoltarea şi modernizarea municipiului Chişinău, va arăta în felul următor:
- Oraşul Chişinău va fi bine conturat de o şosea auto de centură, cu capacitate de tonaj mare, pentru a scădea fluxul de automobile în oraș și a permite transportului de transit să evite orașul, lungimea de 29 km. (varianta I), construită prin implementarea tehnologiei americane de construcţie a drumurilor super-moderne, de ultima generaţie, utilizând piese de beton precomprimat, durata de expluatare fără reparaţii 35-40 de ani.
- Centrul istoric, graţie Centurii Mici, care va fi marcată de străzile Mihai Viteazul- A. Sciusev- A. Mateevici- Ciuflea- C. Negruţi- Albişoara- Mihai Viteazul, va fi degajat de tranzit şi în mare măsură de transportul privat. De-a lungul str. Albişoara – amenajate parcări verzi „ECO”.
- Prin apariţia acestor centuri se vor aduce modificări şi în Planul de amenajare şi Strategia de dezvoltare a Teritoriului Municipiului Chisinau (PUG).
Autoritățile centrale au prezentat deja schițele șoselei de centură a Chişinăului, pentru construcția căreia sunt necesare peste 200 de milioane de euro.
- CENTRU ISTORIC AL ORAŞULUI, – va intra în plină reconstrucţie, după aprobarea definitivă a Planului Urbanistic Zonal (existent, dar controversat,..).
- Un efort deosebit va fi depus la amenajarea bazinului rîului BÎC, convertit în perla municipiului!….
- Infrastructura tehnico-idilitară (reţelele apă-canal, de termoficare, gaz, electricitate) se vor dezvolta cu anticipare a lucrărilor de modernizare a reţelei de străzi.
- Fondul locativ existent, va primi un imold, susţinut financiar, prin atragerea fondurilor europene de reabiltare termică.
- Satele şi oraşele municipiului se vor dezvoltă armonios în strictă conformitate cu ]planurile urbanistice generale, va lua amploare conversia economică prin schimbarea paradigmei de dezvoltare (dezvoltarea turismului „verde”, energiilor renovabile autonome, agriculturi şi aprovizionării urbei cu produse BIO, dezvoltarea industriei prelucrării deşeurilor, lărgirea şi amenajarea spaţiilor verzi, asanărea şi înpădurirea terenurilor erodate, etc.).
Aşa vedem noi, echipa PNL, Chişinăul -2018.
- Constituirea unui Consiliu Consultativ al Primăriei alcătuit din reprezentanți ai sectorului
asociativ care să avizeze proiectele de construcții şi amplasarea obiectivelor de comerţ (gherete, terase, curţi, parcări, etc.) – ca prim filtru de epurare a proiectelor care nu corespund principiilor de dezvoltare urbană (PUG); crearea Gărzii Urbanistice – obstacol în calea abuzurilor şi corupţiei urbanistice; identificarea abaterilor de la legislaţia în construcţii (LEGE Nr. 721 din 02.02.1996 privind calitatea în construcţii; Legea Nr. 163 din 09.07.2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie) şi normele urbanistice în vigoare; iniţierea proceselor de readucere a stării imobililor la normalitate.
Miza: implicarea societăţii civile / locuitorilor comunitâţii în procesul decizional, asigurarea transpareţei şi controlului în respectarea Legii.
- Extinderea pe piaţa investiţională a instituţiei dezvoltatorului, cu precădere în format
“fee-development”, model european, (echipe professional-competente pe tot palierul problemelor invesiţionale / de dezvoltare), care va elimina practica şi schemele de excrocherii în construcţia blocurilor rezidenţiale, din contul investitorilor particulari, viitorii locatori.
Exemplu: În contractele perfectate de către executor (constructor) cu investitorul se stipulează: „…EXECUTORUL îşi asumă obligaţia să construiască pe riscul său din contul investiţiilor BENEFICIARULUI …” – o aberaţie de la bunul simţ …!
Miza: tranziţia sistemului investiţional la practica europeană, în beneficiul investitorilor, populaţiei; ridicarea nivelului calităţii în construcţii; diminuarea corupţiei.
- În construcţia urbană ne vom reorienta spre reconstrucţia şi modernizaţia fondului locativ cu
mare uzură, – o problemă social-economică primordială, cu impact pozitiv multiplu, utilizând experienţa europeană avansată. În această categorie pot fi incluse şi proiectele de mansardare, însă strict conform normativelor în construcţii.
