Politica economică
a Partidului Naţional Liberal

Bugetul de stat

În concepţia Partidului Naţional Liberal, bugetul de stat va asigura în continuare îndeplinirea obiectivelor economice şi sociale majore. Ca partid liberal, ducem o politică de reducere progresivă a nivelului general de fiscalitate.

Partidul Naţional Liberal consideră că bugetul de stat trebuie să joace un rol din ce în ce mai important în stabilizarea economiei în paralel cu rolul său de principal instrument de redistribuire a venitului. În condiţiile în care societăţile comerciale, întreprinderile şi instituţiile sunt degajate de costurile aferente unor funcţii sociale (locuinţe, asistenţă medicală, ocupare fără legătură cu realizarea producţiei) sprijinim degrevarea bugetului de o serie de funcţiuni sociale şi privatizarea în domenii de interes bugetar. Astfel, încurajăm:

• înfiinţarea de cabinete, policlinici şi dispensare private;
• apariţia a cât mai multe unităţi şcolare private fără diminuarea calităţii actului de instrucţie;
• emisiunea de obligaţiuni municipale pentru finanţarea obiectivelor sociale de interes local sau regional;
• crearea unor forme de protecţie socială altele decât cele ale administraţiei de stat; ex.: fondurile private de pensii, fonduri ipotecare pentru achiziţionarea şi construirea de locuinţe.

Partidul Naţional Liberal, ca susţinător al principiului flexibilităţii bugetului, urmăreşte ca, prin variaţia instrumentelor sale specifice – impozite, taxe, subvenţii şi cheltuieli publice – acesta să influenţeze activ conjunctura economică, stimulând liberalizarea generală a pieţelor, creşterea eforturilor directe, stimularea creşterii şi relansării economice.

În proiecţia bugetului, metodelor clasice de dimensionare a veniturilor şi cheltuielilor (metoda automată, metoda majorării sau diminuării, metoda evaluării directe pe surse şi pe categorii de cheltuieli) le vom adăuga metode moderne cu aplicare expresă la criteriile economice de piaţă: metoda de planificare, programare şi bugetizare (PPBS), metoda bazei bugetare zero (ZBB), metoda raţionalizării opţiunilor bugetare (RCB). Motivaţia de fond a introducerii metodelor multicriterii stă în eliminarea disfuncţiilor şi deturnărilor de fonduri care au proliferat în ciuda modicităţii resurselor.

Partidul Naţional Liberal va reforma sistemul de impozite. Opinăm că o simplă copiere a sistemului de impozite care operează în ţările din Europa de Vest cu regulile şi tipurile de impozite specifice, nu este nici realistă, nici posibil de aplicat în România. În mod necesar sistemul de impozitare trebuie corelat cu realitatea economică, cu posibilităţile administraţiei, cu obiectivele stabilite prin strategia guvernamentală. Pentru a mări efectivitatea sistemului de administrare vom adopta:

• limitarea sistemului de impozite la un număr redus de impozite majore pentru a nu risipi efortul administrativ între prea multe impozite;
• promovarea unui cod al drepturilor şi obligaţiilor ce revin plătitorilor de impozite şi al normelor de conduită al administraţiei;
• simplificări administrative în sensul impunerii prezumtive a liber-profesioniştilor şi a comercianţilor (taxă forfetară).

Partidul Naţional Liberal susţine politicile second-best, deoarece reduc rolul guvernului în redistribuirea resurselor, fapt ce determină sporirea autonomiei locale. Politicile second-best constau în:

• separarea completă a conturilor societăţilor comerciale de administraţia centrală – cu implicaţiile aferente în buget şi în politica de investiţii;
• transferul masiv de responsabilităţi la nivelul local, măsură ce atenuează presiunea asupra bugetului central asigurând totodată descentralizarea şi creşterea eficienţei cheltuielilor publice;
• crearea fondurilor extrabugetare cu destinaţii speciale, dintre care bugetul asigurărilor sociale de stat, fondul pentru plata ajutorului de şomaj, fondul special pentru cercetare- dezvoltare, pentru învăţământ, pentru pensia suplimentară.

În raport cu politica desfăşurată până în prezent, pentru creşterea eficienţei utilizării fondurilor vom promova formule de administrare privată şi constituirea de fonduri private complementare.

Partidul Naţional Liberal acordă o atenţie deosebită reformei cheltuielilor publice, în sensul reducerii acestora. Acest efort îl vom orienta spre eliminarea subvenţiilor pentru diferenţe de preţ, eliminarea subvenţiilor bugetare pentru întreprinderile cu pierderi şi spre reducerea investiţiilor publice către activităţi neproductive sau cu profitabilitate socială scăzută.

Partidul Naţional Liberal se pronunţă pentru controlul riguros al deficitului bugetar, al deficitului cvasifiscal real şi nominal. În mod deosebit, Partidul Naţional Liberal se opune finanţării monetare inflaţioniste a deficitului cvasifiscal. Având în vedere faptul că deficitul real (operaţional) al sectorului public consolidat a întrecut cu mult deficitul nominal, susţinem stoparea angajării guvernului în calitate de creditor net pentru restul economiei.

În calitate de susţinător nemijlocit al descentralizării şi al autonomiei locale, Partidul Naţional Liberal propune completarea actualei Legii a finanţelor publice (Legea 10/1991) cu o Lege a finanţelor publice locale, care va reda autorităţilor locale atribuţii sporite de administrare a resurselor.

În strategia sa de politică financiară, Partidul Naţional Liberal insistă pe corelarea contribuţiilor locale la bugetul de stat cu transferurile de la bugetul de stat. În acest fel vom rezolva:

• dreptul autorităţilor locale de a beneficia de resurse financiare adecvate pe care să le poată folosi în mod liber;
• dreptul administraţiilor locale de a-şi stabili singure nivelul taxelor şi impozitelor;
• accesul administraţiilor locale la pieţe de capital la nivel naţional şi internaţional pentru finanţarea investiţiilor în infrastructură.

Partidul Naţional Liberal va crea Sistemul de Creditare, pentru Administraţia Locală. Acest sistem va contribui la îmbunătăţirea surselor şi de implementare a creditelor de infrastructură şi va întări poziţia financiară a administraţiilor locale. Partidul Naţional Liberal va organiza o asistenţă permanentă pentru întărirea administraţiilor locale în ce priveşte capacitatea de management financiar, de evaluarea necesităţilor financiare, a posibilităţilor de rambursare, ş.a.