Sergiu AFANASIU

 Către Parlamentele şi Guvernele României 

şi ale Republicii Moldova
 
REZOLUŢIA DE LA BUCUREŞTI
a Consiliului Unirii, consacrată comemorării a 200 de ani de la dezmembrarea Ţării Moldovei de către Imperiul Ţarist
La 16 mai 2012, se împlinesc 200 de ani de la încheierea Tratatului de pace de la Bucureşti, semnat între Imperiul Rus şi Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 – 1812, în urma cărui fapt Imperiul Ţarist a ocupat o parte din teritoriul vechiului Principat al Moldovei, după ce se pierduse Bucovina, în 1774.
Prin articolele 4 şi 5, trecea, în componenţa Imperiului Rus, un teritoriu de 45.630 km², cu 482.630 de locuitori, 5 cetăţi, 17 oraşe şi 695 de sate (conform  recensământului ordonat de autorităţile ţariste în 1817), adică ţinuturile Hotin, Soroca, Orhei, Lăpuşna, Greceni, Hotărniceni, Codru, Tighina, Cârligătura, Fălciu, partea răsăriteană a ţinutului Iaşilor şi Bugeacul.
Cedarea s-a făcut cu încălcarea tratatelor în vigoare şi a dreptului internaţional (valabil în epocă), deoarece Moldova nu era o provinice turcă.
Actul din 1812 a fost începutul calvarului, cu efecte grave, suportate aproape două sute de ani de către populaţia dintre Prut şi Nistru.
Pornind de la această dramatică istorie, Consiliul Unirii, care include un număr mare de aderenţi la platformă unionistă prin asociaţii din spaţiul istoric românesc şi din comunităţile de peste hotare, prin partide de pe ambele maluri ale Prutului, propune Parlamentelor şi Guvernelor României şi ale Republicii Moldova, Bisericii Ortodoxe Române şi presei – româneşti şi de pretutindeni – să adopte şi să sprijine următorul Program de acţiuni şi manifestări naţionale „Cu privire la organizarea şi desfăşurarea acţiunilor dedicate Zilei comemorării a 200 de ani de la dezmembrarea Ţării Moldovei de către Imperiul Rus în 1812 şi a victimelor acestei ocupaţii”:
1. Să se ţină o şedinţă reunită a Parlamentelor de la Bucureşti şi Chişinău, în care să se evoce evenimentele tragice de acum 200 de ani pentru partea de est a Moldovei şi să fie comemorate victimele ocupaţiei ruso-sovietice din stînga Prutului.
2. Guvernele de la Bucureşti şi de la Chişinău să adopte o Poziţie comună în legătură cu ziua de 16 mai 2012 şi să o declare drept Zi de doliu, pentru comemorarea celor 200 de ani de la dezmembrarea Ţării Moldovei şi a victimelor ocupaţiei. În această zi să fie coborâte în bernă Drapelele de stat la Chişinău şi la Bucureşti (unde a fost semnat odiosul Tratat), precum şi în alte localităţi ale Republicii Moldova şi ale României.
3. Ca un act reparatoriu, acum, în anul 2012, cînd se împlinesc 200 de ani de la dezmembrarea Ţării Moldovei, Parlamentul României să modifice art.11 din Legea cetăţeniei române nr.21/91 şi art.43, alineat 4, din Legea actelor de stare civilă, în ceea ce priveşte calitatea de cetăţean român a locuitorilor din Basarabia şi nordul Bucovinei, după care, la autoritatea administrativă, să se facă simple verificări şi înregistrări în evidenţa populaţiei, cu eliberarea actelor de stare civilă. 
4. Autorităţile administraţiei publice locale să elaboreze şi să realizeze planuri de acţiuni dedicate Zilei comemorării a 200 de ani de la dezmembrarea Ţării Moldovei.
5. Să se facă angajamente politice publice ferme şi să se asigure fondurile financiare necesare pentru ridicarea Memorialului Patimilor Româneşti, a cărui motivaţie a fost adoptată ca document politic în plenul Senatului României încă din anul 2009 (documentul se ataşează).
6. Să se creeze, cu suportul Guvernului român, un Muzeu la Bucureşti şi un Muzeu la Chişinău al victimelor celor 200 de ani de ocupaţie (la Chişinău – vizavi de Ambasada Rusiei).
7. Să fie dezvelită o placă comemorativă „Anul 1812 – Raptul Basarabiei” pe clădirea „Hanului Manuc”, de la Bucureşti, în care s-a semnat tratatul. 
8. Biserica Ortodoxă Română să introducă, în discursul evanghelic, referiri la impactul tragic asupra neamului românesc al desprinderii acestui teritoriu, să îndemne la momente de doliu pentru victimele regimurilor totalitare din Basarabia în memoria celor ce au avut de suferit şi care au murit în numele creştinătăţii şi al neamului românesc, contribuind la propăşirea limbii şi a culturii româneşti. În ziua de 16 mai 2012, bisericile, la ora 17.00, să bată clopotele în semn de doliu şi să fie păstrat, pe teritoriul Republicii Moldova şi al României, un moment de reculegere.
9. Recomandăm ziarelor şi televiziunilor din cele două state româneşti şi mass media românească din întreaga lume să marcheze evenimentul prin menţionarea, în jurnalele de ştiri, a semnificaţiei zilei de 16 mai şi transmiterea informaţiilor despre acţiunile de comemorare a celor 200 de ani de la dezmembrarea Ţării Moldovei. 
Hanul lui Manuc – Bucureşti
19 Aprilie 2012
 
