PNL.md: ”Abordările CEC compromit urât campania electorală – plafoane de donații încălcate cu bani restituibili la Bugetul de stat, 40 procente de gen nerespectate, răzbunări politice ieftine ș.a.”

La un aproape sfârșit de campanie, noi, PNL.md, spunem că aceasta este deja compromisă de către Autoritatea Electorală – CEC

În această campanie electorală, cu unele persoane ”noi”, desemnate în componența CEC  – apoi și pe verticala Autorității Electorale – în locul celor care au fost până la ultimele alegeri parlamentare, PNL ajunge la concluzia că scrutinul local, în special, pare să fie compromis din start.

Noi, PNL, am avut mai multe piedici și probleme – mai mari și mai mici – în perioada dinaintea de alegeri, care se încheie peste o săptămână. Însă esența concluziilor noastre nu rezidă în competența manifestată de oamenii desemnați în structurile autorității electorale. Esența constă în abordarea, în principal, de către ”noul” (nu pot să nu pun ghilimele) CEC. Pentru că atâta înfumurare cu ”alți oameni, oameni altfel” am simțit, însă conținutul a arătat similitudini și chiar senzații mai proaste decât pe vreme comuniștilor.

Noi, PNL, în regim comunist, ne-am judecat și cu Ministerul Justiției, și cu CEC, și credeam că acele vremuri sunt apuse. Nu am avut dreptate. Întotdeauna e loc pentru mai rău.

Iată ce probleme am semnalat și am rămas profund insatisfăcuți de abordările proaste sau ilegale de care ne-am ciocnit:

  1. Prima este o propunere semnalată verbal CEC și, se pare, e cea mai simplă, urmând să fie acceptată. Este de a accepta și stabili că săptămâna financiară raportabilă să se încheie duminică seara, adică nu vineri seara, pentru că se întâmplă să duci Raportul privind plățile electorale vineri seara, însă cineva face un transfer bancar sâmbăta imediat după, punând plata pe ziua precedentă, vineri, după care Raportul prezentat la CEC trebuie modificat. Am propus și propunem să fie prezentate Rapoartele luni până la amiază.
  2. Dezaprobăm intenția, comunicată partidelor în plină campanie electorală, să re-pună la dispoziția CEC, la cererea Curții de Conturi, a tuturor rapoartelor partidului pe o grămadă de aspecte. Asta trebuie făcut înainte de campania electorală. Faptul perturbează campania electorală și munca stafului.
  3. Am pățit-o și în alte rânduri – consiliile electorale ierarhic inferioare, în special sătești, dar și chiar altele, deși există circulara CEC legat de ne-necesitatea prezentării Simbolului, a trebuit să amintim și în acest an să retrimită Circulara, pentru că ne-au purtat unii oameni suficient pe drumuri din acest motiv ilegal. Chiar am avut un caz de poveste, când se invocă pentru neînregistrarea listelor de candidați pentru consilieri ”neprezentarea procurii”, după ce le-au primit, iar în referință se scrie despre simbol și ni se consumă timpul într-o duminică cu circulație aglomerată de Ziua vinului, la care vinovații nici nu se înfățișează, iar noi suntem chemați să zburăm la ședința de examinare a contestației cu elicopterul, pe care nu îl avem, din păcate, pentru că mai trebuie și procură, dacă nu merge președintele. Bine că, cel puțin, nu s-a îndrăznit să se ia o decizie abuzivă.
  4. O problemă revoltătoare este cea de constatare că Blocul ACUM a trecut peste plafonul de donații acceptate raportat la persoană și salariu mediu. Despre aceasta am postat o declarație. Și reprezentantul Blocului ACUM Chiril Moțpan a recunoscut, însă a lăsat a se înțelege că banii vor fi restituiți, când legea prevede ca banii să fie restituiți la Bugetul de stat. Acum, aici, v-ați putea întreba ”de ce oare pe PNL.md îl doare așa de tare în cot această încălcare”? Iată de ce: Acum câțiva ani, când a fost modificată legislația privind finanțarea partidelor politice, câteva partide din Opoziția extraparlamentară a atacat Regulamentul CEC de aplicare a modificărilor legii legat de datele personale, de alte aspecte și a fost câștigat procesul de judecată. ÎNSĂ: pe ultima sută de metri, un partid dintre entitățile reclamante – dar nu PNL.md (avem și pe această chestiune proces cu Promo-lex) a semnat și depus încă un capăt de cerere – legat de plafonul donațiilor. Ulterior, PAS a atacat dur faptul, învinuind toate partidele în proces, deși semnase doar unul – de ”favorizarea PD-ului”. DUPĂ CARE – CA SĂ VEDEȚI – ajunge la putere și încearcă să se folosească din plin de acest fapt, doar că încălcându-l cu vârf și îndesat. Ne convingem, încă o dată: cine sapă groapă altuia, e primul care cade în ea.
  5. O penultimă problemă este legat de cazul în care votul pentru locale al cetățenilor RM ar putea fi considerat ca vot multiplu în cazul în care în timp util merg să exprime și un vot pentru Diasporă. Sunt două scrutine diferite, deși se desfășoară concomitent. Însă Diaspora nu votează la locale. Iar vizualizarea a accesului dublu la exercitarea votului, când al doilea este de peste hotare, nu înseamnă vot multiplu. Avem exemplul alegerilor din România – cu alegeri și referendum, cel puțin. Am făcut Demers oficial de la CEC nu pentru că are cineva în gând să ducă oameni pentru bani să voteze în România, cu toate că există doritori sinceri să meargă să voteze și în Diasporă, paralel cu votul în scrutin local, și DEȘI NU EXCLUDEM CĂ AR DORI UNII CU MULȚI BANI SĂ FACĂ ȘI ASTA, însă cei ce supraveghează respectarea legii ar trebui să depisteze corupția aici –, CI PENTRU CĂ și aici e nevoie de o abordare clară privind funcționarea sistemului de prevenire a votului multiplu – ÎNSĂ ÎN ACELAȘI TIM DE SCRUTIN!!!
  6. ULTIMA PROBLEMĂ E CEA MAI NEDREAPTĂ PENTRU CUM A ABORDAT-O CEC ȘI JUSTIȚIA NOASTRĂ. Este vorba de nerespectarea pe un cap de către Autoritatea electorală pe verticală a prevederii legii privind prezența în listele de candidați a cel puțin 40 la sută a oricărui gen – bărbat sau femeie. De obicei, e vorba de prezența femeilor. Publicăm în poză aici sesizarea Secretarului General Ion Calmîc, ca persoană particulară, la CEC, cel care nici nu a catadicsit să răspundă, după care nici justiția sesizată nu a dorit să examineze cauza. Suntem revoltați, pentru că PNL.md a respectat și când nu prevedea legea, echilibrul proporțional al sexelor pe listă, alții – nu, iar acum CEC și justiția a creat precedente periculoase pentru ca legea să fie interpretată aproximativ – adică 40 la sută înseamnă și 39, și 38, și 37, și 36 la sută, dar unde ne oprim?
  7. Nu mai spunem de alte încălcări sesizate de membrii PNL ca cetățeni de rând, în special încălcări ale celor de la guvernare și ale celor care caută protecție sub fusta mică a ACUM.

