Vitalia Pavlicenco nu a colaborat cu KGB. Inca un precedent in justitie partea II-IV

Partea a II-a

Între altele, curioasă să aflu cum de s-a întâmplat, nesperat de mine, să mi se răspundă, în anul 2006, chiar a doua zi la sesizarea făcută de la microfonul Parlamentului, privind accesul la propriul dosar și solicitarea de a face publice orice documente există despre mine la SIS, după ce am primit prin e-mail ”Lista Șandrovschi” de la Ghenadi Vaculovschi, când nu numai SIS-ul, ci toate instituțiile statului erau în 2006 sub controlul lui Voronin-Tkaciuk, mi-am propus o întâlnire cu unul dintre cei curajoși de atunci. Acesta a acceptat întâlnirea și mi-a confirmat că nu putea fi alt răspuns, deoarece, pentru un alt răspuns, nu sunt motive, probe și materiale, și că am primit atunci imediat un răspuns, deoarece nu aveau de ce să tărăgăneze, oricum, răspunsul ar fi fost acesta (cine să știe asta mai bine decât mine, dacă nu am avut vreodată nici în clin, nici în mânecă ceva cu KGB-urile lor). În discuția avută cu cel ce a semnat răspunsul, care astăzi nu mai este în Sistem, nu mi s-a spus, dar era de înțeles, printre rânduri, că graba a fost și pentru a nu fi forțat semnatarul să facă un abuz, sub dictat comunist. Însă când am întrebat dacă azi, – resesizat de către mine, care nu sunt acum deputată, – mi-ar putea da SIS-ul un răspuns abuziv, influențat politic, având în vedere că eu critic Puterea, am primit ca răspuns opinia că asta nu poate fi, deoarece va trebui să vină SIS și să probeze, dar nu va avea cu ce.

Și aici vine prima surpriză pentru cei cinstiți, care nu au avut, ca și mine, nicio colaborare cu SIS. Reprezentantul SIS în instanță a spus că instituția sa nu dă un răspuns general și comun legat de zisa ”listă Șandrovschi”, dar că va răspunde și va veni în instanța de judecată ca să dea un răspuns concret fiecăruia inclus acolo, dacă a avut sau nu vreo legătură cu KGB. Aceasta este o premieră, care îi va deconspira și dezavua pe toți cei care au posibilitatea să probeze, ca și mine, că nu au colaborat cu KGB-urile și că, eventual, au fost calomniați fiind incluși în această listă, dar CARE NU O VOR FACE. Asta în condițiile când nu avem o Lege a lustrației.

După ce am câștigat procesul, l-am sunat pe Alexandru Moșanu, cu el având, chiar de ziua mea, când am împlinit 60 de ani, în octombrie, o discuție, în care mi s-a plâns de problemele pe care i le-a creat și includerea sa denigratoare în această listă. Acum, el mi-a zis că speră să iasă cu bine din iarnă și să facă același lucru ca și mine, în instanța de judecată.

Și această hotărâre, care e una în premieră, prin ”cererea de constatare a faptului ce are valoare juridică”, eu promițându-le celor – care m-au întrebat ce e cu numele meu în lista presupușilor KGB-iști – că ”voi merge până în pânzele albe”, ca să nu rămână numele meu și al copiilor mei cu pete pe care ”nu mi le-am dobândit”, este una care a creat un precedent, așa cum am obținut, – ca președinte de partid unionist, – multe alte decizii, unele fără precedent în jurisprudența moldovenească – în special, în temeiul precedentelor CEDO.

Reproduc lista de procese câștigate de mine în intanța națională în acest ”stat”, mai exact, contra statului în care locuiesc:

1.Un proces judecat 5 ani, contra Departamentului de Grăniceri, ai cărui colaboratori, încă în anul 2001, după venirea masivă a comuniștilor la guvernare, nu mi-au permis, fără o explicație plauzibilă, să trec Prutul încolo, dar mi-au creat probleme și la întoarcere, bâlbâind diferite argumente, inclusiv falsitatea pașaportului albastru (?)… Avocat a fost Vitalie Nagacevschi, iar procesul a fost judecat și de Nicolae Timofti, însă hotărârea a pronunțat-o altcineva, Timofti fiind deja avansat în carieră. ”Ziarul de Gardă” a scris despre o listă de 200 de persoane, ticlută de un oarecare Furdui de la KGB-ul RM postIndependență.

2.Un proces judecat 10 ani, legat de un apartament, repartizat de Guvern, intentat politic mie de comuniști și continuat cu râvnă de ”e-guvernarea” noastră hoțomană. Comuniștii m-au murdărit urât și l-au folosit și pe regretatul Tudor Tătaru (Dumnezeu să îl ierte) să mă murdărească în ziarul ”guvernamental” și la televiziunea publică, pe atunci, roșie. Acum e verde.

3.Procesul privind retragerea abuzivă a permisului meu de conducere, după un accident minor, unde am ”zgâriiat” nesemnificativ un troleibus lângă sediul PNL, caz arătat cu mare tam-tam de comuniști la televiziunile dominate (unele părând ”românești”, altele – pretinzându-se publice, apărate și de mine când au fost persecutate). Un polițist mai „șef”, pus să îmi retragă permisul de conducere, nici nu a ridicat ochii când mi-a remis decizia, intrând în pământ de rușine, zicând că ”nu are încotro”. Este adevărat și că, prezent la procesul de judecată, el a avut un comportament fără râvnă și nu a atacat în recurs hotărârea instanței în favoarea mea.

4.Procesul de judecată intentat de PNL Comisiei Electorale Centrale (”sesizată” de Serioja Sârbu pe atunci la PCRM – vedeți cum lucrau și ”dermokrații”?-”băieții deștepți”), care – în componență sa deja ”necomunistă”, dar verde-roz-albăstrie, a interzis clipul unionist al național-liberalilor. În CEC fiind și reprezentanți ai PL… PNL a câștigat acest proces și la Curtea de Apel, și la Curtea Supremă de Justiție. Mesajul clipului era ”Avem nevoie de un Președinte care să ne conducă spre Unirea Republicii Moldova cu România!” Era în campania pentru referendumul privind alegerea Președintelui, din 5 septembrie 2010, pierdut de ”dermokrați”.