- Dezbateri publice pe un Program pentru parteneriat public-privat „FAS & CIP” (faţada-
acoperişul-scara şi curtea-iluminarea-parcarea) prin care vom stimula reabilitarea termică a faţadelor, reabilitarea şi modernizarea acoperişurilor, cu implementarea, după caz , a experienţei europene (în or. Kopenhagen dezvoltatorii sunt obligaţi să execute acoperişuri verzi care asigură absorbţia bioxidului de carbon şi apelor fluviale, protecţia contra razelor ultrafiolete…) pentru blocurile de locuit, cât şi instituţiilor publice din municipiu; amenajarea curţilor şi parcărilor în cartiere, iluminarea eficientă.
Curăţirea şi restaurarea faţadelor pe bul. Ştefan-cel-Mare.
- Prelungirea, cu îmbunătăţire, a Programului de construcţie a locuinţelor sociale (preţ < 300
EURO/M2, PRIMA CASĂ)?!… Crearea unui Fond de Susţinere a dezvoltării construcţiilor locative… cu realizarea terenurilor la aucţion, dotate cu infrastructură;….cu garantarea de recumpărare a 25 % locuinţe dacă corespund cerinţelor standardului „locuinţa clasa-econom”.
Prioritatea 2: TRANSPORTULUI URBAN EUROPEAN
- Identificarea soluţiilor de o mai bună sistematizare a circulaţiei prin modernizarea
transportului în comun.
Problemele cu care se confruntă traficul din Chişinău vor putea fi soluţionate doar prin adoptarea unui Plan de Mobilitate Urbană Durabilă, plan care să promoveze şi să susţină un sistem de transport alternativ. În acest Plan se va ţine seama, în primul rând, de pietoni şi biciclişti, apoi de transportul public şi la sfârşit de transportul personal motorizat. Deocamdată situaţia în municipiul Chişinău funcţionează invers.
Planul de Mobilitate va viza crearea unui sistem de transport urban durabil prin:
- Facilitarea accesului tuturor la locurile de muncă și la servicii;
• Îmbunătăţirea siguranţei şi securității;
• Reducerea poluării, a emisiilor de gaze cu efect de seră şi a consumului de energie;
• Creşterea eficienţei şi a eficacității costurilor pentru transportul de persoane şi mărfuri;
• Creşterea atractivităţii şi a calităţii mediului urban. - Dezvoltarea infrastructurii transportului urban
Situaţia la zi: Structura planimetrică a zonei centrale a oraşului s-a constituit la sfârşitul sec. XVIII – începutul sec. XIX şi până în prezent nu a suferit schimbări esenţiale. Situaţia se complică prin lipsa alternativelor privind orientarea legăturilor rutiere, ceea ce cauzează apariţia în zona centrală a fluxului interurban de tranzit în volum de 50%. Din aceste considerente ambuteiajele apar aproape pe toate magistralele ce leagă periferiile de centru.
Principalele probleme a reţelei municipale de drumuri sunt bine cunoscute:
– lipsa unui număr suficient de locuri de parcare;
– absenţa unei şosele de centură exterioare;
– corespondența între sectoare doar prin intermediul zonei centrale a oraşului;
– ponderea mare a carosabilului cu îmbrăcăminte degradată şi/sau fără marcaj;
– nerespectarea liniilor roşii în cazul realizării obiectelor de construcţii;
– mai mult de 70% a carosabilului este degradat;
– numărul neeficient al pasajelor subterane pentru pietoni etc.
Reţeaua rutieră a mun. Chişinău s-a format sub aspectul actual în ultimii 40 de ani, însă parametrii drumurilor publice din oraş au fost calculaţi pentru un flux de 100 de mii de vehicule, pe când astăzi avem un parc de peste 350 de mii de unităţi de transport. Principalele noduri de drumuri şi magistrale ale oraşului nu mai fac faţă fluxului de autovehicule. În orele de vârf viteza de circulaţie s-a diminuat vizibil, iar gradul de poluare a aerului majorându-se.
Un moment aparte în dezvoltarea mun. Chişinău îl constituie la ora actuală creşterea rapidă a zonelor periferice şi majorarea mobilităţii populaţiei care se deplasează preponderent prin intermediul unităţilor personale de transport sau a autobuzelor de rută.
Direcţiile de modernizare / dezvoltare:
- Principala direcţie de dezvoltare a reţelei stradale urmează să devină eliberarea centrului de tranzit şi limitarea cu timpul a transportului rutier în partea istorică a orașului.
- În oraşele mari cu o populaţie mai mare de 500 de mii de oameni e necesar să se acorde o deosebită atenţie transportului rapid, care ar asigura o viteză de comunicare de 25 – 45 km/oră. În Chişinău este necesar de întrodus sistemului de Bus Rapid (în vederea substituirii treptate a microbuzelor existente);
- Un element important al infrastructurii rutiere sunt parcările și parcajele auto, de care cu regret nu s-a ţinut cont la timpul potrivit. O soluţie ar fi – amplasarea şi amenajarea parcărilor prin implementarea experienţei şi tehnologiei germane de construire a „parcărilor ECO” sub formă de gazoane verzi; în microraioane ar putea fi construite pe principiul cooperării parcări mecanizate multietajate (proiect rusesc) şi alte variante.