În acest fel, ne exprimăm indignarea în legătură cu abordările noii componențe a Autorității Electorale și ne vine greu să credem în obiectivitatea și corectitudinea procesului electoral.

Vitalia PAVLICENCO, președintele PNL.md

În continuare, materialele confirmative.

Curtea de Apel Chișinău vă expediază încheierea din 10.10.2019, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Camîc Ion către CEC.

La demersul nr. 8599e din 10.10.2019, depus de Calmîc Ion , vă informăm că cererea dvs. a fost declarată inadmisibilă.

Dosarul nr. 3-305/19
2-19158896-02-3-07102019-1
Î N C H E I E R E
10 octombrie 2019 mun. Chişinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău
În componență:
Preşedintele completului
Anatolie Minciuna
Judecătorii
Victoria Sîrbu şi Viorica Mihaila
Examinând admisibilitatea contestației depuse de Calmîc Ion către Comisia Electorală Centrală a RM privind obligarea Comisiei Electorale Centrale la examinarea contestației și abrogarea hotărârilor Consiliilor electorale al circumscripții electorale raionale, Colegiul civil,
C o n s t a t ă :

  1. La 07 octombrie 2019 Calmîc Ion s-a adresat cu contestație în instanța de judecată împotriva Comisiei Electorale Centrale a RM solicitând obligarea Comisiei Electorale Centrale să examineze Contestaţia CEC-10ALG/15 din 28 septembrie 2019; obligarea Comisiei Electorale Centrale să abroge parţial hotărârea nr. 36 din 25 septembrie 2019 a CECE Soroca nr.29, prin excluderea sintagmei „Blocul Electoral ACUM Platforma DA şi PAS” şi Anexa 1, lista candidaților din partea Blocului Acum Platforma Da şi PAS. În rest, concurentul electoral PNL şi lista acestuia să rămână înregistrată.
  2. Reclamantul a mai solicitat obligarea Comisiei Electorale Centrale să abroge integral următoarele hotărâri :
  • Hotărârea nr. 48 din 23 septembrie 2019 a CECE Ungheni nr.35 Hotărârea nr. 51 din 23 septembrie 2019 a CECE Ungheni nr.35 Hotărârea nr. 41 din 13 septembrie 2019 a CECE Şoldăneşti nr.31.
  • Hotărârea nr. 45 din 20 septembrie 2019 a CECE Şoldăneşti nr.31.
  • Hotărârea nr. 35 din 23 septembrie 2019 a CECE Soroca nr.35.
  • Hotărârea nr. 21 din 20 septembrie 2019 a CECE Rezina nr.26.
  • Hotărârea nr. 20 din 20 septembrie 2019 a CECE Rezina nr.26.
  • Hotărârea nr. 22 din 23 septembrie 2019 a CECE Nisporeni nr. 23 Hotărârea nr.23 din 23 septembrie 2019 a CECE Nisporeni nr.23.
  • Hotărârea nr.20 din 23 septembrie 2019 a CECE LEOVA nr.22.
  • Hotărârea nr.21 din 23 septembrie 2019 a CECE LEOVA nr.22.
  • Hotărârea nr. 13/57 din 23 septembrie 2019 a CECE Făleşti nr. 17.
  • Hotărârea nr. 21 din 20 septembrie 2019 a CECE Edineţ nr. 16.
  • Hotărârea nr. 25 din 21 septembrie 2019 a CECE Dubăsari nr. 15.
  • Hotărârea nr. 29 din 25 septembrie 2019 a CECE Nisporeni nr.23.
  • Hotărârea nr. 12.6 din 26 septembrie 2019 a CECE Criuleni nr. 12.
  • Hotărârea nr.41 din 25 septembrie 2019 a CECE Soroca nr.29.
  1. Studiind contestația depusă, actele anexate, instanța de judecată consideră contestația depusă drept inadmisibilă, din următoarele considerente.
  2. Conform art.3 Cod Administrativ, legislaţia administrativă are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activităţii administrative şi a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor şi a libertăţilor prevăzute de lege ale persoanelor fizice şi juridice, ţinîndu-se cont de interesul public şi de regulile statului de drept.
  3. După cum rezultă din contestația prezentată, Calmîc Ion solicită obligarea Comisiei Electorale Centrale să examineze contestația CEC-10ALG/15 din 28 septembrie 2019, precum și obligarea Comisiei Electorale Centrale să abroge un șir de hotărâri a Consiliilor electorale al circumscripții electorale raionale.
  4. Potrivit prevederilor art. 207 lit. e) din Codul Administrativ al RM nr. 116 din 19.07.2018, acţiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special cînd reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17.