5.Procesul de judecată ce a durat circa un an, împotriva Ministerului Justiției, care a refuzat să înregistreze Statutul unionist al PNL, incluzând obiectivul Unirii și în Program. Am scris despre aceasta foarte mult, este pe site-ul www.pnl.md și pe blogurile mele www.pavlicenco.md, www.pavlicenco.ro și de pe vox.publika. Aici interesante sunt mai multe lucruri, dar voi spune doar două: 1) ministrul justiției a încercat, la comanda venită de la Filat-Lucinschi-Moscova, să îi aducă PNL diferite învinuiri, fără niciun motiv, de ură rasială, xenofobie, intoleranță etnică, acțiuni violente și toate minunile de pe Planeta ”Moldova”, care nu au avut niciodată nimic în comun cu acțiunile și manifestările corecte și legale ale partidului. Anul 2012 a fost unul cu marșuri unioniste, în care noi, unioniștii, am fost bătuți cu pietre de către antiromâni, iar Ministerul Justiției căuta motive să interzică PNL. Nu numai că nu i-a mers, dar – și aici intervine al doilea lucru de menționat – 2) Curtea Constituțională a pus punct tuturor prostiilor și divagațiilor legate de ”antistatalismul” unioniștilor, a confirmat constituționalitatea împărtășirii viziunilor și a obiectivelor unioniste, incluzând unionismul printre curentele și scopurile ce pot fi în Statutul unui partid. Acesta a fost PRIMUL GEST DE DEMNITATE NAȚIONALĂ AL CURȚII CONSTITUȚIONALE!!!

6.Am câștigat în instanță, pronunțându-se o încheiere respectivă, scutirea de taxa de stat în procesul contra lui Viktor Șelin, care m-a făcut kgb-istă, fascistă și alte minuni, fapt pentru care i-am cerut 200 de mii de lei, eu trebuind să plătesc 6 mii, adică o taxă de stat de 3 procente. Având în vedere că eu nu am pensie fabuloasă că ceilalți deputați pensionari, pentru că am nimerit și sub cuțitul populismului lui Lupu-Filat-Ghimpu, și am o pensie înjumătățită, dar și în temeiul precedentelor CEDO, am fost scutită de obligativitatea achitării taxei de stat. În curând se va pune punct și în procesul cu Șelin, eu având atâta bun-simț că nu m-am judecat pentru calomnii cu ”ai noștri”, care au făcut și propagat pretinsa ”Listă Șandrovschi”, ci cu antiromânii care au mobilizat aruncătorii de pietre în unioniști la Cahul și Bălți. ȘI AICI FAC REMARCA FUNDAMENTALĂ: ȘI EU, ȘI TOATĂ LUMEA ȘTIM FOARTE BINE CINE A FĂCUT ȘI CUM A FOST FĂCUTĂ LISTA ȘANDROVSCHI, NUMAI CĂ NU PUTEM DEMONSTRA acest lucru oficial, fiind făcută lista într-un mod ticălos, iar Sistemul declarându-se în incapacitatea de a afla. Dar tocmai pentru că am întreprins toate măsurile legale și posibile pentru a afla acest lucru și instituțiile statului s-au arătat în incapacitate, am și depus plângere pentru dosar penal la Procuratura Generală. Însă nici de acolo nu s-a obținut nimic, deși Ordonanța de neintentare a dosarului este extrem de prețioasă și sugestivă și o voi publica mai jos, cu toate documentele curioase din această istorie a ”KGB-iștilor neKGB-iști”. Și după ce Procuratura a decis ce a decis, Curtea de Apel și Judecătoria Buiucani au dispus examinarea cererii privind constatarea faptului cu valoare juridică legat de ”Lista Șandrovschi” și de necolaborarea mea cu vreun KGB.

7.Am câștigat, în Recurs la Curtea de Apel, anularea Încheierii instanței Judecătoriei Buiucani, prin care s-a refuzat primirea cererii mele de constatare a faptului ce are valoare juridică legat de necolaborarea mea cu niciun KGB și, în consecință, legat de includerea falsă a numelui meu într-o listă cu pretinși securiști, în condițiile când nu este stabilit autorul informației, în pofida tuturor acțiunilor instituțiilor statului care au întreprins măsurile legale pentru a afla autorul. Pentru acest Recurs am depus la CA Ordonanța de refuz privind intentarea unui dosar penal de către Procuratura Generală celor care au difuzat ”Lista Șandrovschi”, ordonanță care este foarte interesant de citit, pentru că reproduce argumentele celor citați să depună mărturii, fiind vorba de Ghenadie Vaculovschi și Constantin Codreanu.

8.Am câștigat cauza privind cererea de constatare a faptului ce are valoare juridică privind necolaborarea mea vreodată și sub nicio formă cu KGB-uri sovietice, comuniste, moldovenești, precum și includerea mea calomnioasă într-un pretins document sau mai multe (că oamenii Sistemului ”lucrează, lucrează”) ai căror autori nu pot fi stabiliți.

Sunt acum pe rol încă două procese – unul contra lui Viktor Șelin, care m-a calomniat cu kgb-ismul meu inexistent la canalul ”2 Plus”, și altul – la CEDO (avocat Vlad Gribincea) -, contra R.Moldova (de fapt, contra lui Vladimir Voronin, care m-a calomniat la NIT ca și ”kgb-istă și că ar fi ”pompat” România bani în mine”).

 

VA URMA


Postez în formă word sau/și scanată următoarele acte:

1. Ordonanța de refuz a Procuraturii Generale privind neintentarea unor cauze penale celor care au difuzat ”Lista Șandrovschi”.
2. Decizia CA privind restituirea în prima instanță pentru examinare a cererii de constatare a faptului ce are valoare juridică, după ce aceasta a refuzat să primească cererea.
3. Răspunsul SIS din anul 2007 privind imposibilitatea de a stabili autorul ”Listei Șandrovschi”, prin care au fost calomniați atâția oameni și care este folosită și azi de răuvoitori.
4. Încheierea pronunțată în procesul ”Pavlicenco vs Șelin”, privind scutirea de taxa de stat.