- Piste pentru bicicliști, – unite într-o rețea mare de piste pentru transport alternativ pe distanțe mici și medii și să scadă presiunea pe transportul public. Toate obiectivele rutiere reabilitate şi cele noi să prevadă piste pentru biciclişti pe carosabil, iar, acolo unde locul nu permite, acestea vor fi trasate pe trotuare;
- Dezvoltarea cu precădere a rețelei de troleibuze, cu amenagarea staţiilor teminus în apropierea şoselei de centură;
- Reamplasarea Garii Auto din Centrul orașului (zona rîului Bîc, str. Munceşti – variante). Piața Centrală ar rămâne doar o piață alimentară, în perimetrul predestinat.
- Este necesar ca eliberarea autorizaţiei de construiree pentru obiectivelele și instituțiile de interes public să fie condiţionată de asigurarea locurilor de parcare în limita teritoriului beneficiarului.
- O importanţă sporită trebuie acordată amenajării intersecţiilor existente. Folosirea eficientă a reţelei stradale existente va fi posibilă numai în condiţiile realizării intersecţiilor în două nivele, care în prezent sunt inadmisibil de puţine. Din acest punct de vedere, este necesară efectuarea unei inventarieri, în urma căreia să se stabilească intersecţiile în care după condiţiile tehnice este posibilă reconstrucţia acestora în două nivele.
- Reţelele transportului public urban şi suburban să se proiecteaze ca un sistem integrat.
- Strategia de dezvoltare durabilă trebuie să prevadă ca, în cazul creşterii ponderii zonelor rezidenţiale exterioare a oraşului, acestea să se proiecteze pe centură, respectiv pe marginea zonei centrale, puncte de transfer dotate cu parcări tip P&R (park and ride) pentru a nu admite majorarea traficului pe traseele radiale.
- Construcţia de străzi şi magistrale cu flux continuu. Pentru asigurarea unei circulaţii bune în condiţiile unui număr tot mai mare de autovehicule este absolut necesară dezvoltarea unei reţele de magistrale şi străzi cu flux continuu. Lucru ce se va putea realiza după construcţia centurii de ocolire.
- Dezvoltarea şi continuarea alocării investiţiilor în dezvoltarea infrastructurii pietonale. Orașul are nevoie de trotuare decente pentru pietoni, de treceri pietonale denivelate, de cît mai multe locuri de așezat, de rampe pentru cărucioare, și de stîlpi de delimitare a trotuarelor. Interzicerea parcarii auto pe trotuarele. În acest scop , de instalat bariere de protecție, mai ales în sectorul Centru.
Aceste elemente se vor lua în considerare la elaborarea noului plan urbanistic general.
Miza: Abordarea unui principiu nou în procesul de planificare, care înseamnă “Planificare pentru Oameni”; îmbunătăţirea radicală a mediului urban, ceea ce va aduce viaţa locuitorilor la normalitate.
MI: Principalii indicatori care caracterizează reţeaua de drumuri sunt:
– în mun. Chişinău sunt 900 de străzi cu o lungime totală de 800 km cu
suprafeţe de circa 10 mln. m²;
– lungimea străzilor şi drumurilor în limita teritoriilor amenajate constituie
481,3 km, dintre care 225,3 km (46,8%) sunt incluse în categoria de străzi
magistrale de importanţă orăşenească şi de sector;
– trotuare cu o lungime totală într-o linie de 451 km şi cu suprafaţa de 48
mln. m²;
– străzile şi drumurile ocupă 11,8% din teritoriul valorificat al urbei, ceea
ce este sub nivelul optim;
– magistralele ocupă 7,6% din teritoriul urbei;
Prioritatea 3: Un Mediu ambiant CONFORTABIL
- Organizarea industriei prelucrării deşeurilor, – industrie nouă. Crearea unui sistem viabil de
management al deşeurilor.
Zilnic oraşul elimină 2000 tn de deşeuri, care nu sunt altceva de cât materie primă preţioasă pentru diverse industrii.
Avantajul: Investiţiile pentru acest sector sunt mai uşor de acesat şi vizează crearea de sisteme integrate de gestionare a deşeurilor la nivel regional, în paralel cu închiderea depozitelor de deşeuri neconforme.
Se vor finanţa din fonduri speciale (naţionale şi europene) măsuri de colectare, sortare, transport, tratare şi depozitare a deşeurilor menajere combinate cu măsuri de reducere a cantităţii de deşeuri, conform cu principiile şi practicile Uniunii Europene în domeniu.