În numele Consiliului Unirii,
 
Ştefan Maimescu, ex-deputat, membru al Consiliului Naţional al Unirii-1991, membru al Consiliului ,,Asociaţiei Parlamentul-90”, preşedintele Asociaţiei socio-culturale ”Maluri de Prut” din Italia
 
Anatol Caraman, preşedintele Asociaţiei Veteranilor Războiului din 1992 ”Tiras-Tighina”, cavaler al Ordinului Republicii Moldova “Ştefan cel Mare”
 
Nicolae Dabija, scriitor, membru de onoare al Academiei Române, ex-deputat, membru al Consiliului Naţional al Unirii-1991, membru al ,,Asociaţiei Parlamentul- 90”, preşedintele Forului Democrat al Românilor, preşedintele Forului Românilor de Pretutindeni, deţinător al Ordinului Naţional “Steaua României” în Grad de Cavaler
 
Gheorghe Mârzencu, ziarist, membru ai Asociaţiei obşteşti ”Memoria victimelor regimului totalitar comunist”
 
Gheorghe Viţă, jurist, preşedintele Uniunii Românilor din Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa
 
Vitalia Pavlicenco, doctor în filologia română, ex-deputat, deţinătoare a Ordinului Naţional al României “Pentru Merit” în Grad de Comandor, preşedintele PNL
 
Anatolie Revenco, vicepreşedinte al Partidului Naţional Liberal 
 
Valeriu Ciubotaru, preşedintele Partidului Naţional Român
 
Timotei Ţurcanu, inginer
 
 
Anexăm acestui demers: 
 
Proiectul Dispoziţiei, propuse de Consiliul Unirii Guvernului Republicii Moldova “Cu privire la organizarea şi desfăşurarea acţiunilor dedicate Zilei comemorării a 200 de ani de la dezmembrarea Ţării Moldovei de către Imperiul Rus în anul 1812 şi a victimelor acestei ocupaţii”.
 
