Stimați prieteni,
Noi, componente ale Consiliului Unirii, am decis să oferim această conferință de presă în preajma zilei de 27 martie – Ziua Unirii. Suntem prezenți aici Anatol Caraman, AVR-92, Timotei Țurcanu, Turnul Dezrobirii Basarabiei, Vitalia Pavlicenco, PNL, Sergiu Tătaru, vicepreședinte al AVR-92, membru al conducerii PNL, Teodor Bodrug, membru al CU, Ilie Dabija, președintele Ligii Unității și Dreptății.
Tema este ”27 martie – Ziua Unirii. În fața riscurilor geopolitice majore – despre imperativul coagulării entităților politice și civice proromânești, propuneri de modificări constituționale în R.Moldova și în România.”
Astfel, se cuprind trei elemente și vom vorbi pe fiecare dintre ele.
Eu mă voi referi la imperativul – după alegerile din 30 noiembrie – al coagulării forțelor politice extraparlamentare si a entitatilor din sectorul asociativ, de orientare națională, pe o platformă românească, europeană, unionistă.
Opinia publică, de fapt, cunoaște propunerile PNL, ale Consiliului Unirii, ai cărui cei mai buni reprezentanți au candidat pentru Parlament, privind formarea diferitelor blocuri – european, liberal și extraparlamentar, privind semnarea unor Declarații asemănătoare celei de la Snagov, din 1995 din Romania, fapt neacceptat sau încă nerealizat, dar care rămân corecte și valabile.
Dupa 30 noiembrie, in Parlament s-a format o majoritate șchioapă, nefuncțională, aflata la cheremul PCRM, care va face ce va vrea cu cele două partide, pentru că partidul lui Voronin a mai jucat la toate capetele. Ce fel de integrare europeană cu Voronin a PLDM si PD?
După parlamentare, vin alegerile locale și, poate, în ultimul ceas, va apare simțul realității și partidele de dreapta își vor uni eforturile.
Noi, Consiliul Unirii, am propus mereu să începem prin unirea în acțiuni pentru datele istorice de însemnătate națională, de aceea, am relansat și apelul respectiv pentru 27 martie, de Ziua Unirii, și am organizat, pe 12 martie, o Masă Rotundă în acest sens.
Au participat mai multe entități politice și civile, am discutat, sperăm să continuăm dialogul.
Noi, Consiliul Unirii, considerăm că trebuie să existe o cooperare responsabilă între partidele extraparlamentare și entitățile naționale din sectorul asociativ. Zilele apropiate sunt o oportunitate.
Astfel, îi îndemnăm pe toți să vină la o depunere de flori organizată pe 27 martie, la ora 10.00 la Monumentul lui Ștefan cel Mare, unde vor fi unioniști din toate raioanele. I-am invitat, prin mesaje SMS, pe adepții Unirii, pentru că aceasta este soluția sigură pentru români și alogenii loilai, pentru a schimba în bine soarta basarabenilor, mai ales după Marea Înșelăciune de la 30 noiembrie.
Consiliul Unirii îi îndeamnă pe cetățenii Republicii Moldova, de orice etnie, să se alăture tuturor acțiunilor unioniste, dedicate Zilei Unirii, pe 27, 28 și 29 Martie, indiferent de cine le organizează – Acțiunea-2012, Forul Romanilor, Institutul Cultural Român, Grupul Prietenii Unirii, din Parlamentul de la Bucuresti. Numai astfel, ne putem exprima atașamentul și încrederea în dezideratul refacerii unității naționale românești.
De exemplu, noi, PNL, ne convocăm in Delegația Politică Națională, ocazie care i-a adunat pe colegii nostri din provincie la Chișinău.
