„La noi, romanii locuiesc in Siberia sau nu locuiesc deloc!”

La lansare au mai fost prezenti ex-Presedinti Ion Iliescu si Emil Constantinescu, mai multi diplomati, instorici, profesori universitari, reprezentanti ai presei. Din R.Moldova au fost prezenti Theodor Magder, scriitor si publicist, fost director executiv al Asociatiei organizatiilor si comunitatilor evreiesti, detinator al Ordinului National al Romaniei „Pentru Merit”, in Grad de Comandor, Valeriu Saharneanu, publicist, presedintele Uniunii Jurnalistilor, Vitalia Pavlicenco, fost deputat, presedintele PNL, ambii detinatori, de asemenea, de ordine nationale ale Romaniei.

Au luat cuvintul pe marginea volumului lansat George Potra, directorul executiv al Fundatiei Europene Titulescu, gazda manifestarii, Adrian Nastase, Vitalia Pavlicenco, Ion Porojan, ambasador, publicist, analist politic, George Apostoiu, ministru consilier, publicist, analist politic, Theodor Magder, Valeriu Saharneanu, Vasile Morar, profesor universitar la Universitatea din Bucuresti.

Toti cei care au luat cuvintul au mentionat importanta aparitiei acestui volum, care deschide, cu mult curaj, un capitol al dramei romanilor din Romania, Basarabia si Transnistria, unul mai putin abordat de dupa implozia URSS.

Cuvintul introductiv la volum a fost semnat de prof.univ.dr Adrian Nastase, mentionind, ca „avem sansa de a face istorie, in timpul propriei noastre vieti, un alt fel de istorie”.

Volumul include o serie de materiale, documente – citate si reproduse -, accentul principal find pus pe consecintele raptului Basarabiei in 1812, pe caracterul romanesc al teritoriului si populatiei de peste Nistru, pe exterminarea metodica si persecutarile constante savirsite impotriva romanilor din Basarabia si Transnistria in perioada comunista sovietica. Precum spunea diplomatul George Apostoiu, „avem o carte-document in care se incearca, prin trimiterea la izvoarele istorice, sa se vorbeasca limpede, fara inhibitii conjuncturale sau politice, despre romanii din Est, adica despre cei care traiesc in provinciile romanesti luate prin rapt teritorial – Bucovina de nord, Herta, Basarabia – si in tinuturile de dincolo de Nistru, in Transnistria”.

Au fost multiple aspectele abordate de vorbitori, cei din Republica Moldova salutind aparitia volumului si considerindu-l de mare utilitate pentru completarea Istoriei Romanilor, inca disputate azi la Chisinau, ca si pentru a fi tradus in ruseste, spre familiarizarea populatiei alolingve cu adevarata istorie a teritoriilor istorice romanesti, invitindu-i pe politicienii, prezenti la lansare, sa treaca Prutul cit mai des.

In interventia sa, dl Theodor Magder, care a vorbit si despre includerea in carte a compartimentului legat de Holocaustul evreiesc, a spus ca si Stalin recunostea apartenenta la Romania a Basarabiei,, numai ca el conta sa formeze din toata Romania o republica sovietica socialista.

Cit priveste Holocaustul romanesc, reproducem doar doua fragmente din volum, pe care personal le-am calificat emblematice pentru drama continua a basarabenilor si a transnistrenilor romani.

„Deosebit de relevante sunt o serie de observatii formulate de Iuliu Maniu, ministru secretar de stat, si reactiile provocate de acestea in legatura cu soarta romanilor din teritoriile din Est, care revenisera, prin forta imprejurarilor, sub ocupatie sovietica.

„In acest Armistitiu – afirma Iuliu Maniu in dezbaterile din 15 septembrie – se vorbeste de germani, de unguri, de evrei si de multe si multe lucruri. Dar nu se vorbeste de un lucru esential pentru noi, ce se intampla in Basarabia, cu romanii nostri de acolo… Am vazut porunca inexorabila a Natiunilor Unite (revenirea Basarabiei si a Bucovinei de Nord la hotarele din iunie 1940, sub administratie sovietica, potrivit art. 4 al Conventiei de Armistitiu, n.n.)… Aceasta nu inseamna insa ca noi ne dezinteresam de partea neamului romanesc care este in afara de hotarele noastre. Nu ne putem face vinovati ca ne dezinteresam de frati de un sange cu noi, pe care vitregia sortii, la un moment dat, i-a despartit de noi… Acum, in ce priveste Basarabia si Bucovina,… ni s-au impus anumite conditii de armistitiu, si nu de a avem ce face si ne supunem, fiindca suntem intr-o situatie silita. A fost punctul cel mai dureros acela in care se spune ca hotarul Romaniei este acela fixat in 1940… Ce se va intampla in viitor? Vom vedea…. Nu punem in discutie, decat spunem ca este o situatie de fapt la care trebuie sa ne supunem.

Alta este insa chestiunea romanilor din Basarabia. Daca vor incepe a urmari, a inchide si aresta pe romanii de acolo care au votat in 1918 unirea Basarabiei cu noi, atunci noi cu ce constiinta primim acest lucru?.. Trebuie… sa se stie ca sufletul nostru sangereaza si, in al doilea rand, ca avem constiinta vie ca trebuie sa ne ingrijim de fratii nostri care sunt in afara si sa vedem ce intentii au rusii cu fratii nosri din Basarabia si Bucovina, fiindca am fost colegi de Parlament cu Halippa, cu Pelivan, si nu ne vine bine sa vedem ca sunt aruncati in inchisori sau loviti pentru ceea ce au facut acum 25 de ani. Avem datoria in constiinta noastra sa tinem socoteala de acesti frati de sange".

Cunoastem ce a fost cu membrii Sfatului Tarii, toti exterminati ulterior. La fel cum a fost cu toti romanii in toate perioadele in aceste teritorii romanesti. Nu exista o familie in Basarabia si Transnistria, care sa nu fi avut de suferit din cauza regimului odios comunist. Urmeaza inca un fragment zguduitor, cartea incluzind mai multe fragmente emblematice pentru drama necontenita a romanilor basarabeni si transnistreni.

„Calvarul miilor de romani basarabeni si transnistreni repatriati din Romania in teritoriile revenite sub administratie sovietica constituie un capitol dureros al istoriei nationale, inca insuficient cunoscut si tratat in lucrari de specialitate din tara. Multi dintre ei au fost arestati, condamnati la moarte, deportati, umiliti sau marginalizati. Impotriva propriei lor vointe, au fost obligati sa-si renege obarsia romaneasca si sa se neclare „moldoveni". Revenit in RSSM, de la Sibiu, in 1951, in perioada cand la conducerea Partidului Comunist din Moldova sovietica se afla Leonid Brejnev, viitorul mare publicist si scriitor Valentin Mandacanu a solicitat functionarului de stat sa-1 in¬scrie in actele administrative ca „roman". Raspunsul a venit sec: „La noi, romanii sunt moldoveni". Deoarece omul a insistat sa fie inregistrat „roman", functionarul (un rus, n.n.) L-a amenintat: „La noi, romanii locuiesc in Siberia sau nu locuiesc deloc!"

SP al PNL