PROCURATURA GENERALA A REPUBLICII MOLDOVA


2005, mun. Chişinău, str. Mitropolit Băntilescu-Bodloni, 26 tel: 22-50-75, 08.08.2013 nr.25-135/13
Doamnei Vitalia PAVLICENCO mun.Chişinău, or. Durleşti, str. Tudor Vladimirescu nr. 89, bl. 2, ap. 1,
Stimată Doamnă,
Procuratura Generală a examinat în ordinea prevăzută de art. 274Cod procedură penală plângerea Dumneavoastră, prin care aţi solicitat identificarea şi tragerea la răspundere penală a persoanelor care au plasat pe reţeaua Internet o listă cu cetăţeni, printre care se regăseşte şi numele Dumneavoastră, însoţit de un text inventat despre pretinsa colaborare cu organele de securitate.
 
 

Vă informez, că urmare a investigaţiilor efectuate, prin ordonanţa procurorului din 08.08.2013, s-a dispus neînceperea urmăririi penale, pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală ca infracţiune.
In caz de dezacord cu decizia adoptată, potrivit prevederilor art. 299 şi art. 313 Cod procedură penală, sunteţi în drept să contestaţi ordonanţa la procurorul ierarhic superior, iar ulterior – la judecătorul de instrucţie.
 

Concomitent, Vă aduc la cunoştinţă că potrivit prevederilor art. 281, alin.(2), lit. m) Cod de procedură civilă şi art. 16, alin. (9) al Codului civil, sunteţi în drept să înaintaţi în instanţa de judecată competentă o nouă cerere privind declararea informaţiei răspândite ca fiind neveridică, şi lezează onoarea, demnitatea şi reputaţia profesională.
 
Anexă: ordonanţa vizată pe 3 file.
Cu respect, Procuror General adjunct Eugen RUSU
 
ORDONANŢĂ privind refuzul în pornirea urmăririi penale mun. Chişinău 08 august 2013
 
Procurorul secţiei minori şi drepturile omului a Procuraturii Generale, Marian Tomic, examinând materialele controlului, înregistrate în Registrul — 1 al Direcţiei investigaţii generale a Procuraturii Generale cu nr.125 din 31.07.2013,
 
CONSTAT:
 
La 23.07.2013 în adresa Procuraturii Generale a parvenit plângerea cet.Vitalia Pavlicenco, prin care a solicitat identificarea şi tragerea la răspundere penală a persoanelor care au plasat pe reţeaua Internet o listă cu cetăţeni, printre care se regăseşte şi numele ei, însoţit de un text inventat despre pretinsa colaborare a acestora cu organele de securitate.
 
Urmare a controlului efectuat s-au stabilit următoarele:
 
La 15 noiembrie 2006, ora 08.40 min., în cadrul forumului de discuţii (impact_românesc) pe Internet, prin intermediul poştei electronice, de pe adresa electronică ghenadie81@yahoo.com, ce aparţinea cet.Ghenadie Vaculovschi – consilier al Fracţiunii Partidului Popular Creştin Democrat (partid parlamentar în perioada anilor 2005-2009), a fost postat un mesaj cu titlul „INEDIT!!!”, având următorul text: ”Dragi, prieteni, anexez la acest scurt mesaj o listă a colaboratorilor KGB din perioada sovietică. Nu bag mâna în foc pentru autenticitatea fiecărui nume. Eu am primit-o azi dimineaţa de la persoane de încredere. E o scurgere de informaţie, probabil premeditată. Am impresia că cineva tot din vechiul regim a procedat la reglări de conturi, punând la dispoziţia publicului lista pe care o puteţi vedea în anexă. Ghenadie V. ” La mesaj era anexată listă unor persoane cunoscute şi mai puţin cunoscute publicului (denumită ulterior „lista Şandrovschii”) printre care cet.Vitalia Pavlicenco sub nume informativ „fidel” şi calitatea de „agent sub acoperire ”, despre care se pretindea că ar fi colaboratori sau au colaborat cu organele de securitate ale statului din perioada Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste.
 
Considerând că, acţiunile utilizatorilor reţelei Internet care au plasat mesajul, i-au defăimat onoarea şi demnitatea umană şi i-au cauzat prejudiciu imaginii profesionale, Vitalia Pavlicenco, pe atunci deputat în Parlamentul Republicii Moldova, începând cu 16 noiembrie 2006 a sesizat în repetate rânduri Serviciul de Informaţii de Securitate, precum şi Procuratura Generală cu solicitarea de a investiga cazul, a identifica şi a trage la răspundere persoanele vinovate, iar pentru a exclude orice speculaţii, de a face public dosarul personal care se pretindea a fi la Serviciul de Informaţii şi Securitate.
 
Potrivit răspunsurilor SIS, nu au fost stabilite dosare sau alte materiale documentare care să aibă vreo legătură cu cet.Vitalia Pavlicenco, fapt ce denotă caracterul neveridic al mesajului postat pe Internet.
 
 
Investigaţiile înfăptuite de către Serviciul de Informaţii şi Securitate, conform atribuţiilor funcţionale, au stabilit că, la 11 noiembrie 2006, de pe e-mailul cu genericul apocalipsa2007@vahoo.com. a fost expediat la mai multe adrese electronice mesajul întitulat „lista şandrovschii”. în calitate de utilizator a figurat o persoană autonumită drept Alina Potanga, care de fapt este un nicknam al deţinătorului adresei virtuale. Ulterior, la 14 noiembrie 2006 acest mesaj a fost plasat de către Ghenadie Vaculovschi, prin ghenadie81@yahoo.com. Analiza parametrilor tehnici ai acestui mesaj a relevat că materialul în cauză a fost prelucrat în format Word, la 13 noiembrie 2006 la unul din calculatoarele aflate în reţeaua electronică a Parlamentului Republicii Moldova.
 