  5. În corespundere cu art. 20 din Codul Administrativ al RM nr. 116 din 19.07.2018, dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acţiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanţele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.
  6. Conform art. 17 din Codul Administrativ al RM nr. 116 din 19.07.2018, drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă.
  7. Potrivit art. 189 alin. (1) Cod Administrativ, orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorităţi publice poate înainta o acţiune în contencios administrativ.
  8. Analizând contestația depusă, cât și înscrisurile anexate, instanța de judecată ajunge la concluzia că contestația depusă este inadmisibilă, or, reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17.
  9. La caz, din textul contestației nu rezultă că prin hotărârile Consiliilor electorale al circumscripții electorale raionale și răspunsul CEC, s-ar fi lezat careva drepturi și interese legitime ale potențialului reclamant, acesta solicitând anularea actelor în general, fără prezentarea argumentelor ce țin de încălcarea drepturilor sale personale.
  10. Astfel, instanța constată că, sesizând instanța de judecată cu acțiunea în cauză, Calmîc Ion, nu a invocat și nu a motivat care drept al său recunoscut de lege, i-a fost încălcat prin emiterea actului administrativ contestat, or, legea expres prevede regula sesizării instanței de către orice persoană care revindecă încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice, iar dreptul vătămat reprezintă orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitatea administrativă.
  11. La acest capitol, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ reține că, condițiile pentru existența unei stabilității și a corectitudinii formulării cererilor de chemare în judecată sunt: actul emis trebuie să parvină de la o autoritate administrativă; condiția existenței vătămării unui
    drept recunoscut de lege reclamantului; existența capacității de exercițiu și a celei procesuale; vătămarea dreptului să fie cauzată printr-un act administrativ sau prin refuzul autorității administrative de a soluționa în termenul legal cererea; obligativitatea îndeplinirii procedurii administrative prealabile.
  12. În consecință, instanța constată neîntrunirea condițiilor obligatorii de către Calmîc Ion pentru a înainta în instanță o acțiune în ordinea contenciosului administrativ. Or, la caz nu s-a constatat existența unui act administrativ, prin care s-ar fi lezat careva drepturi și interese legitime lui Calmîc Ion.
  13. Mai mult acesta își are domiciliul în r-ul Anenii Noi, dar solicită anularea hotărârilor care au fost emise pentru circumscripțiile Ungheni, Șoldănești, Soroca, Rezina, etc., în care acesta nu are statut de alegător, or, domiciliul său nu se află în circumscripțiile menționate.
  14. Având în vedere cele expuse mai sus, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ ajunge la concluzia că, cererea de chemare în judecată înaintată de către Calmîc Ion către Comisia Electorală Centrală a RM privind obligarea Comisiei Electorale Centrale la examinarea contestației și abrogarea hotărârilor Consiliilor electorale al circumscripții electorale raionale, în baza art. 207 lit. e) Cod Administrativ, urmează a fi declarată inadmisibilă.
  15. Conducându-se de prevederile art. 17, 20, art. 207 alin. (1) și alin. (2) lit. e), alin. (3), art. 230 din Codul Administrativ al RM, Colegiul civil al Curții de Apel Chişinău,
    D I S P U N E :
    Se declară inadmisibilă contestația depusă de Calmîc Ion către Comisia Electorală Centrală a RM privind obligarea Comisiei Electorale Centrale la examinarea contestației și abrogarea hotărârilor Consiliilor electorale al circumscripții electorale raionale.
    Se remite în adresa lui Calmîc Ion încheierea în cauză.
    Se explică lui Calmîc Ion că, declararea acțiunii ca inadmisibilă exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune.
    Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție, în termen de 15 zile.
    Preşedintele completului
    Judecător
    Judecător
    A. Minciuna
    V. Sîrbu
    V. Mihaila

