APEL-MANIFEST al Consiliului Unirii pentru asigurarea securitatii si a vietii cetatenilor

Pe data de 1 mai a avut loc o ședință a Consiliului Unirii cu o participare mai amplă a membrilor, la care s-a discutat situația politică și geopolitică din interiorul statului și din regiune, modalitatea de comemorare a datei de 28 iunie. S-a luat în examinare și a fost sprijinită Poziția PNL și a AVR-92 ”Tiras-Tighina”privind invitarea trupelor NATO de către conducerea R.Moldova și s-a adoptat un Apel-Manifest pentru asigurarea securității și a vieții cetățenilor, cu recomandări de importanță majoră pentru destinul cetățenilor loiali celui de-al doilea stat românesc și ideii de unitate națională românească. În curând vom reveni cu un material mai detaliat despre discuția din cadrul Consiliului Unirii, care a decis pentru data tristă din istoria noastră – 28 iunie – să organizeze un Marș și un forum al unioniștilor.

Preşedintelui Republicii Moldova

Parlamentului Republicii Moldova

Guvernului Republicii Moldova

APEL–MANIFEST al Consiliului Unirii

pentru asigurarea securității și a vieții cetățenilor

La 27 august 1991, Republica Moldova şi-a declarat, în faţa întregii lumi, ieșirea din URSS. De peste 23 de ani urmăm calea suveranităţii, a independenţei şi a democraţiei. De tot atâta timp se promovează o politică de pace în interior şi în exterior, în condițiile neutralitâții constituționale a statului. Forţele armate, conform tratatelor internaţionale la care suntem parte, contribuie la misiuni de asigurare a ordinii şi a păcii în diferite zone de conflict militar din lume. Cu toate acestea, securitatea cetăţenilor noștri a fost și rămâne mereu ameninţată.

Conflictul armat din anul 1992, în care Republica Moldova a fost atacată de Federaţia Rusă şi de forţele secesioniste de peste Nistru, staţionarea, contrar prevederilor constituţionale, a trupelor militare rusești în teritoriul de est al statului, manifestările secesioniste din unele unităţi administrativ–teritoriale şi poziția agresivă a unor partide politice şi organizaţii, instigate din exterior, în favoarea refacerii Uniunii Sovietice, au frânat dezvoltarea multidimensională a societății, punând în pericol stabilitatea în societate.

 


În plus, războiul ruso-georgian din anul 2008, recunoaşterea Abhaziei şi a Osetiei de Sud de către Rusia, intervenţia militară în peninsula ucraineană şi anexarea Crimeii de către acest stat, confruntările armate, declanşate de forţele teroriste şi secesioniste proruse în regiunile de Est şi de Sud ale Ucrainei, dar și referendumurile anticonstituţionale din UTA Găgăuzia şi solicitarea aşa-numitului soviet suprem de la Tiraspol privind recunoaşterea independenţei Transnistriei, cu alipirea ei la Federaţia Rusă au arătat cât de uşor şi repede poate fi transformată o ţară în haos, iar o situaţie paşnică – în una periculoasă pentru securitatea populației, precum și cât de vulnerabili suntem astăzi noi, cetăţenii Republicii Moldova.

 

Consiliul Unirii, plecând de la realităţile regionale ce prezintă pericol pentru securitatea Republicii Moldova şi viitorul nostru european, consideră oportun ca autoritățile statului, conducându-se de Declarația de Independență, care ”CEREA Guvernului Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste să înceapă negocieri cu Guvernul Republicii Moldova privind încetarea stării ilegale de ocupaţie a acesteia şi să retragă trupele sovietice de pe teritoriul naţional al Republicii Moldova”, succesorul de drept al imperiului sovietic fiind Rusia, declarat stat-agresor printr-o Hotărâre CEDO privind conflictului militar instigat contra Republicii Moldova în 1992, să întreprindă următoarele:

1. Printr-o decizie a Parlamentului, să fie declarată zona aflată sub controlul regimului separatist de la Tiraspol, sprijinit de cercurile imperiale de la Kremlin, drept teritoriu ocupat de Federația Rusă și să solicite tuturor organismelor europene și internaționale recunoașterea acestei stări de fapt, pentru sporirea eforturilor comune în vederea eliberării statului nostru de sub ocupația rusă.