În limitele posibilităţilor operativ-tehnice ale SIS, cu suportul experţilor direcţiei specializate din cadrul Aparatului Parlamentului, au fost efectuate investigaţii pentru a identifica administratorul computerului vizat. S-a stabilit, că serverul Parlamentului duce evidenţa adreselor poştale din domenul „parlament.md” doar pe o perioadă de o lună de zile. Contorizarea utilizării altor poşte electronice nu este realizată.
 
Experţii au ajuns la concluzia, că mesajul a fost iniţial creat la un calculator din afara edificiului Parlamentului, iar una dintre reexpedierile sale în Internet s-a realizat prin intermediul reţelei Legislativului cu acces la reţeaua Internet.
 
Reieşind din faptul, că difuzarea primară a mesajului a fost efectuată de pe apocalipsa2007@vahoo.com. înregistrată pe domenul yahoo.com, în scopul obţinerii de date privind IP-adresele de la care a fost accesată cutia poştală nominalizată în perioada 11-14 noiembrie 2006 şi a stabili identitatea posesorului de email, SIS a examinat oportunitatea de a solicita suportul serviciilor speciale ale SUA, stat care gestionează hostingul dat.
 
Deoarece, potrivit acordurilor de colaborare bilaterală, SIS poate solicita suportul serviciilor speciale ale altor state, inclusiv SUA, pentru a perlustra corespondenţa, doar în caz de ameninţări teroriste, organele de drept au fost în imposibilitate de a identifica posesorul cutiei poştale apocalipsa2007@yahoo.com, identificat ca expeditor primar al mesajului menţionat.
 
Fiind audiat, cet. Ghenadie Vaculovschi a reconfirmat cele stabilite şi a declarat că a primit „lista Şandrovschi” prin intermediul poştei electronice, adresa căreia nu o ţine minte. Pe cet.Constantin Codreanu îl cunoaşte de pe reţeaua de socializare Facebook, iar prima discuţie pe viu a avut-o cu acesta în vara anului 2013, când a fost citat ca martor pe acţiunea cet. Pavlicenco V. împotriva lui Şelin V.
 
Cet. Constantin Codreanu a comunicat că a primit „lista Şandrovschi” pe 17 noiembrie 2011, de la un expeditor necunoscut. Ştiind deja de existenţa acestei liste, postate pe Internet în 2006, a decis să o republice în speranţa readucerii în discuţie a problemei necesităţii adoptării unei legi a lustraţiei în Republica Moldova, lucru care i-a reuşit parţial. La fel cet.C.Codreanu a relatat că cet.Gh.Vaculovschi i-a comunicat că în perioada când era consilier în Parlament, a difuzat „lista Şandrovschi” pe care a primit-o pe e-mail, pentru a atenţiona unioniştii cu privire la statutul de colaborator al KGB a doamnei Vitalia Pavlicenco.
 
Analizând materialele administrate pe caz, ajung la concluzia despre imposibilitatea identificării persoanelor care au postat iniţial „lista Şandrovschi”, organele operative de investigaţie efectuând toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea circumstanţelor cauzei în vederea stabilirii adevărului.
 
In acelaşi timp, având în vedere că, aceste fapte constatate nu încadrează elementele constitutive ale unor acţiuni care ar putea fi calificate de legea penală ca infracţiune, conchid că urmează de refuzat în pornirea urmăririi penale.
 
Consider că, în atare condiţii, cazul poate fi soluţionat pe calea declarării prin judecată a informaţiei răspândite, care lezează onoarea, demnitatea şi reputaţia profesională, ca fiind neveridică, în condiţiile art.16 alin.(9) Cod civil şi art.281 alin.(2) lit.m) Cod de procedură civilă.
Conducîndu-mă de prevederile art.52 alin.(l) pct.l), 274 şi 275 pct.2) Cod de procedură penală,
 
DISPUN:
 
1. A refuza în pornirea urmăririi penale pe faptul postării în reţeaua Internet a mesajului cu „lista Şandrovschi”, prin care a fost defăimată onoarea şi demnitatea umană, şi prejudiciată imaginea profesională a cet.Vitalia Pavlicenco, din motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală ca infracţiune.
2. A înceta procesul penal, pornit în temeiul plângerii cet. Vitalia Pavlicenco.
3. A anunţa persoanele interesate despre hotărârea adoptată, cu explicarea dreptului şi termenului de atac.
Procurorul secţiei minori şi drepturile omului a Procuraturii Generale
 


wwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwww
 
Judecătoria Buiucani dosarul nr.2r-1826/13

Judecător S.Gîrbu
DECIZIE
10 octombrie 2013 mun. Chişinău
Colegiul civil al Curţii de Apel Chişinău având în componenţa sa:
Preşedintele şedinţei, judecătorul Anatol Pahopol
Judecătorii Ana Gavriliţa şi Maria Guzun

a examinat în ordine de recurs pricina civilă la cererea petiţionarului Vitalia Pavlicenco, persoana interesată Serviciul de Informaţii şi Securitate a RM, privind constatarea faptelor cu valoare juridică, la cererea de recurs a lui Vitalia Pavlicenco împotriva încheierii Judecătoriei Buiucani din 15.07.2013, prin care a fost refuzată primirea cererii.

După expunerea esenţei cauzei de către judecătorul A. Pahopol, studiind înscrisurile prezentate, Colegiul civil al Curţii de Apel Chişinău,-

CONSTATĂ:

La 11.07.2013, Vitalia Pavlicenco a înaintat în instanţă o cerere privind constatarea faptelor cu valoare juridică, indicînd ca persoană interesată Serviciul de Informaţii şi Securitate a RM, prin care a solicitat constatarea faptului răspîndirii informaţiei ce lezează onoarea, demnitatea şi reputaţia profesională, dacă autorul informaţiei nu este cunoscut; precum şi faptul că nu a colaborat cu Comitetul Securităţii de Stat al Uniunii Republicilor Sovietice KGB, ce ar fi incluzînd declaraţii la Securitatea de informator, colaborator, rezident, ofiţer de securitate sau orice alt fel de declaraţii.

Prin cererea de concretizare a temeiurilor de drept, petiţionara Vitalia Pavlicenco a solicitat să fie declarată neveridică informaţia răspîndită prin „Lista Şandrovschi” referitor la propria persoană.