Vom respecta principiul «cine poluează — plăteşte» — o strategie care prevede substituirea daunei pricinuite mediului înconjurător.
Se va iniţia elaborarea şi implementarea unui Master Plan al Sistemului de Management integrat al deşeurilor solide pe întreg municipiul Chişinău.
- Atragerea fondurilor pentru construcţia unei uzine de ultima generaţie (tehnologia de prelucrare termică prin piroliza a deșeurilor solide).
- Curăţirea lacurilor în zonele de agrement, prin utilizarea tehnologiilor noi
performante!…Amenajarea zonelor adiacente prin atragerea parteneriatului public-privat.
Miza: Schimbarea reală de atitudini şi viziuni pe problema calităţii vieţii şi a stării mediului înconjurător. Impactul va avea şi încărcătură educaţională.
Prioritatea 4: Dezvoltarea şi modernizarea habitatului suburban
Chişinăul, în starea actuală, are nevoie de o dezvoltare urbană mai inteligentă, durabilă şi incluzivă, din punct de vedere socio-economic, ajustând strategiile la tendinţele şi provocările mileniului, elucidate în Documentul Rio+20 „Viitorul pe care ni-l dorim”, 22 iunie 2012. Obiectivele de bază ale acestui document sunt: promovarea dezvoltării economice „verzi”, în contextul dezvoltării durabile şi reducerii sărăciei, fortificarea reţelei instituţionale pentru promovarea dezvoltării durabile.
În acest sens, voi iniţia şi se va implementa 5 proiecte-pilot pentru dezvoltarea durabilă şi modernizarea localităţilor suburbane, ce păot forma o nouă piaţă a produselor alimentare BIO. Organizarea agriculturii ecologice performante, în satele şi comunele municipiului, în baza
modernizării tehnologice, managementului durabil al solului şi schimbării paradigmei de dezvoltare. (Conceptul de proiect „Schimbarea paradigmei de dezvoltare socio-economică a R. Moldova, Consiliul Nnirii, 2012”).
Reeşind din dinamica creşterii cererei pe piaţa UE şi, nu numai, a produselor BIO, practicarea agriculturii ecologice pe suprafeţe mici şi medii devine rentabilă şi foarte atractivă. Această şansă pentru R. Moldova vine ca un DAR de la Dumnezeu.
Mezul reformelor şi restructurărilor de esenţă prioritară în agricultura modernă îl constituie :
- PRODUCŢIA ECO şi CALITATEA PRODUSELOR;
- asanarea şi protecţia solurilor şi pădurilor…;
- dezvoltarea cooperativelor pe principiile autentice europene şi parcurilor agroindustriale;
- asigurarea securității alimentare, care alături de securitatea energetică este considerată una din condițiile sine qua non ale dezvoltării economice în perioada următoare.
- Vom promova implementarea în şcoli/licee din localităţile rurale, a priectului „Tânărul Fermier”, prin conceptul : ”Fiecărui liceu – un grup (cluster) de mini-ferme ecologice de excelenţă” (concept de proiect elaborat de Consiliul Unirii);
Producţia autohtonă ECO şi proaspătă poate substitui total importul de produse alimentare (fructe, legume, carne, lactate, etc.) pe piaţa Municipiului. În acest sens, vom propune promovarea şi implementarea de proiecte inovative (dispunem de un catalog de peste 100 de concepte de proiect, selescate, pe baza de tehnologii avansate pentru producătorii agricoli, inclusiv abordarea BIO-product).
- Crearea unui EcoParc (1000 – 3000 ha), rezidenţi al căruia vor fi diferite structuri de afaceri cu
profil de turism rural „verde” și agricultură ecologică „Green-PIK”, care sunt asociate în mini-clustere (grupuri) din mini-ferme (ecoferme tematice).
MI: Fiecare mini-cluster reprezintă un mini-ecosistem autonom de producţie, în care fluxul de energie solară este folosit la eficienţa maximal posibilă. Mai mult de jumătate din teritoriul mini-clusterilor sunt concepute pentru a menține biodiversitatea florei și faunei, cultivarea produselor BIO sub format de SUPERMARKET VERDE. Consumatorul are posibilitatea de a veni şi culege roada nemijlocit de pe teren.
Produsele agricole se produc de către ecofermieri după tehnologia „Green-PIK” pe principiile permaculturii și agriculturii biodinamice. Pentru cultivarea, pe tot parcursul anului, fără întrerupere, a vitaminelor verzi, în toate mini-clusterile vor construi Solare bio-vegetale (proiect inedit).
Principalele activități în mini-clustere este creşterea produselor ecologice, meșteșugăritul și turismul rural „verde”.
