Atacurile ne-au facut si mai tari

Discurs rostit de Vitalia Pavlicenco, deputat, propunerea MAE pentru Preşedinţia Parlamentului, la mitingul desfăşurat la Chişinău duminică, 29 martie 2009-03-30

Am venit aici de la început având gândul să vă vorbesc despre speranţă. Zilele trecute, mi-a spus o bătrână că ea nu crede să mai apuce să vadă lucrurile schimbate în statul nostru. Că viaţa e grea pentru moldoveni şi ea şi-a pierdut speranţa într-un trai decent, lipsit de griji. Mi-a spus că nu se mai duce să voteze. Ce i-am vorbit eu acelei bătrâne? Despre speranţă şi schimbare. Şi despre MAE.MAE este partidul ce şi-a asumat războiul deschis împotriva corupţiei. Corupţia care a cufundat Moldova în sărăcie. Noi, cei din MAE, am reuşit să coagulăm forţa a cinci partide democratice, care au aderat la Pactul Naţional împotriva corupţiei. MAE a supus acest document analizei societăţii civile, care a apreciat angajamentele noastre privind măsurile anticorupţie ca vizînd un stat de drept, democratic şi deschis valorilor europene.

Pentru a confirma aceste deziderat, MAE a făcut publice declaraţiile de avere ale tuturor candidaţilor săi, cerînd şi celorlaltor partide, care au aderat la Pact, să îşi cureţe listele electorale. Asta pentru ca mesajul nostru anticorupţie să fie unul coerent şi consecvent. Am mai cerut partidelor să-şi ia angajamentul ca, odată intrate în Parlament, să nu-i sprijine pe comunişti.

MAE a făcut un lanţ viu în jurul Parlamentului, simbolizînd faptul că lupta împotriva corupţiei începe prin curăţirea instituţiilor fundamentale ale statului. Mesajul nostru a fost primit cu respect şi entuziasm atât în presa locală, cît şi în cea internaţională. Am fost şi sabotaţi, panourile ne-au fost distruse, voluntarii – atacaţi, invitaţii – opriţi în vamă. Am fost atacaţi şi prin sondajele comuniste, iar presa democrată ne-a învinuit că facem jocul lui X sau al lui Y. În timpul scurt al existenţei noastre am devenit o ameninţare pentru toate partidele ce include cadre vechi pe lista electorală. Cu toate acestea, trebuie să vorbim despre speranţă. Pentru că atacurile nu ne-au făcut decît mai tari, mai puternici, mai convinşi că drumul pe care am pornit e drumul cel bun. Pe acest drum trebuie să păşim în continuare. Cu multă îndîrjire, cu mai multă forţă.

Pentru că acum MAE este o forţă – este o forţă capabilă să îi dea acelei bătrîne încrederea în viitorul pe care l-a visat. Încredere într-o viaţă decentă şi demnă. Nu ştiu dacă am convins-o să meargă la vot, povestindu-i de MAE. Dar ştiu cu certitudine că, pe 5 aprilie, vom face ce am făcut şi pînă acum – adică exact ce ne pricepem mai bine: vom merge cu demnitate, vom surprinde şi vom întrece aşteptările. Avem, potrivit studiilor sociologice reale, 10%, iar acest lucru ne dă speranţă. Ne face mai îndîrjiţi, mai mobilizaţi. Mergem ferm pînă la capăt! JOS CORUPŢIA! JOS COMUNISMUL! VOTĂM MIŞCAREA EUROPEANĂ!

Acum îmi voi permite să ies puţin din scenariu şi să invite o tînără mamă să ne spună în ce stat vrea să-şi crească şi ea copilul. Natalia, Bianca – veniţi aici.

Chişinău,

29 martie 2009

Comentarii

Lasă un răspuns