Nr.34 din 03 octombrie 2019

Către Comisia Electorală Centrală

De la Partidul Național Liberal

D E M E R S

În ziua de 20 octombrie 2019 vor avea loc alegeri locale generale, dar şi alegeri parlamentare noi în 4 circumscripţii. Se cunoaşte cu siguranţă că, în circumscripţiile 17 şi 33, cetăţenii, care locuiesc în raza acestor circumscripţii, vor putea vota candidaţii pentru funcţia de primar, de consilier de nivelul I şi II, dar şi candidatul pentru alegeri parlamentare noi.

Având în vedere cele relatate mai sus, vrem să cunoaştem dacă în circumscripţia nr.50 ”La Vest de RM”, cetăţenii RM vor putea vota în aceeaşi zi în circumscripţia nr.50 şi în localitatea unde își au domiciliul pentru funcţia de primar şi consilier de nivelul I , II.

Adresăm această solicitare, deoarece avem semnale că unii cetăţeni admit că, în aceeaşi zi, se pot afla atât în localitatea de baştină, pentru a vota în locale, dar şi pot ajunge la o secție din circumscripţia nr.50, pentru a vota pentru parlamentare.

În această ordine de idei, constatăm că votul nu este multiplu, sunt două tipuri de alegeri diferite, în circumscripţiile din R.Moldova se va putea vota pentru ambele scrutine, cea ce în diaspora este interzis.

Amintim – recent, în România, au avut loc alegeri europarlamentare, dar şi referendum, însă cetăţenii, fiind întrebați, îşi exprimau dorinţa de a participa sau nu la fiecare tip de alegeri.

În acest sens, solicităm claritate, pentru a nu avea situaţii de confuzie când cetăţenii votează pentru parlamentare noi, iar, până seara, ajung şi în localitatea de baştină, unde ar putea să voteze în alegeri locale generale, iar, în acest sens, să nu îi fie permis să voteze în unul din cele două exerciții electorale care au loc în aceeași zi. Ori invers – să participe la locale generale, iar ulterior să nu îi fie permis să voteze pentru alegerile parlamentare noi în circumscripţia nr.50.

Vitalia PAVLICENCO, preşedintele Partidului Naţional Liberal

Comentarii