Fiecare mini-cluster este capabil să organizeze vânzarea de produse ecologice pe piaţa Municipiului, fie direct, sau utilizând formele de cooperare.
Acest proiect, conform legislaţiei R. Moldova, pe compartimentul „ÎNVERZIREA ŞI EXTINDEREA FONDULUI FORESTIER” poate fi cofinanţat pe următoarele activităţi:
- Plantarea unei păduri sau fîşii forestiere.
- Împădurirea terenurilor degradate.
- Lucrări de regenerare a unei suprafeţe împădurite.
- Crearea unei fîşii de protecţie forestieră în zona riverană.
- Plantarea unui parc, scuar.
- Crearea/reconstrucţia fîşiilor forestiere ale cîmpurilor agricole.
- Crearea/reconstrucţia fîşiei de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor acvatice.
- Crearea/reconstrucţia fîşiei forestiere de-a lungul căilor de comunicare.
- Crearea pepinierelor cu vegetaţie forestieră.
- Creşterea materialului săditor în pepiniere.
- Crearea a 5 parcuri agroindustriale în s.s. Cricova, Ghidighici, Grătieşti, Sîngera, Vadul-lui-
Vodă (Există un proiect de referinţă elaborat pentru s. Chişcăreni).
- Construcţia unei microcentrale termo-electrică cu turbină pe biogaz (în perspectivă, în fiecare
localitate din componenţa municipiului!…); preluarea experienței Sloveniei cu investiţiile în dezvoltarea segm. „energiei verzi” (solare); dezvoltarea serviciilor de audit energetic; încurajarea şi dezvoltarea utilizarii fondurilor pentru reabilitarea termică a blocurilor şi refacerea faţadelor, ventilarea cu recuperare de căldură a locuinţelor;
- În economia modernă a societății de consumun rol tot mai important îl joacă serviciile, finanțele și tehnologia. Această tendinţă va fi urmărită, analizată şi utilizată după caz.
Miza: Atragerea investiţiilor în sectorul relal al economiei municipiului, crearea locurilor noi de muncă, mărirea atractivităţii zonelor suburbane şi acumularea experienţei în schimbarea paradigmei de dezvoltare socio – economică, pentru replicarea ulterioară pe întreg teritoriul R. Moldova;
Prioritaea 5: PoliticI decizionale şi de management TRANSPARENTE
- Toate deciziile importante, cu impact major asupra municipiului şi asupra populaţiei, se vor lua în urma unei consultări publice, inclusiv prin referendum, astfel încât locuitorii vor putea să îşi exprime liber opinia în ceea ce priveşte municipiul, cartierul, blocului de locuit; practicarea dialogului continuu cu persoanele cu dizabilităţi pentru a le îmbunătăţi condiţiile de viaţă, dezvoltând parteneriate cu sistemele lor asociative.
- Voi înainta iniţiativa de a crea instituţia Consiliilor de cartier în or. Chişinău. Ideea
corespunde spiritului Legii despre Administraţia Publică Locală, în special la compartimentul „aproprierii procesului decizional şi serviciilor de cetăţeni”.
- În managementul Primăriiei va fi inţiat modelul propus de renumitul savant român Florin
Colceag,- sistemul continuităţii „Policy Making!:
O echipă de specialişti selectaţi – cei mai buni dintr-un domeniu sau altul. Aceştia vor fi puşi în structuri care să dea continuitate programelor, indiferent ce primar sau ce partid se succede la putere. E foarte simplu, e foarte avantajos, dar n-a făcut-o nimeni. Iar Consiliului Municipal îi voi propune o dublare cu o cameră de specialişti care să facă studiile de impact şi analiză a nevoilor etc. şi care să împiedice apariţia unor decizii abuzive sau aberante.
- Va fi invitată o echipă de studenți la drept pentru a analiză toate contractele de licitaţie, arendă
și chirie a bunurilor municipale. Studenții ar avea o practică bună, iar Primăria – o evaluare gratuită a situației acestor contracte. Ulterior, juriștii Primăriei se vor ocupa de rezilierea contractelor dubioase.
- Vom crea/moderniza, sistemul informatic şi informaţional pentru a asigura circulaţia
informaţiilor în cadrul primăriei care va asigura totodată transparenţa tuturor acţiunilor şi investiţiilor primăriei. Prelungirea lucrului început de primărie asupra extinderii stindardului e-guvernare.
- În scopul atragerii investiţiilor, se va crea un Centru de scriere proiecte (în componenţa
Direcţiei Patrimoniul municipal Chişinău). Primăria nu mai are voie să rateze oportunități de dezvoltare (cum este, de pildă, cea oferită de atragerea fondurilor europene, a partenerilor de dezvoltare, SUA), să urmărească mize mici, de moment, eventual legate de interesele electorale ale partidelor aflate la pupitru.
