Pe 30 august a.c.,a avut loc, la Chișinău, din inițiativa Consiliului Unirii, fondat în 2012, o Masă rotundă a unor entități politice și asociative de esență proeuropeană și proromânească, moderată de Mircea Popescu, președintele Consiliului Mondial Român (SUA).
http://www.consiliul-unirii.ro/2022/08/30/comunicat-de-presa-al-consiliului-unirii-2012/
Discuțiile s-au axat pe prioritățile procesului de integrare românească, ca intrument multilateral imperativ pe calea spre comunitatea europeană a statului-candidat pentru UE – Republica Moldova.
La sfârșitul conferinței din august a fost adoptată REZOLUȚIA Mesei Rotunde “Integrarea românească a Republicii Moldova pe calea spre UE”, prin semnătura reprezentanților unor entități politice și asociative prezenți. Printre aceștia sunt vicepreședintele PAS, Veronica Roșca, reprezentanți ai altor entități politice (PLDM, PPRM, PNL), dar și ai unor entități asociative (CU, CNU, AVR ”Tiras-Tighina”, Fundația ”Turnul Dezrobirii Basarabiei”, ”UNIREA-ODIP”, Fundația ”Dreptul și Democrația”), precum și lideri de opinie și analiști politici.
După o pauză mai îndelungă, în care s-au purtat consultări despre conceptul demarării activității Grupului de integrare românească, luni, 21 noiembrie, a avut loc, în clădirea Parlamentului, prima ședință, organizatorică, dar și de identificare a priorităților acestei structuri informale.
La ședință au participat Veronica Roșca (PAS), Valeriu Cosarciuc (PPRM), Ion Calmâc, Andrei Iurie–Apostol (PNL), Vitalia Pavlicenco, Timotei Țurcanu, Anatolie Caraman (Consiliul Unirii), Vlad Bilețchi (UNIREA-ODIP), Iulia Deleu (Fundația ”Dreptul și Democrația”), Anatolie Țăranu, Roman Mihăeș (analiști politici). Din motive obiective, au lipsit prof.Alexandru Arseni (Consiliul Național al Unirii), Ana Guțu (PUN), Ludmila Bolboceanu (PNL).
După primele intervenții, s-a convenit să examineze fiecare, în cadrul entităților reprezentate, proiectul Regulamentului de funcționare al GIR, pentru a fi adoptat ulterior. Totodată, au fost aleși, pentru organizarea acivității curente, cu atribuții provizorii până la ședința viitoare, doi coordonatori (Valeriu Cosarciuc și Veronica Roșca) și doi secretari executivi (Vitalia Pavlicenco și Roman Mihăeș). De asemenea, s-au discutat o serie de subiecte pentru discuțiile ulterioare, care vor fi încadrate într-un plan de activități pentru o perioadă de doi ani.
În cadrul discuțiilor au fost abordate mai multe aspecte legate de procesul de integrare românească, pentru care cei prezenți militează constant în ultimele decenii.
Tematica a cuprins următoarele chestiuni-sarcini:
- asigurarea independenței energetice a Republicii Moldova, prin valorificarea experienței specialiștilor din România în domeniul energiei verzi (pe 30 noiembrie va avea loc la Chișinău o conferință organizată de sectorul asociativ în cooperare cu Ministerul Agriculturii);
- promovarea accentuată a rezultatelor cooperării cu România, încât populația să fie amplu informată despre contribuția Statului Român la modernizarea și îmbunătățirea infrastructurii din RM, precum și în alte domenii;
- amplificarea cooperării în plan cultural și educational, pentru apropierea sistemelor de învățământ de pe ambele maluri de Prut;
- preluarea experienței României în domeniul reformării justiției și eradicării corupției în justiție;
- facilitarea deschiderii, în Republica Moldova, a extensiunilor universitare din România;
- accelerarea proceselor de unificare a posturilor vamale și de grăniceri la punctele de trecere la frontiera cu România;
- aderarea la Strategia națională în domeniu și la Strategia de dezvoltare durabilă ale României – pentru salvarea agriculturii, ca prioritate națională;
- preluarea conceptelor eficiente ale sistemului românesc fiscal și financiar și energetic;
- semnarea unor Acorduri interinstituționale și asociative complex/multilaterale între Patronate, Uniuni de producători și Camerele de Comerţ din cele două state românești – pentru promovarea produselor din stânga Prutului în UE, SUA, în alte țări;
- difuzarea – gratis ori cu sprijinul financiar al Statului Român – de către operatorii de Televiziuni prin cablu, a posturilor TV apreciate peste Prut, pentru a contracara dominația informațională rusească;
- deschiderea pieței de muncă din România – pentru plasarea legală, cu asistență socială, a basarabenilor;
- semnarea unui acord oficial între Comisia Electorală Centrală din R.Moldova și Biroul Electoral Central din România – pentru desfășurarea de alegeri corecte în stânga Prutului, având în vedere numărul mare de cetățeni români ș.a.
S-a convenit și ca membrii GIR să analizeze programul de guvernare și strategiile pe termen mai îndelungat în partea ce ține de integrarea românească și să vină cu unele completări importante.
De asemenea, s-au formulat câteva deziderate legate de cooperare politico-asociativă între România și Republica Moldova, mai exact – de identificarea unor grupuri de parlamentari din ambele Legislative, deschiși unor dialoguri alternative la București și, respectiv, la Chișinău, ca să se discute, cu reprezentanții societății civile, chestiuni legate și de cetățenia română pentru locuitorii din Republica Moldova, cum ar fi recunoașterea, și nu redobândrea, cetățeniei române pentru cei privați, fără voia lor, de regimurile comuniste de ocupație. de acest drept sfânt.
Alte propuneri înaintate au fost de a se restabili denumirea sărbătorii ”Limba noastră cea română”, de a se examina eventualitatea revenirii la denumirea de ”Sfatul Țării” pentru Legislativ, ca și inițierea unui Pact politic între partidele prooccidentale din Republica Moldova (după exemplul ”Pactului Snagov” din România, 1995), ce ar putea coagula partida provestică a societății în jurul obiectivului de accedere ”În UE – prin integrarea românească” sau de ”Integrare românească – pe calea spre UE” a statului-candidat Republica Moldova.
Toate aceste propuneri și idei vor constitui baza unui plan concret de acțiuni, pentru a fi discutate, aprobate și promovate prin efortul GIR în ședințele viitoare.
Chișinău, 21 noiembrie 2022
Comentarii