PNL în Republica Moldova
Scurt istoric
Partidul Naţional Liberal a apărut în Republica Moldova în anul 1993 şi a fost printre primele formaţiuni politice care au stat la temelia sistemului multipartid, constituit în ţara noastră pe ruinele totalitarismului sovietic. Însuşirea de către primii liberali din Republica Moldova a denumirii de PNL nu a fost întîmplătoare. Expresia politică a liberalismului românesc a fost dintotdeauna Partidul Naţional Liberal, întemeiat şi făurit cu perseverenţă de către legendarii Brătieni. În Basarabia, curentul liberal, iniţiat la începutul anilor 20 de către Daniel Ciugureanu şi Ion Inculeţ, a fost o emanaţie a Partidului Naţional Moldovenesc, formaţiune care – prin spiritul politic extraordinar – şi-a făcut contribuţia istorică la opera edificării României Mari – salvînd Basarabia interbelică de ororile regimului stalinist. Cele mai importante reforme în istoria României moderne, precum şi în Basarabia interbelică, inclusiv reforma agrară, pot fi înscrise, pe bună dreptate, în palmaresul PNL-ului românesc.
Anexarea Basarabiei la URSS în anul 1940, drept consecinţă a odiosului Pact comunisto-nazist Molotov-Ribbentrop, precum şi prolongarea acestuia în anul 1944 au anihilat, pentru multe decenii înainte, mişcarea politică liberală în spaţiul românesc. Liberalii au fost printre principalele ţinte ale represiunilor comuniste, iar ultimii doi mari Brătieni, Constantin I. C. şi Gheorghe, un mare istoric, îşi sfîrşesc zilele, împreună cu alţi liberali, în GULAG-ul comunist din România. Aceeaşi soartă au avut-o liberalii basarabeni în GULAG-ul sovietic. PNL, partid istoric, sugrumat de comunişti, a renăscut printre primele partide politice pe cele două maluri ale Prutului, imediat după căderea totalitarismului sovietic.
Prăbuşirea spectaculoasă a comunismului la începutul anilor 90 ai secolului trecut le-a readus românilor dreptul de a fi liberi şi liberali. Cu toate acestea, curentul liberal în Republica Moldova s-a dezvoltat în condiţii nefavorabile. Abia ieşită din comunism, societatea receptează mai greu mesajul libertăţii şi al responsabilităţii individuale. Însă, în viziunea PNL, nu există o altă cale eficientă de afiliere la standardele lumii dezvoltate, în afară de calea democraţiei liberale şi a economiei de piaţă libere.
Conştienţi de acest fapt, liberalii moldoveni au consacrat primul deceniu de independenţă statală a Republicii Moldova activităţii migăloase de implementare a valorilor liberale în societate. A fost o muncă istovitoare, umbrită de succese electorale modeste. De aceea, liberalii moldoveni conştientizează necesitatea împletirii eforturilor pentru o reformă liberală autentică cu ideile şi practicile politice de renaştere naţională în Republica Moldova. În aceste condiţii, liberalilor moldoveni le revine o dublă misiune – implementarea în mentalitatea oamenilor şi în practica politică a ideilor libertăţii individuale, conjugate cu valorile renaşterii naţionale.
PNL-e moldovenesc întîlneşte maturizat, din punct de vedere politic, începutul noului secol, dispunînd de un concept perfect aplicabil eforturilor de europenizare a Republicii Moldova. Exact în această perioadă, PNL opune ideii comuniste de integrare a Republicii Moldova în spaţiul eurasiatic ideea Uniunii Interstatale România–Republica Moldova. Timpul a demonstrat că dacă oferta PNL ar fi fost acceptată în anul 2000, astăzi Republica Moldova ar fi beneficiat de toate avantajele aderării – alături de România – la Uniunea Europeană. Însă în acel timp societatea rămînea captiva unor instincte nostalgice. Frustrat de această stare de spirit, PNL renunţă să-şi axeze mesajul electoral în anul 2001 pe ideea Uniunii Interstatale a celor două state româneşti. Ca urmare, PNL nu devine partid parlamentar.
În perioada imediat următoare PNL se concentrează pe imperativul unirii efortului politic. Exact PNL devine iniţiatorul cascadei de fuzionări ce a condus la consolidarea forţelor democratice de diferite orientări doctrinare. Un prim-rezultat a fost crearea, la 24 martie 2002, a Partidului Liberal, prin fuziunea a trei partide: 1) Uniunea Social-Liberală “Forţa Moldovei” (USLFM), constituită la 22 septembrie 2001 prin unificarea Partidului Naţional Liberal (PNL), format în 1993, cu Mişcarea social-politică “Pentru Ordine şi Dreptate” (POD), apărută în 2000; 2) Partidul Renaşterii şi Concilierii din Moldova (PCRM), constituit în 1995; 3) Partidul Naţional Ţărănesc Creştin-Democrat (PNŢCD), constituit în 1993. Această fuziune s-a produs urmare a unor evoluţii adeseori contradictorii ale formaţiunilor politice de centru-dreapta şi, în special, a victoriei detaşate a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) în scrutinul parlamentar din februarie 2001. Concomitent, liberalii au receptat adecvat mesajul electoratului democrat, care cerea o unificare largă a partidei democratice.