- Va fi evaluat tot patrimoniul public municipal şi rezultatele făcute publice. Iar înstrăinarea
acestuia se va produce, în cazuri de necesitate argumentată pe calea licitațiilor deschise, ca bugetul municipal să aibă cît mai mult de cîștigat din vînzarea lor.
- Va fi expusă expertizei structura funcţională a Primăriei, se vor adapta şi optimiza funţiile
structurilor, adecvat dezideratelor ce stau în sarcină, cu precădere în gestionarea proiectelor.
- Voi propune Consiliului Municipal spre aprobare următoarele proiecte de decizii :
– cu privire la atribuirea statutului de „AGORA” Pieţei Marii Adunări Naţionale”, cu
interzicerea manifestărilor neadecvate Statutului primit;
– cu privire la restabilirea monumentului sacru al demnităţii naţiunii române – “TURNUL
DEZROBIRII BASARABIEI”, monument de valoare arhitecturală de neestimat, cu
încărcătură spirituală necesară unităţii naţionale şi care a fost şters de pe faţa pământului
de Armata Sovetică în anul 1944;
– cu privire la atribuirea bul. Moscova din capitală, denumirea „D. Matcovschi”, în
memoria marelui poet şi scriitor naţional;
– cu privire la stabilirea impozitelor pe proprietate pentru persoane fizice până la 4% din
valoarea proprietății pe an (exemplul Singapore, Albania);
Miza: aplicarea unui altfel de management, bazat pe priorităţi; ridicarea nivelului de încredere a populaţiei în instituţia primăriei, începând cu nivelul de cartier.
Prioritatea 6 : POLITICI SOCIALE ECHITABILE
Scopul şi misiunea de bază al Administraţiei Publice Locale este prestarea serviciilor publice de calitate pentru cetăţeni. Funcţionarul public, prin difiniţie, slujeşte cetăţeanul. Acest postulat va fi în atenţia permanentă a Primarului şi impus funcţionarului primăriei. Deviza „servim cu onestitate cetăţeanul în fiecare zi” va fi chintesenţa relaţiei Primăria – Cetăţeanul.
Proiectele sociale pe care le voi promova cu insistenţă:
- Educaţia, Sănătatea şi Cultura – sunt petrele de temelie ale unei Naţiuni.
Axioma: progresul economic atrage după sine şi progresul social! Cei care nu înţeleg această axiomă, nu au ce căuta la cârma unei ţări.
- Pe agenda priorităţilor Primăriei vor fi în permanenţă politicile specifice şi programe de suport pentru pensionari, persoane cu dizabilităţi, tineret, elitele societăţii, familiile cu mulţi copii şi alte categorii defavorizate.
- Crearea unui Fond de solidaritate care va fi alimentat şi dintr-o sursă inedită: acumularea
amenzilor pentru încălcarea legilor, deciziilor şi comiterea infracţiunilor pe teritoriul municipiului.
MI: – În Chişinău sunt 170 mii studenţi, 270 de cămine
(aprovizionaţi cu locuri 40%);
– Conform datelor preliminare ale Casei Naţionale de Asigurări
Sociale, numărul pensionarilor aflaţi la evidenţa organelor de
protecţie socială la 1 iulie 2014 a constituit 135,0 mii persoane
în mun. Chişinău, din totalul pe ţară-650,0 mii;
– Efectivul salariaţilor pe tipuri de activităţi economice: total pe
activităţi economice – 310,0 mii, din totalul pe ţară – 700,0 mii;
inclusiv: industrie – 55,0 mii; agricultura – 3,o mii; transport – 30,0
mii; comerţ cu rid. şi amăn. – 72,0 mii.
- Formarea în mediul social al convingerii că, viitorul aparţine societăţilor bazate pe
cunoştinţe!…, iar cunoștințele pot fi atribuite prin educație. Din aceste considerente, viitorul statului este direct asociat cu tineretul.
Asigurarea condiţiilor de creare a locurilor de muncă pentru tineret și ofertei de case sociale ieftene (apel la fundaţia DJ. Carter)….; dezvoltarea antreprenoriatului în mediul tineretului;
Vom opta pentru transferul de expertiză din UE / România în soluţionarea problemei şomajului în rândurile tineretului.
MI: Peste 5 milioane de tineri europeni sunt șomeri. Pentru abordarea acestei situații, UE a lansat garanția pentru tineri. Garanția pentru tineri este o reformă europeană care dorește ca toți tinerii cu vârste sub 25 de ani să fie angajați sau în sistemul de educație prelungită sau formare la patru luni de la terminarea educației. UE va acoperi cheltuieli adiționale din Fondul Social European și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor.
