ISTORICUL PNL ÎN REPUBLICA MOLDOVA
Partidul Național Liberal a aparut în Republica Moldova în anul 1993 și a fost printre primele formațiuni politice care au stat la temelia sistemului multipartid, constituit în țara noastră pe ruinele totalitarismului sovietic. Însușirea de către primii liberali din Republica Moldova a denumirii de PNL nu a fost întîmplătoare. Expresia politică a liberalismului românesc a fost dintotdeauna Partidul Național Liberal, întemeiat și făurit cu perseverență de către legendarii Brătieni. În Basarabia, curentul liberal, inițiat la începutul anilor 20 de către Daniel Ciugureanu și Ion Inculeț, a fost o emanație a Partidului Național Moldovenesc, formațiune care – prin spiritul politic extraordinar – și-a făcut contribuția istorică la opera edificării României Mari – salvînd Basarabia interbelică de ororile regimului stalinist. Cele mai importante reforme în istoria României moderne, precum și în Basarabia interbelică, inclusiv reforma agrară, pot fi înscrise, pe bună dreptate, în palmaresul PNL-ului românesc.
Anexarea Basarabiei la URSS în anul 1940, drept consecință a odiosului Pact comunisto-nazist Molotov-Ribbentrop, precum și prolongarea acestuia în anul 1944 au anihilat, pentru multe decenii înainte, mișcarea politică liberală în spațiul românesc. Liberalii au fost printre principalele ținte ale represiunilor comuniste, iar ultimii doi mari Brătieni, Constantin I. C. și Gheorghe, un mare istoric, își sfârsesc zilele, împreună cu alți liberali, în GULAG-ul comunist din România. Aceeași soartă au avut-o liberalii basarabeni în GULAG-ul sovietic. PNL, partid istoric, sugrumat de comuniști, a renăscut printre primele partide politice pe cele două maluri ale Prutului, imediat după căderea totalitarismului sovietic.
Prăbușirea spectaculoasă a comunismului la începutul anilor 90 ai secolului trecut le-a readus românilor dreptul de a fi liberi și liberali. Cu toate acestea, curentul liberal în Republica Moldova s-a dezvoltat în condiții nefavorabile. Abia ieșită din comunism, societatea receptează mai greu mesajul libertății și al responsabilității individuale. Însă, în viziunea PNL, nu există o altă cale eficientă de afiliere la standardele lumii dezvoltate, în afară de calea democrației liberale și a economiei de piață libere.
Conștienți de acest fapt, liberalii moldoveni au consacrat primul deceniu de independență statală a Republicii Moldova activității migăloase de implementare a valorilor liberale în societate. A fost o muncă istovitoare, umbrită de succese electorale modeste. De aceea, liberalii moldoveni conștientizează necesitatea împletirii eforturilor pentru o reformă liberală autentică cu ideile și practicile politice de renaștere națională în Republica Moldova. În aceste condiții, liberalilor moldoveni le revine o dublă misiune – implementarea în mentalitatea oamenilor și în practica politică a ideilor libertății individuale, conjugate cu valorile renașterii naționale.
PNL-ul moldovenesc întîlnește maturizat, din punct de vedere politic, începutul noului secol, dispunînd de un concept perfect aplicabil eforturilor de europenizare a Republicii Moldova. Exact în această perioadă, PNL opune ideii comuniste de integrare a Republicii Moldova în spațiul eurasiatic ideea Uniunii Interstatale România–Republica Moldova. Timpul a demonstrat că dacă oferta PNL ar fi fost acceptată în anul 2000, astăzi Republica Moldova ar fi beneficiat de toate avantajele aderării – alaturi de România – la Uniunea Europeană. Însă în acel timp societatea rămânea captivă unor instincte nostalgice. Frustrat de această stare de spirit, PNL renunță să-și axeze mesajul electoral în anul 2001 pe ideea Uniunii Interstatale a celor două state românești. Ca urmare, PNL nu devine partid parlamentar.
În perioada imediat următoare PNL se concentrează pe imperativul unirii efortului politic. Exact PNL devine inițiatorul cascadei de fuzionări ce a condus la consolidarea forțelor democratice de diferite orientări doctrinare. Un prim-rezultat a fost crearea, la 24 martie 2002, a Partidului Liberal, prin fuziunea a trei partide:
1) Uniunea Social-Liberală “Forța Moldovei” (USLFM), constituită la 22 septembrie 2001 prin unificarea Partidului Național Liberal (PNL), format în 1993, cu Mișcarea social-politică “Pentru Ordine și Dreptate” (POD), aparută în 2000;
2) Partidul Renașterii și Concilierii din Moldova (PCRM), constituit în 1995;
3) Partidul Național Țărănesc Creștin-Democrat (PNȚCD), constituit în 1993. Această fuziune s-a produs urmare a unor evoluții adeseori contradictorii ale formațiunilor politice de centru-dreapta și, în special, a victoriei detașate a Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) în scrutinul parlamentar din februarie 2001. Concomitent, liberalii au receptat adecvat mesajul electoratului democrat, care cerea o unificare largă a partidei democratice.
