Persoanele deportate de catre autoritatile sovietice din Basarabia (acum – al doilea stat romanesc) ramin nedreptatite in Republica Moldova. Deportatile au fost o crima odioasa, de care unii scriitori au incercat sa scrie sub regimul comunist pina la Independenta, bucurindu-se ca reuseau sa plaseze, macar incifrat, ideea sau notiunea de “ridicati”. Este extraordinara abordarea de catre noile televiziuni – Jurnal TV si Publika TV – a acestei tragedii a romanilor. Poate gresesc, dar inca nu vad discutii ample si la Moldova 1, care are cea mai mare acoperire nationala, ar fi cazul ca ele sa fie cit mai intense, documentate, cu dezbateri si cronici si la Prime 1, cu participarea si a celor care au supravietuit acestei terori si distrugeri omenesti. Mie, recunosc, la cit am scris, simt ca imi lipsesc, din cauza emotiilor, cuvintele prin care sa exprim dimensiunea tragediei. Mi se pare ca nici un fel de cuvinte nu pot acoperi suferintele suportate de oameni doar pentru ca erau romani, gospodari, preoti, mici negustori, pentru ca fusesera alesi primari, pentru ca erau membri ai unor partide politice. Toti – categorisiti drept “elemente contrarevolutionare”, ce “impiedicau” colectivizarea in statul artificial “moldovenesc”, urmarindu-se bagarea fricii in oameni, pentru a-i face total supusi, si crearea unui avanpost al Rusiei in fata Occidentului, a Romaniei. Un proces constant impotriva Romaniei si a tot ce e romanesc, fata de care ura cultivata nu iese nici astazi din sufletele persoanelor ce ramin inca victime ale ideologiei staliniste, ce ramin inca, in mod regretabil, “persoane stricate” de regimul sovietic antiromanesc antiuman. Regim care a facut executari in masa in Basarabia, i-a bagat pe romani in gropi cu var, i-a supus genocidului prin foamete organizata si altor persecutari, gen bagare in spitale de psihiatrie etc.
Din acest punct de vedere, apreciez discutiile pe acest subiect, insa nu doar cind se comemoreaza evenimentele nefaste si victimele lor. In Parlamentul 2005-2009 am fost unicul deputat cu o luare de cuvint in lectura intii, coordonata cu Alexandru Postica si Valentina Sturza, la proiectul de lege privind modificarile pentru recuperarea prejudiciilor pricinuite sarmanilor ce au mai ramas in viata. PPCD, “prieten” cu Voronin, opta puternic pentru condamnarea Golodomorului din Ucraina, sa se arate “mare amic” al lui Iuscenko, dar uitase de Golodomorul romanesc, pentru ca asta nu place Moscovei, nici coloanei sale a cincea din R.Moldova – PCRM. E bine ca istoricul Ion Varta ACUM spala aceasta pata pepecedista. Prestatia sa si a lui Ion Turcanu la Cabinetul din umbra al lui Vitalie Calugareanu de la Jurnal TV au fost excelente. Intr-adevar – ce fel de discutii despre “eliberare” sau “ocupare” de catre Armata Rosie? Bine a spus Varta – “daca nu am fost ocupati, ce fel de Independenta ne-am proclamat in 1991?” Ma bucur ca tot mai putini se tem astazi sa pronunte cuvintul “Unirea”, cind se vorbeste de tragedia noastra, produsa exact pentru ca autoritatilor sovietice comuniste nu le-a placut Unirea Basarabiei cu Patria-mama Romania.
Articolul, insa, l-am scris si in legatura cu altceva. Este minunat ca vorbim astazi deschis despre deportari si deportati. E bine ca nu li s-a permis comunistilor sacrilegiul sa “spurce” Piata Marii Adunari Nationale in ziua cind romanii trebuie sa-si deplinga disparutii din cauza deportatilor. Ei, insa, se pling in continuare si pentru ca nu li se face dreptate. Atunci am luptat in Parlament pentru ca aceste compensari pentru bunurile confiscate ilegal sa se faca nu de la bugetele locale – sarace din cauza neextinderii, intr-un regim antireformator, a sectorului privat la sate si in raioane -, ci de la Bugetul Public sau dintr-un Fond special al Guvernului. Pentru asta urmind sa se gaseasca neaparat banii necesari.
Sigur, o guvernare cu demnitate nationala, ar cere despagubiri Rusiei, care s-a proclamat succesor de drept al URSS. Asa au facut Tarile Baltice, membre acum ale NATO si UE. Mai ales ca aceasta Comisie Cojocaru a facut evaluari, le-a prezentat si Veaceslav Stavila. Trebuie scoase monumentele Lenin si alte pietroaie dedicate unui regim criminal si inaltate monumente celor deportati. Si la noi trebuie sa fie asa. Sa speram ca unii guvernanti, mai ales foarte “liberal-democrati”, prieteni sau doritori de a fi amici cu Putin, il vor convinge pe acesta ca a apara adevarul istoric privind “ridicatii”/deportatii si dreptul lor legitim la intangibilitatea proprietatii private, la compensari morale si materiale sint lucruri firesti, nu geopolitice. Neautorizind manifestarea comunistilor de 13 iunie, noua guvernare nu trebuie sa foloseasca ziua de comemorare a deportatilor in scopuri electorale. Iar cea mai mare dovada ca nu este asa ar fi modificarea DE URGENTA a legii privind recuperarea costului sau chiar a averilor confiscate de regimul comunist sovietic, ori emiterea unui Decret prezidential in acest sens. Odata si odata, trebuie pus punct acestei atrocitati, care se comite continuu fata de oamenii nevinovati, ale caror vieti au fost distruse iremediabil.
Faceti asta acum, stimati guvernanti liberali si democrati!
Vitalia Pavlicenco