- Utilizarea, fără compromis, a măsurilor legale coercitive şi de constrângeri faţă de
factorul infracţional, antisocial şi imoral. Primăria, prin intermediul poliţiei şi altor organe coercitive municipale va asigura liniştea şi siguranţa cetăţenilor.
- În politica de resurse umane, mă voi ghida de principiul: selectarea corectă (prin concurs) + formarea profesională continuă + politica socială flexibilă = superpersonal
MI: Ponderea municipiului Chişinău în Bugetul consolidat al Republicii Moldova constituie 65%.
Ponderea municipiului Chişinău în totalul acumulărilor Bugetului asigurărilor sociale pe Republica Moldova constituie 60%.
Municipiul Chişinău este şi casa a aproape 800 de mii locuitori. Pentru cele 6 oraşe şi 28 comune şi sate, care intră în componenţa municipiului, precum şi pentru multe localităţi din jur Chişinăul prezintă o sursă importantă de locuri de muncă, de asigurare a populaţiei cu mărfuri şi servicii. Aceasta explică parţial faptul, că municipiul Chişinău cu o pondere de 18,5% din populaţia ţării realizează peste 70% din volumul de vânzări cu amănuntul şi peste 63% din volumul serviciilor cu plată prestate populaţiei republicii, iar volumul încărcăturilor şi pasagerilor transportaţi constituie, respectiv, 62 şi 60 procente.
Analiza datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice pentru anul 2010 arată că sub aspect regional, inegalitatea în sate şi oraşele mici a crescut, iar în oraşele mari (Chișinău și Bălți) diferenţa dintre bunăstarea celor săraci şi bogaţi s-a diminuat (la sate rata sărăciei a constituit 30,3 %, în orașele mici 14,2 %, iar în oraşele mari de 7,3 %).
Înfăptuirea proiectelor enumerate necisită un volum impresionat de investiţii (miliarde de EURO).
De unde vor veni aceste resurse?
Prioritatea 7: Politici investiţionale ATRACTIVE
- apelare la Planul Marshall !
Promovarea dezideratului naţional de aderare la UE (proiect de ţară), utilizând calea cea mai scurtâ, eficientă şi puţin costisitoare – Reîntregirea şi Modernizarea Ţării prin implementarea Planului Marshall: România – Republica Moldova * 2018 !
Baza juridică: viitoarea Nouă Constituţie a Cetăţenilor României Re-întregite, în care va fi evidenţiat dezideratul reîntregirii Ţării (var. Cojocaru) şi Declaraţia de Independenţă a R. Moldova din 27 august 1991, care arată poarta spre Re-întregire (cheia se află în posesia electoratului R. Moldova care votează!)…
Baza economică : Modernizarea* ţării prin aplicarea Planului Marshall** : “România – R. Moldova”
(Studiul de caz «PLANUL MARSHALL» România – R. Moldova : argumente, reflecţii, concluzii, concept de proiect, 2014).
MI:* Modernizarea Statului: – un proces complex, care combină voința politică, fezabilitatea economică și capacitățile tehnologice.
NB ! De conştientizat faptul, că Modernizarea este o necesitate fatală, un imperativ pentru a propulsa societatea la o treaptă net superioară situaţiei actuale, necesitatea de a face faţă provocărilor globalizării şi a nu dispărea de pe harta lumii ca Naţiune.
Pana in prezent (perioada postbelică) nici o guvernare nu a reuşit să modernizeze statul, s-a mulţumit cu o gestionare de pe o zi pe alta, fără viziune, fără perspective, fără viitor. Alte ţari au avut parte de ministri „sinucigasi”, dar vizionari, care au introdus ordinea si eficienţa în finanţele ţarii (Polonia, Argentina, mai recent Albania si altele). Acum aceste popoare culeg rezultatele, rezistă cu succes la crize si derapaje economice si sociale.
Scopul modernizării : creşterea Indicelui de Dezvoltare Umană (creşterea economică), cu alte cuvinte, ridicarea calităţii vieţii! Creşterea economică va fi bazată pe trei piloni – factori ai funcţiei de producţie: capital-muncă-competitivitate!
* * Planul Marshall : Europa zăcea zdrobită, iar ajutoarele, oricât de consistente ar fi fost, nu puteau ele singure s-o scoată de la reanimare….
Planul includea măsuri şi priorităţi: revigorarea sectorului de producție, şi nu cu orice preţ, dar pe o bază tehnologică nouă, expansiunea comerțului exterior, menținerea stabilității financiare internaționale, promovarea cooperării economice, inclusiv tot felul de măsuri menite să stabilească o rată de schimb echitabilă și eliminarea restricțiilor comerciale.