Prin încheierea Judecătoriei Buiucani din 15.07.2013 s-a refuzat în primirea cererii lui Vitalia Pavlicenco, în baza art. 169 alin. (1) CPC al RM.

La data de 23.07.2013, Vitalia Pavlicenco a declarat recurs împotriva încheierii instanţei de fond solicitînd casarea acesteia cu remiterea cauzei la judecare în fond.

Conform art. 425 CPC al RM, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei.
Astfel, Colegiul civil consideră că recurentul a respectat termenul de declarare a recursului.

În motivarea recursului Vitalia Pavlicenco a indicat că instanţa de fond a dat o apreciere eronată argumentelor indicate în cererea depusă, or anume prin cererea respectivă şi anexele la aceasta s-a invocat despre faptul că este imposibilă aflarea autorului informaţiei. în condiţiile respective, inclusiv ţinînd cont de răspunsul de la Serviciul de Informaţie şi Securitate a RM care a confirmat impedimentele legale la aflarea autorului, consideră că altă cale de a-şi apăra drepturile nu are, motiv pentru care s-a adresat cu cererea de constatare a faptului ce are valoare juridică, anume răspîndirea informaţiei care lezează onoarea, demnitatea şi reputaţia profesională dacă autorul informaţiei nu este cunoscut.

 

La data de 04.09.2013, în adresa Curţii de Apel Chişinău a parvenit supliment la cererea de recurs, la care a fost anexată şi ordonanţa Procuraturii Generale din 08.08.2013 privind refuzul în pornirea urmăririi penale pe faptul postării în Internet a „Listei Şandrovschi”. Totodată, potrivit ordonanţei s-a concluzionat despre imposibilitatea identificării persoanelor care au postat iniţial respectiva listă.

 


 

La data de 02.10.2013, în cancelaria Curţii de Apel Chişinău a fost înregistrată scrisoarea de la Serviciul de Informaţii şi Securitate a RM, prin care aceştia se abţin de la comentariile asupra cazului, solicitînd examinarea pricinii în baza materialelor din dosar.

 


Potrivit art. 426 CPC al RM, (3) recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor.

Astfel, examinând materialele pricinii, în raport cu argumentele invocate în cererea de recurs şi normele legale, Colegiul civil consideră recursul fondat şi urmează a fi admis din următoarele considerente:

Potrivit art. 427 CPC al RM, lit. b) Instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial încheierea, restituind pricina spre rejudecare.

Precum rezultă din materialele pricinii, Colegiul civil reţine că la 11.07.2013, Vitalia Pavlicenco a înaintat în instanţă o cerere privind constatarea faptelor cu valoare juridică, indicînd ca persoană interesată Serviciul de Informaţii şi Securitate a RM, prin care a solicitat constatarea faptului răspîndirii informaţiei ce lezează onoarea, demnitatea şi reputaţia profesională, cuprinsă în mesajul postat pe internet, intitulat „Lista Şandrovschi”.

Prin încheierea Judecătoriei Buiucani din 15.07.2013 s-a refuzat în primirea cererii lui Vitalia Pavlicenco, în baza art. 169 alin. (1) lit. a) CPC al RM.

Potrivit art. art. 169 alin. (1) lit. a) CPC al RM, judecătorul refuză să primească cererea de chemare în judecată dacă cererea nu urmează a fi judecată în instanţă judecătorească în procedură civilă.

În susţinerea poziţiei sale, instanţa de fond a argumentat prin faptul că prin cererea depusă, Vitalia Pavlicenco, menţionează despre existenţa unor persoane, Alina Potanga şi Ghenadie Vaculovschi, care sunt învinuite de petiţionară pentru răspîndirea informaţiei calomnioase. Astfel, în opinia instanţei de fond, petiţionara nu a întreprins toate măsurile în vederea stabilirii identităţii persoanelor numite, iar instanţa nu este investită cu atribuţii cu caracter operativ.

Colegiul civil apreciază critic concluzia instanţei de fond, or precum rezultă din cererea depusă de către Vitalia Pavlicenco, invocarea numelor sus-menţionate a fost făcut anume întru indicarea persoanelor care au re-publicat lista, dar care nu sunt autorii acesteia. în această ordine de idei, Colegiul civil menţionează că potrivit circumstanţelor invocate de către petiţionară, inclusiv cu referire la ordonanţa Procuraturii Generale din 08.08.2013 privind refuzul în pornirea urmării penale, se evidenţiază că este imposibilă stabilirea identităţii autorului informaţiei, „lista Şandrovschi”.

Potrivit art. 16 CC al RM, alin. (9) Dacă identificarea persoanei care a difuzat informaţia ce lezează onoarea, demnitatea şi reputaţia profesională a unei alte persoane este imposibilă, aceasta din urmă este în drept să adreseze în instanţă de judecată o cerere în vederea declarării informaţiei răspîndite ca fiind neveridică.

Conform art. 281 CPC al RM, alin. (2) Instanţa judecă pricinile în care i se cere să constate: m) răspîndirea informaţiei care lezează onoarea, demnitatea şi reputaţia profesională dacă autorul informaţiei nu este cunoscut.

 

Aşadar, prin prisma normelor indicate, Colegiul civil reţine că în situaţia în care petiţionarul nu cunoaşte şi nu poate stabili identitatea autorului, fapt confirmat inclusiv prin răspunsurile organelor abilitate, acesta este în drept să sesizeze instanţa cu cerere de constatare a faptului răspîndirii informaţiei neveridice, defăimătoare, în procedura specială.

 


 

In atare ordine de idei, este inaplicabilă norma indicată de către prima instanţă la refuzul în primirea cererii de constatare a faptului cu valoare juridică, or aceasta este anume în competenţa instanţelor judecătoreşti.

 


 

Pe motivele indicate, Colegiul civil ajunge la concluzia de a admite recursul ca întemeiat şi de a casa încheierea instanţei de fond, cu remiterea pricinii la judecare în fond.

