20 Octombrie 2013 – Moment de referinţă al devenirii și redefinirii noastre ca Naţiune
DEZBATERE SIMPOZION
„MOLDOVA LA VILNIUS: EFECTE, ANGAJAMENTE, PERSPECTIVE” și MARȘ PENTRU REUNIREA BASARABIEI CU PATRIA-MAMĂ ROMÂNIA
.jpg)
Data de 20 Octombrie 2013 va rămâne cu certitudine pentru multă vreme, pentru Românii de pe ambele maluri ale Prutului , ca o dată simbol, ca un moment de referinţă al devenirii și redefinirii noastre ca Naţiune. Mai întâi, la ora 11.00, la sediul Asociaţiei Culturale ”Pro Basarabia și Bucovina”, a avut loc, prin concursul gazdelor (Presedinte Marian Clenciu) o Dezbatere–Simpozion cu tema: ”Republica Moldova la Vilnius – perspective, dezvoltare, integrare ”. Coorganizator al simpozionului a fost Asociaţia ”Stindard”, condusă de energicul și inimosul domn dr.Scarlat Cristian. Au participat ca invitaţi domnul Sever Mureșan – președintele ”Fundaţiei Andrei Mureșanu ” , domnul avocat dr.Mihai Nicolae – director general al Institutului ”Fraţii Golescu” pentru Românii de pretutindeni s.a.
În calitate de invitaţi speciali au participat, din Chisinau, circa zece persoane din conducerea Consiliului Unirii, în frunte cu distinsa doamnă Vitalia Pavlicenco. Presa a fost reprezentată de portalul de știri RomanianBreaking News Press, din partea căuia a participat subsemnatul, împreună cu un coleg, precum și de trustul de presă ”Naţiunea”, din partea căruia a participat redactorul șef adjunct Romeo Tarhon, împreună cu un coleg. Românii–basarabeni au prezentat pe rând problemele ce confruntă R.Moldova, dar și autoproclamata republică moldovenească nistreană. O doamnă profesoară din Transnistria a vorbit emoţionant despre condiţiile grele în care se desfășoară învăţământul românesc în Transnistria și despre presiunile uriașe la care sunt supuși părinţii, elevii și profesorii români din enclava controlată de trupele rusești de ocupaţie . La final, respectiva profesoară s-a intrebat retoric: ”Pe noi cui ne lăsaţi, fraţilor?”, reiterând întrebarea pusă cu 95 de ani în urmă de deputatul Jalbă-reprezentantul românilor transnistreni în Parlamentul Republicii Independente Moldova care, la 27 martie 1918, a votat actul sfânt al Unirii cu România. Majoritatea participanţilor la dezbatere aveau ochii în lacrimi. De asemenea, au avut un mare impact luările de cuvânt ale coordonatorilor Consiliului Unirii, Vitalia Pavlicenco , Gheorghe Viţă și Anatolie Caraman care este și președintele Asociaţiei Veteranilor Războiului-1992 ”Tiras-Tighina”.
Impresionante au fost și luările de cuvânt ale celorlalţi români – basarabeni, din diferite localităţi din Basarabia, dar și ale celor din România. Cu vibrant patriotism au vorbit domnii Clenciu Marian, președintele Asociaţiei Culturale ”Pro Basarabia și Bucovina”, Constantin Rusanovschi – șeful filialei Onești a aceluiași ONG (Filiala care a ctitorit „Crucea Mântuirii Neamului Românesc” de la Nisporeni) dar și domnul Sever Mureșan – președintele “Fundaţiei Andrei Mureșanu”. Acesta din urmă a subliniat necesitatea ”cristalizării și întăririi societăţilor civile din cele două State Românești și, în final, amplificarea colaborării între cele două societăţi civile până la unificarea lor ” .Un moment de mare interes în cadrul Dezbaterii-Simpozion a fost determinat de alocuţiunea extrem de interesantă despre chestiunea Transnistriei, susţinută de domnul profesor dr. Constantin Corneanu . Dezbaterile au fost încheiate la ora 13.00 în ciuda succesului real înregistrat. La ora 14.00 am fost prezenţi cu toţii la Piaţa Victoriei. De acolo o coloană urișă a pornit Marșul ReUnirii României cu Basarabia pe Calea Victoriei. Marșul s-a încheiat la ora 17.00 și s-a oprit în mod simbolic la Palatul Parlamentului.
Opt mii de inimi au bătut la unison și au scandat lozinci unioniste la acest miting. A fost un demers, prin care cei peste opt mii de participanţi au încercat să lanseze un apel atât către societatea civilă, cât ţi către clasa politică românească”, adormită și pierdută în preocupări egoiste și meschine.
Marian CLENCIU: VILNIUS. MOLDOVA ÎNTRE ANGAJAMENTE, RESPONSABILITATE Şl EFECTE
în cele ce urmează am adunat o sumă de argumente pentru clarificarea unei probleme foarte spinoase, aflată la răscruce. Decizia va fi capitală, ireversibilă şi se va rezuma la două scenarii: fie o iarnă cu sobe calde şi integrarea pe veci a Moldovei în acest proiect fără viitor intitulat Uniunea Vamală, fie racordarea la valorile culturale, democratice şi economice ale UE.Semnale dintr-o parte şi presiuni din cealaltă vin necontenit, concomitent, insistent, pe alocuri chiar ameninţător şi agresiv. Uniunea Europeană şi Statele Unite şi-au exprimat susţinerea totala fata de tarile din fosta Uniune Sovietica, cele care au ales calea apropierii de Europa si au avertizat Rusia ca presiunea pe care o exercita in contrapondere este inacceptabila. Ministrului lituanian al Afacerilor Externe, Linas Linkevicius, toti omologii sai europeni si-au exprimat solidaritatea cu cele şase state din program, dar a avertizat ca Rusia isi va spori presiunea asupra partenerului principal, care este Ucraina. Bielarusi, Armenia, Azerbaigean, Georgia si R.Moldova sunt, de asemenea, vizate. “Limba vorbita trebuie sa fie cea a argumentelor, nu a presiunii. Fie ca este vorba despre amenintari economice sau presiune politica, nu este acceptabil”, a declarat Linas Linkevicius.