Planul a început cu finanţarea investiţiilor strategice, gândite anume ca beneficiarii să-şi reînceapă exporturile. Dar, Planul Marshall nu făcea pomană: beneficiarul trebuia să contribuie cu fonduri echivalente, în contrapartidă.
NB ! Fondurile erau investite în sectorul privat. Dar băncile au stat la baza procesului investiţional. Participănd la capitalul societăţilor , procurând pachete de acţiuni ele au devenit cointeresate în viitorul industriei şi au furnizat fonduri pentru dezvoltarea ultimei. Încurajarea acumulării de capital şi investiţii publice masive au fost principalele motoare ale creşterii economice.
O singură condiţie revenea exclusiv guvernelor europene: să asigure stabilitatea internă, fără de care nici un program nu putea evolua şi chiar exista pericolul risipirii fondurilor.
Planul Marshall pentru reconstrucţia Europei postbelice este considerat de majoritatea experților ca unul dintre cele mai reușite proiecte de cooperare internațională cu impact de salt în dezvoltarea civilizației europene şi a devenit un model de salvare.
Diferenţa dintre Planul Marshall şi Asistenţa externă cu participarea partenerilor de dezvoltare :
Exemplu : din asistenţa externă de 250 mln.$ în 2010,acordată R. Moldova, numai unul din zece dol. A fost investit în economie (sectorul real), restul fiind direcţionate spre sectorul social, justiţie şi buna guvernare. S-a văzut ceva palpabil în realitate ?…
Actorii implicaţi azi în proiecte, finanţate de partenerii externi de dezvoltare, au interese uşor iligibile, mai ales dacă, după diferite calcule , deseori doar 80% din banii alocaţi în ţara de origine ajung la destinatar, restul fiind absorbiţi de un lanţ complex şi lung de birocraţii intermediare.
Planul Marshall aşa ceva nu permite ! …
Apel către Societatea civilă şi clasa politică de pe ambele maluri ale Prutului pentru semnarea unui
Pact pentru Modernizare*
Miza acestui pact – stabilirea unui modus-vivendi pentru societatea polarizată din R. Moldova, de către actuala clasă politică şi mobilizarea întregii societăţi sub deviza : „ În UE, prin modernizarea şi re-întregirea României în 2018! ”
Ce însemnă pentru R. Moldova UNIREA ?
- calea dezvoltării investiționale (bani pentru agricultură şi infrastrutură) cu aplicarea principiului „more for more! (mai mult, pentru mai mult!)”…
- libertate, bunăstare, securitate, respectarea dreptului omului, justiţie, stat de drept,…
Atragerea investiţiilor (coloana vertebrală a economiei) se va produce prin aplicarea Planului Marshall şi conversia remitențelor !…
Planului Marshall va fi implementat printr-un efort investiţional din partea României + UE + SUA + alţi Parteneri de Dezvoltare + voința politică a elitei din R. Moldova şi România …
- atragerea şi conversia remitenţelor în investiţii (există viziunea şi planul de implementare, inclusiv prin coparticiparea la Planul Marshall). Viziunea generală în raport cu DIASPORA se regăseşte în formula: “ Să aducem DIASPORA acasă ! ”, pentru care vor fi create următoarele condiţii:
- Crearea unei Bănci de Investiţii cu capital mixt (50:50), statul şi migranţii moldoveni interesaţi;
- Crearea, pe aceleaşi principii, a unui Fond mutual de Investiţii, a Fondului de Garantare a creditelor şi a unei Companii de Leasing;
- Deschiderea incubatorelor şi a parcurilor agroindustriale şi tehnologice (exemplul Israelului )…;
- Asigurarea coparticipării cu o componenta investiţională a migranţiolr moldoveni la aplicarea proiectelor în cadrul Planului Marshall;
- Descătuşarea mediului de afaceri (de monopolism, taxe exagerate, birocraţie exagerată, etc. ) ; o fiscalitate prietenoasă (exemple: Albania, Singapore, …)
Implementarea acestor proiecte va favoriza apariţia clasei mijlocii, în special în zonele rurale. IMM-urile sunt forţa motrice pentru o economie bazată pe inovare (cum se pretinde cea a UE) şi aproape unica posibilitate de a se crea noi locuri de muncă.
NB : Migranţii basarabeni nu au încredere în guvernanţi şi nu folosesc pentru binele societăţii circa 6 miliarde de EURO!
Sunt multe de făcut. De aceea adresăm un apel către populaţia activă, cu poziţie civică, – să ne constituim, impreună cu viitorii consilieri ai PNL, într-o echipă CU elan, pentru gestionarea interesului public, aproape de oameni şi de problemele lor.
09 mai 2015 Timotei Ţurcanu