 


 

În conformitate cu art. art. 423, 427 lit. b), 428 din CPC al RM, Colegiul civil al Curţii de Apel Chişinău,-

 


 

DECIDE:

 


 

Admite cererea de recurs a lui Vitalia Pavlicenco.

 


 

Casează integral încheierea Judecătoriei Buiucani din 15.07.2013 în pricina la cererea petiţionarului Vitalia Pavlicenco, persoana interesată Serviciul de Informaţii şi Securitate a RM, privind constatarea faptelor cu valoare juridică, restituind cauza în prima instanţă la judecare în fond.

 


Decizia este irevocabilă şi nu se supune nici unei căi de atac.

Preşedintele şedinţei Anatol Pahopol

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Partea a III-a

Am câștigat – așa cum am spus în Partea I și a II-a – cauza privind cererea de constatare a faptului cu valoare juridică privind necolaborarea mea vreodată și sub nicio formă cu KGB-uri sovietice și comuniste și includerea calomnioasă a numelui meu într-o falsă listă făcută de unii pe care noi îi bănuim cine sunt, pretinzând că au ”mâini curate”, dar pe care statul nu i-a putut identifica prin mijloacele sale. Asemenea liste unii le fac si le propagă în continuare, de aceea vom discuta cu ei în intanță. Sunt dintre cei care ne spun că nu contează cine ești, ci ce poți tu proba…

Dar vroiam să vorbesc despre un alt lucru surprinzător. Sper că știu toți ce înseamnă ”Still Watching You” pe caricatura KGB postată la aceste articole – ”Încă cu ochii pe tine”. Astfel, în timp ce îmi eu îmi pierdeam timpul cu aceste cauze istovitoare (de parcă nu aș avea cu ce mă ocupa!) prin instanțe, mă pomenesc INVITATĂ LA PROCURATURA GENERALĂ, CA SĂ FIU ANUNȚATĂ CĂ CINEVA (mi s-a spus cine, dar nu merită să îi zic numele, că e pionul Sistemului Împăratului verde) A CERUT SĂ MI SE INTENTEZE DOSAR PENAL, PENTRU CĂ – SĂ AUZI ȘI SĂ NU CREZI! – AM FĂCUT PUBLICE DOUĂ RĂSPUNSURI DE LA SIS CU ÎNSEMNUL „SECRET„. Procurorul, care s-a condus în investigare și pregătirea răspunsului de cauzele examinate la CEDO, a dat refuz, bazat pe precedentul ”Guja versus R.Moldova”, cu scoaterea documentelor secrete de către un angajat al Procuraturii, ce semnase și niște angajamente. Reproducem mai jos acest răspuns în versiune scanată și word.

Fiind deputat, care beneficiam de imunitate, am făcut publice aceste răspunsuri încă în perioada mandatului, de la microfonul Legislativului. Fapt confirmat și de copiile de pe stenogramele Legislativului, autentificate de conducerea acestuia, stenograme accesibile interesului public, fiind plasate pe site-ul oficial al Parlamentului. Adică, formulând o concluzie – pentru că ”cererea” pare să fi venit, repet, de prin ”zona politică verde” – ORICINE TE POATE MURDĂRI ȘI TE POATE FACE ȘI KGB-ISTĂ, DAR TU NU AI DREPTUL SĂ TE APERI PUBLIC, INVOCÂND RĂSPUNSURI OFICIALE DATE DEPUTATULUI, CARE ÎL PRIVESC PERSONAL, PENTRU CĂ ASTA ESTE DEJA – FIȚI ATENT! – SECRET DE STAT!!! ASTA da ”țară”! Ăsta da, ”stat”! Asta da – ”democrație” și ”transparență”!

Am arătat în articolul precedent, în Ordonanța Procuraturii Generale că aceasta, după ce spune ”potrivit răspunsurilor SIS, nu au fost stabilite dosare sau alte materiale documentare care să aibă vreo legătură cu cet.Vitalia Pavlicenco, fapt ce denotă caracterul neveridic al mesajului postat pe Internet”, reproduce și ce spun cei citați:

”Fiind audiat, cet. Ghenadie Vaculovschi a reconfirmat cele stabilite şi a declarat că a primit „lista Şandrovschi” prin intermediul poştei electronice, adresa căreia nu o ţine minte. Pe cet.Constantin Codreanu îl cunoaşte de pe reţeaua de socializare Facebook, iar prima discuţie pe viu a avut-o cu acesta în vara anului 2013, când a fost citat ca martor pe acţiunea cet. Pavlicenco V. împotriva lui Şelin V.”

”Cet. Constantin Codreanu a comunicat că a primit „lista Şandrovschi” pe 17 noiembrie 2011, de la un expeditor necunoscut. Ştiind deja de existenţa acestei liste, postate pe Internet în 2006, a decis să o republice în speranţa readucerii în discuţie a problemei necesităţii adoptării unei legi a lustraţiei în Republica Moldova, lucru care i-a reuşit parţial. La fel cet.C.Codreanu a relatat că cet.Gh.Vaculovschi i-a comunicat că în perioada când era consilier în Parlament, a difuzat „lista Şandrovschi” pe care a primit-o pe e-mail, pentru a atenţiona unioniştii cu privire la statutul de colaborator al KGB al doamnei Vitalia Pavlicenco.”

Analizând materialele administrate pe caz, ajung la concluzia despre imposibilitatea identificării persoanelor care au postat iniţial „lista Şandrovschi”, organele operative de investigaţie efectuând toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea circumstanţelor cauzei în vederea stabilirii adevărului.

Am meditat și analizat când exact a apărut această ”listă Șandrovschi”, prin care s-a mizat să fie murdăriți intelectualii noștri, mai ales adevărații proromâni – mai curajoși sau mai puțin curajoși. Și am înțeles foarte clar motivarea – prima dată lista a fost difuzată de Ghenadie vaculovschi, consilierul Fracțiunii PPCD, conduse de Vlad Cubreacov, în noiembrie 2006, după ce grupul național-liberal a fost eliminat din ”Alianța ”Moldova Noastră”, pentru inițiativele legislative legat de limba română, de Memorandumul din 1996-97 și Acordul din 1992 privind Transnistria. Atunci a fost întocmită și difuzată lista. Îmi amintesc, ”se promitea și partea a doua”, pe care nu am mai primit-o sau văzut-o. Peste câteva săptămâni a avut loc și congresul de constituire (în a treia formulă) a PNL, unde am fost aleasă președinte de partid.