Ca membru al ONU, beneficiind de toate drepturile și obligațiile ce derivă din acest statut și din 2. Carta ONU, să facă demersurile respective pentru ca aceasta să ceară, în mod expres, Rusiei să recunoască neutralitatea Republicii Moldova și, în consecință, să își retragă imediat și necondiționat toate forțele militate și paramilitare de pe teritoriul statului nostru, în frontierele sale, recunoscute de forurile internaționale.

3. Să identifice posibilități, inclusiv prin Curtea Constituțională, care să abordeze situația similar celei privind limba română, pentru a contesta legalitatea statutului de neutralitate, prevăzut în art.11 din Constituţie, în partea că „Republica Moldova proclamă neutralitatea sa permanentă”, în condițiile când el nu se regăsește în Declarația de Independență, fiind lovit de nulitate din momentul recunoașterii oficiale a statului.

4. Să invite trupele NATO în Republica Moldova, pentru a asigura securitatea cetățenilor într-un context de forță majoră, legat de criza din Ucraina, ce se poate extinde ușor spre al doilea stat românesc.

5. Să inițieze de urgență procedurile formale de retragere a Republicii Moldova din Comunitatea Statelor Independente.

6. Să ceară Federaţiei Ruse despăgubiri materiale și financiare pentru prejudiciul cauzat Republicii Moldova, prin staționarea ilegală a trupelor ruse pe teritoriul ţării, contrar art.11, pct. 2, din Constituție, care stabileşte că „ Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său”, şi pentru subminarea statului, prin susţinerea economică, socială, financiară şi militară a regimului separatist de la Tiraspol.

7. Să contracareze manifestările secesioniste, prin introducerea, în legislaţie, a noţiunii de ”separatism” şi a articolelor privind răspunderea penală severă pentru asemenea acţiuni.

Să încheie, în regim de urgenţă, acorduri de asistenţă militară bilaterală cu ţările membre ale UE şi cu SUA, pentru a preveni intervenţiile militare din partea oricărui stat, cu pretextul de ”a-și proteja etnicii”.

8. Să consolideze continuu baza tehnico-militară şi capacitatea de luptă a Armatei Naţionale, sporind considerabil bugetul destinat creșterii capacității de apărare, dat fiind că acesteia i se alocă cel mai mic buget militar din Europa – o cotă în PIB de numai 0,3 la sută.

9. Să asigure respectarea cu strictețe a legislaţiei lingvistice privind obligativitatea cunoaşterii limbii române de către toate persoanele ce vor să obţină funcţii în stat.

10. Să modifice astfel actele normative încât să fie strict interzisă asistența socială directă – alocaţii financiare sau suplimente la pensii – unităţilor administrativ-teritoriale din partea altor state, fără consimţământul autorităţilor statului.

11. Consiliul Unirii îi îndeamnă pe toți cetățenii Republicii Moldova, care își doresc un viitor românesc, civilizat, european să se unească pe platforma adevărului istoric, ce ne va face liberi, și să pună presiuni pe guvernanți pentru ca aceștia să identifice limpede și univoc interesul național al românilor și al alogenilor integrați în spațiul românesc – acesta fiind lichidarea consecințelor Pactului criminal Molotov-Ribbentrop și refacerea unității naționale românești, prin reunificarea Republicii Moldova cu România – singura cale de a fi într-o lume democratică, civilizată, pașnică și prosperă.

 

 

Consiliul Unirii,

1 mai 2014

Comentarii

Lasă un răspuns