UE spera sa semneze un acord fara precedent de asociere si liber schimb cu Ucraina la acest summit si sa parafeze acorduri similare cu Georgia si Republica Moldova. în acelaşi timp, Rusia a avertizează Ucraina si R.Moldova in legătură cu masurile de retorsiune in caz de semnare. „Moldovenii nu au nimic comun cu ruşii. Există aspecte bolşevice în politica rusească de acum” – afirmă Petru Luncinschi, ex-preşedintele moldovean, – adăugind că ”Republica Moldova trebuie să fie pregătită pentru măsuri de presiune şi provocări din partea Rusiei”, ”Ar putea fi închise frontierele pentru câteva zile sau să fie închis gazul pentru o anumită perioadă”, a declarat fostul Preşedinte moldovean, exprimându-şi speranţa că “nu se va ajunge la acest lucru”.
“Nu cred că Rusia va neglija atât de mult poziţia Europei”, existând şi factorul american, a adăugat Lucinschi. El a afirmat că, în realitate, nici Republica Moldova, nici Rusia nu sunt interesate să aibă relaţii bilaterale ostile, iar Chişinăul ar trebui să-i explice Moscovei că orientarea spre integrarea europeană nu este îndeptată împotriva Rusiei.
Vicepremierul rus Dmitri Rogozin, aflat într-o vizită de două zile în Republica Moldova, s-a întîlnit cu liderul separatist de la Tiraspol, Evgheni Şevciuc, prilej cu care a afirmat că tot ce va fi legat de schimbarea statutului Republicii Moldova după summitul de la Vilnius, în noiembrie, va fi subiectul unor consultaţii intense între Tiraspol şi Moscova. De asemenea, el a afirmat că orientarea europeană a Chişinăului este “lipsită de logică”.Ministrul de Externe al Luxemburgului a declarat că ţara sa va oferi în continuare sprijin pentru Republica Moldova şi că parafarea Acordurilor la Vilnius reprezintă doar un început de cale. „Noi dorim ca la Summitul de la Vilnius, atât Acordul de Asociere, cât si Acordul de Liber Schimb să fie parafate şi ca aceste două acorduri să fie semnate până în mai 2014 şi să fie obţinute rezultate şi pe domeniul liberalizării regimului de vize” – a enuntat Jean Asselbom.
Ministrul de Externe al Belgiei, Didier Reynders, a precizat, la rândul sau: „Poporul şi conducerea Republicii Moldova a făcut alegerea de a fi aproape de UE şi de a se integra în marea familie europeană. Noi sprijinim aceste aspiraţii ale RM şi ne dorim să contribuim pentru la voi în ţară să predomine supremaţia legii, să fie combătută corupţia, să fie acordat un viitor mai bun pentru cetăţenii acestui stat etc. Noi avem nevoie de un succes pentru Parteneriatul Estic şi Republica Moldova are şansele cele mai bune pentru a aduce acest succes. Summitul de la Vilnius va fi doar un început, dar va aduce RM mai aproape de semnarea Acordului de Asociere cu UE…
Cetăţenii Republicii Moldova au nevoie de locuri de muncă, stabilitate, poliţie şi sistem judiciar în care să aibă încredere, locuri de muncă şi viitor mai bun. De astfel de lucruri vor avea parte cetăţenii Republicii Moldova pe măsură ce se va apropia de standardele europene’’, a adăugat acesta. Expertul pentru Europa de Est al Centrului de Politici Europene, Amanda Paul, a menţionat că nesemnarea Acordului de asociere va fi un eşec al politicilor europene în ţările Parteneriatului estic. Nefiind în stare să menţină relaţii cu proprii săi vecini, UE îşi va pierde credibilitatea.
lată şi opinia lui (numele lui ), bloger moldovean, om de afaceri cu domiciliul la Moscova: „Mulţi tac, unii oficiali de rang inalt vorbesc despre asta si mulţi deja sunt in panica. Gazul de şist este asasinul economiei ruse. Nimeni nu a văzut cum a venit, dar deja nimic nu poate fi făcut. In 2014 Ucraina si Polonia lanseaza producţia Gazului de şist. Respectiv renunţa la gazul rus. La fel, incep exportul către tarile UE, Moldova si alte tari. Nu stiu daca va fi mai frumos viitorul UE, dar stiu ca nu va fi la fel de dramatic cum e cel pentru Uniunea Euroasiatica. Nu cred ca asa aspiraţii au si restul moldovenilor. Moldova are un loc mai confortabil in UE. Un viitor mai bun. Mai distant de criza, groaza anilor ’90 si agresivitate. Moldova n-are ce cauta in Uniunea Euroasiatica. Unicul vector corect, totuşi, este UE.”
În final, amintesc – nimeni nu face cadouri. Totul este calculat, cu efect indelungat, angajamente, negocieri, obligaţii şi roade pe măsura împlinirilor. Nici măcar UE nu vine cu cadouri, vine cu reforme, drepturi, obligaţii, corecţii şi orice derapaj va fi la maximum exploatat de partea adversă. La Vilnius Moldova trebuie sa-şi asume parcursul european cu hotărîre, convingere şi deplină angajare şi sinceritate. Nu este loc pentru o diplomaţie inteligentă la două capete.
REPUBLICĂ MOLDOVA, DECIZIA ÎŢI APARŢINE!
Comentarii