A doua oară, lista a fost plasată de Constantin Codreanu, pe blogul său și a apărut pe Facebook. Asta a fost câteva zile înainte de congresul al III-lea, unionist, al PNL, unde am fost realeasă, prin vot secret, în unanimitate, în funcția de președinte, dar, cel mai important, e că am adoptata atunci la congres, Statutul unionist al PNL, care a cunoscut calvarul de a nu fi înregistrat de către Ministerul Justiției, decât după ce ne-am judecat un an, cu implicarea poziției Curții Constituționale, sesizate de ministrul justiției. Tot atunci, parcă printr-un plan concertat, a apărut corespondentul TVR 1, care imediat mi-a solicitat să spun ce cred despre această listă, reportaj arătat pe întreaga Românie. Ca să fiu murdărită pe toată România. Sunt foarte curioasă de ce acum TVR 1 nu este interesată să mai ia un interviu…

Am încercat atunci să aflu cine se interesează de la București și de ce nu dau câteva secunde mai mult, dar s-a instalat un zid…

Nu mai amintesc și câtă murdărie a fost turnată în capul meu și al lui Dabija, care candida pentru Parlamentul României, acum mai mulți ani, în cadrul unui atac foarte consolidat – din partea comuniștilor, din partea PPCD-iștilor, din partea PL-iștilor, din partea sprijinitorilor lui Eugen Tomac, de pe ambele maluri ale Prutului. După ceea ce a fost ulterior, în 2006 și în 2011, am obținut și mai ferma convingere că Sistemul antiunionist lucrează, din păcate, pe ambele maluri ale Prutului, unde s-au strecurat peste tot rămășițele kominterniste, ca să nu spun mai mult, care vor să folosească mesajul unionist numai în scopuri electorale. Sper ca nu toți să fie așa.

Acum mi-au rămas două procese de judecată – contra lui Viktor Șelin, care m-a calomniat ca și KGB-istă și fascistă pe canalul 2 Plus, cu o zi înainte de Marșul unionist de la 16 septembrie 2012. Și un proces la CEDO împotriva lui Voronin, care m-a ponegrit la NIT, făcându-mă KGB-istă și spunând minciuna că România ar fi pompat în mine bani, ceea ce nu este adevărat, pentru că eu nu am luat din România niciun leu pentru niciun fel de scopuri.

Șelin, care umblă prin instanță cu falsuri culese de pe Internet, în timp ce eu depun acte ale instituțiilor oficiale ale ACESTUI STAT, AȘA CUM ESTE EL, ADUS LA STAREA DE AMĂRÂT DE CĂTRE HOȚII DE LUX, pentru că eu aici m-am născut și în acest stat locuiesc. Unde, de ani buni, am avut și mai am un chin cu umblatul prin judecăți contra Statului, de fapt – contra Sistemului antiromânesc. Și învinuindu-mă pe mine, Șelin, de distrugerea acestui stat, iată că eu depun la dosar acte oficiale, decizii ale instanțelor naționale de judecată, pe care el nu le recunoaște, nefiind clar care e statul lui și în care instituții crede el. (Apropo, fără nicio aluzie, menționez că am cetățenia română din 1992, că mai devreme nu s-a putut, și nu am buletin de identitate cu viză de reședință în România.)

Și aici am o remarcă dureroasă legat de acești satrapi morali și politici, care acționează contra românilor. Tații și bunicii multor rusolingvi, și nu doar, i-au distrus pe tații și bunicii noștri, trimițându-i în Siberia, marginalizându-i, băgându-i în gropi cu var, în temnițe și în spitale de psihiatrie, băgându-i la pușcării sau omorându-i, pur și simplu. Scoțându-i pe necarosabil, pentru că ”nu prezentau garanții de loialitate față de Sistem”. Basarabenii au fost mereu persecutați, manifestându-se încredere în alogeni și cei născuți peste Nistru. Așa a fost și cu mama mea, care a învățat la o Școală normală de la Iași, dar care a fost director de școală pe la vârsta de 20-22 de ani, în Grinăuți, Bălți, Agafia Vangheli, care l-a învățat și pe scriitorul pentru copii Spiridon Vangheli. Ea mai era să fie scoasă din învățământ pentru că spunea ”popor”, și nu ”norod”. Eram mică și îmi amintesc noaptea în care mama a avut acces de inimă.

Eu mi-am pierdut tatăl, decapitat și mutilat, în condiții misterioase, la Gara mică din Bălți. El venea de la Chișinău, fiind numit director la școala din sat după ce mama mea a devenit gravidă cu mine, al doilea copil. Mai târziu, un vânzător de la un bufetul gării i-a povestit bunicului patern și mamei cum a fost târât tatăl meu în niște ruine, de niște bandiți foști recidiviști, puși în libertate după amnistierea ce a urmat decesului lui Stalin, bandiți care l-au decapitat. Eu m-am născut patru luni mai târziu.

Eu mi-am pierdut bunicul patern, ucis de KGB, precum au spus oamenii din sat, luat de ruși cu puțin înainte de a împlini 50 de ani, în armata sovietică și omorât de securitate pentru că a fost pârât de niște ticăloși că le zicea ”ne-a luat Antihristul”, având Biblia subțioară…

Am trăit cu toții aceste lucruri. Eu le cunosc pe pielea mea, cu bunic ucis, cu tată ucis și cu mamă ucisă de regimul sovietic și comunist, prin malpraxis ”practicat” de un medic bețivan, ajuns deputat și încă decorat cu înaltă distincție a Statului Român.

Dar spuneam de Șelin. După ce părinții și bunicii lor i-au omorât pe tații și bunicii noștri, acum ei ne ucid pe noi – moral, politic, psihologic, mediatic … Acum tot fiii lor ne fac pe noi kgb-iști. Tocmai de aceea am mers până la capăt contra unor asemenea indivizi străini neamului nostru, dar agreați de Sistemul antinațional.