Către Parlamentele şi Guvernele României 
şi ale Republicii Moldova
 
REZOLUŢIA DE LA BUCUREŞTI
a Consiliului Unirii, consacrată comemorării a 200 de ani de la dezmembrarea Ţării Moldovei de către Imperiul Ţarist
La 16 mai 2012, se împlinesc 200 de ani de la încheierea Tratatului de pace de la Bucureşti, semnat între Imperiul Rus şi Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 – 1812, în urma cărui fapt Imperiul Ţarist a ocupat o parte din teritoriul vechiului Principat al Moldovei, după ce se pierduse Bucovina, în 1774.
Prin articolele 4 şi 5, trecea, în componenţa Imperiului Rus, un teritoriu de 45.630 km², cu 482.630 de locuitori, 5 cetăţi, 17 oraşe şi 695 de sate (conform  recensământului ordonat de autorităţile ţariste în 1817), adică ţinuturile Hotin, Soroca, Orhei, Lăpuşna, Greceni, Hotărniceni, Codru, Tighina, Cârligătura, Fălciu, partea răsăriteană a ţinutului Iaşilor şi Bugeacul.
Cedarea s-a făcut cu încălcarea tratatelor în vigoare şi a dreptului internaţional (valabil în epocă), deoarece Moldova nu era o provinice turcă.
Actul din 1812 a fost începutul calvarului, cu efecte grave, suportate aproape două sute de ani de către populaţia dintre Prut şi Nistru.
Pornind de la această dramatică istorie, Consiliul Unirii, care include un număr mare de aderenţi la platformă unionistă prin asociaţii din spaţiul istoric românesc şi din comunităţile de peste hotare, prin partide de pe ambele maluri ale Prutului, propune Parlamentelor şi Guvernelor României şi ale Republicii Moldova, Bisericii Ortodoxe Române şi presei – româneşti şi de pretutindeni – să adopte şi să sprijine următorul Program de acţiuni şi manifestări naţionale „Cu privire la organizarea şi desfăşurarea acţiunilor dedicate Zilei comemorării a 200 de ani de la dezmembrarea Ţării Moldovei de către Imperiul Rus în 1812 şi a victimelor acestei ocupaţii”:
1. Să se ţină o şedinţă reunită a Parlamentelor de la Bucureşti şi Chişinău, în care să se evoce evenimentele tragice de acum 200 de ani pentru partea de est a Moldovei şi să fie comemorate victimele ocupaţiei ruso-sovietice din stînga Prutului.
2. Guvernele de la Bucureşti şi de la Chişinău să adopte o Poziţie comună în legătură cu ziua de 16 mai 2012 şi să o declare drept Zi de doliu, pentru comemorarea celor 200 de ani de la dezmembrarea Ţării Moldovei şi a victimelor ocupaţiei. În această zi să fie coborâte în bernă Drapelele de stat la Chişinău şi la Bucureşti (unde a fost semnat odiosul Tratat), precum şi în alte localităţi ale Republicii Moldova şi ale României.
3. Ca un act reparatoriu, acum, în anul 2012, cînd se împlinesc 200 de ani de la dezmembrarea Ţării Moldovei, Parlamentul României să modifice art.11 din Legea cetăţeniei române nr.21/91 şi art.43, alineat 4, din Legea actelor de stare civilă, în ceea ce priveşte calitatea de cetăţean român a locuitorilor din Basarabia şi nordul Bucovinei, după care, la autoritatea administrativă, să se facă simple verificări şi înregistrări în evidenţa populaţiei, cu eliberarea actelor de stare civilă. 
4. Autorităţile administraţiei publice locale să elaboreze şi să realizeze planuri de acţiuni dedicate Zilei comemorării a 200 de ani de la dezmembrarea Ţării Moldovei.
5. Să se facă angajamente politice publice ferme şi să se asigure fondurile financiare necesare pentru ridicarea Memorialului Patimilor Româneşti, a cărui motivaţie a fost adoptată ca document politic în plenul Senatului României încă din anul 2009 (documentul se ataşează).
6. Să se creeze, cu suportul Guvernului român, un Muzeu la Bucureşti şi un Muzeu la Chişinău al victimelor celor 200 de ani de ocupaţie (la Chişinău – vizavi de Ambasada Rusiei).
7. Să fie dezvelită o placă comemorativă „Anul 1812 – Raptul Basarabiei” pe clădirea „Hanului Manuc”, de la Bucureşti, în care s-a semnat tratatul. 
8. Biserica Ortodoxă Română să introducă, în discursul evanghelic, referiri la impactul tragic asupra neamului românesc al desprinderii acestui teritoriu, să îndemne la momente de doliu pentru victimele regimurilor totalitare din Basarabia în memoria celor ce au avut de suferit şi care au murit în numele creştinătăţii şi al neamului românesc, contribuind la propăşirea limbii şi a culturii româneşti. În ziua de 16 mai 2012, bisericile, la ora 17.00, să bată clopotele în semn de doliu şi să fie păstrat, pe teritoriul Republicii Moldova şi al României, un moment de reculegere.
9. Recomandăm ziarelor şi televiziunilor din cele două state româneşti şi mass media românească din întreaga lume să marcheze evenimentul prin menţionarea, în jurnalele de ştiri, a semnificaţiei zilei de 16 mai şi transmiterea informaţiilor despre acţiunile de comemorare a celor 200 de ani de la dezmembrarea Ţării Moldovei. 
Hanul lui Manuc – Bucureşti
19 Aprilie 2012
 
În numele Consiliului Unirii,
 
Ştefan Maimescu, ex-deputat, membru al Consiliului Naţional al Unirii-1991, membru al Consiliului ,,Asociaţiei Parlamentul-90”, preşedintele Asociaţiei socio-culturale ”Maluri de Prut” din Italia
 
Anatol Caraman, preşedintele Asociaţiei Veteranilor Războiului din 1992 ”Tiras-Tighina”, cavaler al Ordinului Republicii Moldova “Ştefan cel Mare”
 
Nicolae Dabija, scriitor, membru de onoare al Academiei Române, ex-deputat, membru al Consiliului Naţional al Unirii-1991, membru al ,,Asociaţiei Parlamentul- 90”, preşedintele Forului Democrat al Românilor, preşedintele Forului Românilor de Pretutindeni, deţinător al Ordinului Naţional “Steaua României” în Grad de Cavaler
 
Gheorghe Mârzencu, ziarist, membru ai Asociaţiei obşteşti ”Memoria victimelor regimului totalitar comunist”
 
Gheorghe Viţă, jurist, preşedintele Uniunii Românilor din Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa
 
Vitalia Pavlicenco, doctor în filologia română, ex-deputat, deţinătoare a Ordinului Naţional al României “Pentru Merit” în Grad de Comandor, preşedintele PNL
 
Anatolie Revenco, vicepreşedinte al Partidului Naţional Liberal 
 
Valeriu Ciubotaru, preşedintele Partidului Naţional Român
 
Timotei Ţurcanu, inginer
 
 
Anexăm acestui demers: 
 
Proiectul Dispoziţiei, propuse de Consiliul Unirii Guvernului Republicii Moldova “Cu privire la organizarea şi desfăşurarea acţiunilor dedicate Zilei comemorării a 200 de ani de la dezmembrarea Ţării Moldovei de către Imperiul Rus în anul 1812 şi a victimelor acestei ocupaţii”.
 
Comentarii

Lasă un răspuns