PL și-a axat Programul pe doctrina liberală și pe cele mai recente realizări teoretice neoliberale. PL a fost prezent masiv în administrația publică locală, având președinți și vicepreședinți ai consiliilor unităților teritoriale de gradul doi, mii de consilieri locali, sute de primari s.a. Din conducerea partidului au făcut parte: Mircea Snegur, primul Președinte al Republicii Moldova (1991-1996); Valeriu Muravschi, ex-prim-ministru (1991-1992); Mircea Rusu, ex-deputat, președintele Uniunii Industriașilor și Antreprenorilor; Mihai Cimpoi, ex-deputat, președintele Uniunii Scriitorilor; mai bine de 30 de deputați care au votat, în anul 1991, Declarația de Independență a Republicii Moldova; deputați și miniștri din alte parlamente și guverne democratice, reformatoare și personalități marcante din diverse domenii ale vieții publice. De asemenea, în partid activau organizații de tineret și de femei, care erau structurate la nivel teritorial și național. PL intreținea relații cu formațiuni de orientare liberală din Belgia, Danemarca, Olanda, România, Rusia, Ucraina, Ungaria etc.
Următorul pas spre consolidarea partidelor de orientare democratică a fost constituirea, prin fuziune, la 19 iulie 2003, a Partidului “Alianța “Moldova Noastră”. La congresul de constituire a AMN au participat aproape 900 de delegați, care au adoptat Programul și Statutul noii formațiuni și au ales organismele de conducere ale acesteia. AMN a adoptat doctrina social-liberală și emblema Răsăritului de soare, preluat de la național-liberali.
Formarea AMN și crearea ulterioară, în baza acestei formațiuni, a Blocului Electoral “Moldova Democrată” le-a redat oamenilor speranța că democrații vor înfrunta dominația politică a comuniștilor. Însă unitatea democraților a fost grav compromisă de poziția obstructionistă a PPCD. Comuniștii au jucat la limită ruptura în frontul democraților și au câștigat alegerile parlamentare din 2005. În virtutea unui succes parțial în alegerile din 2005, AMN nu și-a atins scopul, pentru care s-au făcut compromisuri privind doctrina și politicile curente, – înlăturarea comuniștilor de la guvernare. AMN nu a identificat un lider carismatic și capabil să consolideze un partid cu divergente doctrinare, dar de natură să-l înfrunte pe liderul comunist autoritar V.Voronin. În aceste condiții, construcția politică AMN a început să se destrame.
A devenit clar că e nevoie de un proiect politic nou, în stare să învingă pericolul comunist, să schimbe radical modul de dezvoltare a Moldovei. Grupul politic din interiorul AMN, rămas fidel, în toate împrejurările, identității doctrinare PNL, a propus reformarea AMN prin revenirea la unirea ideii liberale cu cea a renașterii naționale.
Însă conducerea oportunistă a AMN, făcând front comun cu liberalii de ocazie din fostul PL, au eliminat din partid adevărata aripă liberală. Eliminarea din AMN a figurilor cu biografie politică în fostul PNL a creat un curent puternic de opinie în favoarea ideii reconstituirii politice a partidului liberal istoric în Republica Moldova.
Partidul Național Liberal a fost reconstituit la 16 decembrie 2006, în cadrul unui congres desfășurat la Chișinău, cu participarea a 434 din 450 de delegați, aleși de către conferințele raionale ale membrilor PNL, ce au discutat și aprobat Statutul și Programul politic ale partidului.
În cadrul dezbaterilor s-a accentuat că PNL se revendică din liberalismul românesc, începând cu secolul al XIX-lea, din tradiția liberală basarabeană a perioadei interbelice si din Mișcarea de Eliberare și Renaștere Națională din Republica Moldova de la confluența anilor ‘80-‘90 ai secolului trecut.
PNL se declară ferm adeptul doctrinei liberale moderne, practicate cu precădere în statele Europei Unite. Partidul pledează pentru ruperea categorică a Republicii Moldova de ideologiile și practicile politice caracteristice spațiului eurasiatic, dominat de Rusia. Partidul Național Liberal se pretinde parte a gândirii liberale din spațiul românesc.
Pe plan politic, național-liberalii revin cu oferta programatică privind crearea Uniunii Interstatale România–Republica Moldova, drept garanție a avansării accelerate spre structurile euratlantice. Această oferta, neacceptată în anul 2000, în favoarea ofertei comuniste privind Uniunea Interstatală Rusia-Bielarusi, arată clar, astăzi – mai mult ca oricând – că viitorul nostru european se poate realiza doar prin sprijinul oferit de România, țară membră a UE. Acest proiect politic interstatal înseamnă modernizarea statului prin reforme liberale, prin afirmarea identității românești a statului și a poporului.
Național-liberalii au misiunea să le redea oamenilor încrederea în clasa politică națională, în echipele politice capabile să garanteze viitorul european al Republicii Moldova.