Solidarizarea fortelor nationale, romanesti, democratice, proeuropene, reformatoare, unioniste este cu atât mai oportuna, cu cât situatia geopolitică, mai ales în contextul crizei ucrainene, se poate agrava. Despre acesta va vorbi colonelul Anatolie Caraman. Amintim că noi am lansat, anul trecut, apelul și sugestia privind pedepsirea penală a separatismului și extremismului, precum și identificarea, de către Curtea Constituțională, a unei solutii privind invalidarea art.11 din Legea Fundamentala, care împiedică aderarea celui de-al doilea stat romanesc la blocuri politico-militare, desi avem trupe rusești pe teritoriu. Salutăm, in acest context, deschiderea Centrului NATO la Chișinău și sperăm că asta va contribui la conștientizarea, de către conducătorii proruși, ca unica soluție pentru securitatea noastră este aderarea la NATO sau cererea de a fi luați sub protecția Alianței, cu statut de stat non-aliat.
Avem, totodată, propuneri în contextul dezbaterilor din România privind noul proiect de Constituție a României. În acest sens, am pledat continuu pentru ca, în spiritul refacerii unității germane, să fie completată și Constituția noastră, românească, în art.1, în eventualitatea “redobândirii suveranității politice și teritoriale asupra provinciilor/pământurilor rupte de la Statul Român de către Puteri străine”, cu prevederea că “schimbarea compoziției unor teritorii românești, prin deportarea băștinașilor și colonizarea acestor teritorii de către reprezentanți ai statului străin, care le-a ocupat, constituie crimă de genocid și se pedepsește ca și crimele comise împotriva umanității”.
Despre celelalte viziuni privind Constituția României va vorbi dl Timotei Țurcanu, președintele Turnului Dezrobirii Basarabiei, coordonator al CU.
La Masa Rotundă, vreau sa va informez, am pus o serie de intrebari.
- Bătălia electorală s-a încheiat. Dreapta nu a fost coagulată. E bine să continue așa ori schimbăm ceva?
- Suntem ori nu suntem de acord că există o așteptare în societate legata și de coagularea entităților politice, proces ce poate fi asistat de sectorul asociativ proeuropean și românesc?
- În ce măsură putem accepta combinarea mesajului pertinent anticorupție cu mesajul refacerii unității naționale românești, văzând și procesele benefice de asanare a societății de peste Prut?
- Pot coopera mai multe platforme civice, unioniste și care ar fi beneficiul?
- E cazul ori nu să oferim un orizont societății care se găsește într-o profundă dezamăgire urmare a prestației decizionale a fariseilor proeuropeni?
- În ce măsură noul proiect politic al Sistemului, numit Leancă, nu e o nouă iluzie-deziluzie pentru naivii eterni?
- Putem constitui o forță coagulată ce ar oferi o altă șansă și pentru partida politică de peste Prut, care vrea o Românie și o Republică Moldova fără corupție?
- Poate fi cauza națională o idee care ne-ar uni pe toți cel puțin în acțiuni, dacă nu și în ceva mai durabil?
- Suntem de acord că, dispersati, adversarul comun ne termina și ne ”mântuie” pe toti, cu excepția celor trimiși să ne mântuie din interior?
- Suntem și în preajma zilei de 27 martie – Ziua Unirii. Am putea încerca o acțiune comună, mai ales când guvernanții se dedau unor decizii și acțiuni tot mai antiromânești?
- Ar fi rațională stabilirea, de catre fortele unioniste din R.Moldova a relatiilor cu ”Prietenii Unirii” din Parlamentul României? Ca impreuna sa sensibilizam populatia timorata ca nu exista alta cale de salvare in fata situatiei interne si externe decit Unirea?
- Ar fi rațional ca o forță redutabilă – alternativă a celor din Sistem – să puna presiune publică pe liderii politici din România ce uzează de mesajul Unirii în campaniile electorale?
- Am acceptat că putem fi victim unei invazii militare rusești?
- Mai respectăm Declarația de Independență, care ne oferă perspectiva de a fi împreună cu poporul roman în fața provocărilor imprevizibile? Declaratie care ne permite Unirea?