PL şi-a axat Programul pe doctrina liberală şi pe cele mai recente realizări teoretice neoliberale. PL a fost prezent masiv în administraţia publică locală, avînd preşedinţi şi vicepreşedinţi ai consiliilor unităţilor teritoriale de gradul doi, mii de consilieri locali, sute de primari ş.a. Din conducerea partidului au făcut parte: Mircea Snegur, primul Preşedinte al Republicii Moldova (1991-1996); Valeriu Muravschi, ex-prim-ministru (1991-1992); Mircea Rusu, ex-deputat, preşedintele Uniunii Industriaşilor şi Antreprenorilor; Mihai Cimpoi, ex-deputat, preşedintele Uniunii Scriitorilor; mai bine de 30 de deputaţi care au votat, în anul 1991, Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova; deputaţi şi miniştri din alte parlamente şi guverne democratice, reformatoare şi personalităţi marcante din diverse domenii ale vieţii publice. De asemenea, în partid activau organizaţii de tineret şi de femei, care erau structurate la nivel teritorial şi naţional. PL întreţinea relaţii cu formaţiuni de orientare liberală din Belgia, Danemarca, Olanda, România, Rusia, Ucraina, Ungaria etc.
Următorul pas spre consolidarea partidelor de orientare democratică a fost constituirea, prin fuziune, la 19 iulie 2003, a Partidului “Alianţa “Moldova Noastră”. La congresul de constituire a AMN au participat aproape 900 de delegaţi, care au adoptat Programul şi Statutul noii formaţiuni şi au ales organismele de conducere ale acesteia. AMN a adoptat doctrina social-liberală şi emblema Răsăritului de soare, preluat de la naţional-liberali.
Formarea AMN şi crearea ulterioară, în baza acestei formaţiuni, a Blocului Electoral “Moldova Democrată” le-a redat oamenilor speranţa că democraţii vor înfrunta dominaţia politică a comuniştilor. Însă unitatea democraţilor a fost grav compromisă de poziţia obstrucţionistă a PPCD. Comuniştii au jucat la limită ruptura în frontul democraţilor şi au cîştigat alegerile parlamentare din 2005. În virtutea unui succes parţial în alegerile din 2005, AMN nu şi-a atins scopul, pentru care s-au făcut compromisuri privind doctrina şi politicile curente, – înlăturarea comuniştilor de la guvernare. AMN nu a identificat un lider carismatic şi capabil să consolideze un partid cu divergenţe doctrinare, dar de natură să-l înfrunte pe liderul comunist autoritar V.Voronin. În aceste condiţii, construcţia politică AMN a început să se destrame.
A devenit clar că e nevoie de un proiect politic nou, în stare să învingă pericolul comunist, să schimbe radical modul de dezvoltare a Moldovei. Grupul politic din interiorul AMN, rămas fidel, în toate împrejurările, identităţii doctrinare PNL, a propus reformarea AMN prin revenirea la unirea ideii liberale cu cea a renaşterii naţionale.
Însă conducerea oportunistă a AMN, făcînd front comun cu liberalii de ocazie din fostul PL, au eliminat din partid adevărata aripă liberală. Eliminarea din AMN a figurilor cu biografie politică în fostul PNL a creat un curent puternic de opinie în favoarea ideii reconstituirii politice a partidului liberal istoric în Republica Moldova.
Partidul Naţional Liberal a fost reconstituit la 16 decembrie 2006, în cadrul unui congres desfăşurat la Chişinău, cu participarea a 434 din 450 de delegaţi, aleşi de către conferinţele raionale ale membrilor PNL, ce au discutat şi aprobat Statutul şi Programul politic ale partidului.
În cadrul dezbaterilor s-a accentuat că PNL se revendică din liberalismul românesc, începînd cu secolul al XIX-lea, din tradiţia liberală basarabeană a perioadei interbelice şi din Mişcarea de Eliberare şi Renaştere Naţională din Republica Moldova de la confluenţa anilor ‘80-‘90 ai secolului trecut.
PNL se declară ferm adeptul doctrinei liberale moderne, practicate cu precădere în statele Europei Unite. Partidul pledează pentru ruperea categorică a Republicii Moldova de ideologiile şi practicile politice caracteristice spaţiului eurasiatic, dominat de Rusia. Partidul Naţional Liberal se pretinde parte a gîndirii liberale din spaţiul românesc.
Pe plan politic, naţional-liberalii revin cu oferta programatică privind crearea Uniunii Interstatale România–Republica Moldova, drept garanţie a avansării accelerate spre structurile euratlantice. Această ofertă, neacceptată în anul 2000, în favoarea ofertei comuniste privind Uniunea Interstatală Rusia-Bielarusi, arată clar, astăzi – mai mult ca oricînd – că viitorul nostru european se poate realiza doar prin sprijinul oferit de România, ţară membră a UE. Acest proiect politic interstatal înseamnă modernizarea statului prin reforme liberale, prin afirmarea identităţii româneşti a statului şi a poporului.
Naţional-liberalii au misiunea să le redea oamenilor încrederea în clasa politică naţională, în echipele politice capabile să garanteze viitorul european al Republicii Moldova.