Am făcut-o și pentru că, precum am menționat și în ședința de judecată, eticheta de colaborator al KGB este defăimătoare, deoarece se aduc învinuri false de apartenenţă la o instituţie (KGB) ce a comis represiuni în masă, crime grave împotriva umanităţii, inclusiv împotriva poporului român, precum și contra părinţilor mei, fapt pentru care regimul totalitar comunist din RSSM a fost condamnat, în repetate rînduri, de către Parlamentul RM, prin Legea nr.1225, din 08.12.1992, Hotărîrea Parlamentului nr.1226, din 08.12.1992, şi Hotărîrea Parlamentului nr.191, din 12.08.2012.

Mai mult – prin Legea nr.1225, din 08.12.1992, privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, a constatat că, în perioada regimului totalitar, organele de stat administrative, judiciare şi extrajudiciare (VCK, GPU – OGPU, NKVD, MGB, KGB, Procuraturile şi colegiile lor – “dvoiki”, “troiki” “consfătuirile speciale” și alte organe cu funcţii analoge) au încălcat grav drepturile şi libertăţile cetăţenilor. De aceea Parlamentul a condamnat în mod hotărît represiunile politice săvîrşite de către organele de stat administrative, judiciare şi extrajudiciare în perioada regimului totalitar şi încălcarea gravă de către aceste organe a normelor de drept şi morale, iar prin Hotîrîrea Parlamentului RM nr.191, din 12.07.2012, a fost condamnat regimul comunist totalitar din Republica Sovietica Socialistă Moldovenească, ce a comis, în perioada 07 noiembrie 1917 – 23 iunie 1990, crime împotriva umanităţii pe teritoriul actualei Republici Moldova.

Mai pot spune că, pe lângă procesele contra lui Șelin și Voronin, ”mi-au mai rămas” toate procesele pe care le voi intenta celor ce mă vor calomnia în continuare (și eu știu cine face asta), fără să se informeze că am epuizat toate căile de atac în RM privind necolaborarea mea cu structurile de represiune sovietice și comuniste.

VA URMA

Stimată doamnă,

Procuratura Generală a examinat adresarea cel .Moroi Andrian din 02.10.2013 în care acesta solicită verificarea legalităţii plasării pe blogul www.pavlicenco.md a scrisorii nr. 1)172439 din 19.10.2007, expediate de către fostul Director al SIS. Ursu Ion. pe numele deputatului în Parlamentul Rcpublicii Moldova. Pavlicenco Vitalia.

Circumstanţele invocate în petiţie, precum şi faptele constatate în procesul investigaţiilor efectuate, au fost apreciate din perspectiva dreptului fundamenta] al cetăţeanului la libertatea opiniei şi a experimării, consacrat în art.32 al Constituţiei Republicii Moldova şi în art.10 din Convenţia eurpeană pentru apărarea drepturilor omului.

În această privinţă, sunt relevante interpretările jurisprudenţiale ale Curţii europene a drepturilor omului in cauza ”Cuja lacob contra Moldovei” unde Curte a reiterat, că „la stabilirea proporţionalitâţii unei ingerinţe in libertatea de exprimare …in primul rând, trebuie de atras o deosebită atenţie interesului public pe care-l implică informaţia dezvăluită. Curtea reiterează că in ceea ce priveşte restrângerea dezbaterilor cu privire la chestiunile de interes public, marja prevăzută de articolul 10 § 2 este restrânsă (a se vedea, printre altele. Surek v. Turkey (no. I) [CC] nr 26682/95, § 6!. ECllR 1999-IV). Interesul pe care-l poate avea publicul intr-o anumită informaţie poate fi. câteodată, atât de puternic încât să depăşească chiar şi o obligaţie impusă, în mod legal, de a păstra confidenţialitatea (a se vedea Fressoz and Roire v France [CC], nr 29183/95. ECHR 1999-1: şi Radio Twist, A.S. v. Slovakia. nr. 62202/00. ECllR 2006-…). Al doilea factor relevant pentru acest exerciţiu de evaluare este autenticitatea informaţiei dezvăluite Autorităţile de stat competente pot să adopte măsuri cu scopul de a reacţiona corespunzător şi fără exces la acuzaţiile defăimătoare lipsite de teniei sau formulate cu rea-credinţă (a se vedea Castelis v. Spain. hotărâre din 23 aprilie 1992, Seria A nr. 236, § 46). Pe cealaltă parte a balanţei, Curtea trebuie să evalueze prejudiciul, dacă acesta există, suferii de către autoritatea publică in urma dezvăluirii in cauză şi să aprecieze dacă un astfel de prejudiciu prevalează faţă de interesul publicului ca informaţia să jie dezvăluită (a se vedea, mulatis mutandis, Hadjianasiassiou v. Creece, hotărâre din 16 decembrie 1992, Seria A nr. 252. § 45; şi Stoll v Switzerland) în legătură cu aceasta, subiectul dezvăluirii şi natura autorităţii administrative in cauză ar putea ji relevante. Motivul din spatele acţiunilor angajatului care dezvăluie informaţia este un alt factor determinant pentru a decide dacă o anumită dezvăluire ar trebui protejată sau nu. Spre exemplu, o acţiune motivată de o acuzaţie personală sau de un antagonism personal sau de aşteptarea unui avantaj personal, inclusiv un câştig pecuniar, nu ar justifica un nivel deosebit de înalt de protecţie Este important de stabilit faptul că. atunci când a făcut dezvăluirea, persoana a acţionat cu bună-credinţă şi cu convingerea că informaţia era adevărată; că dezvăluirea acesteia a fost in interes public şi că lui sau ei nu i-au fost disponibile alte mijloace mai discrete de a remedia ilegalitatea. ”

Mai mult ca atît. s-a stabilit faptul că. dvs. aţi prezentat scrisoarea Serviciului de Informaţii şi Securitate nr. DT/2439 din 19 octombrie 2007 inclusiv în plenul Parlamentului Republicii Moldova in perioada in care exercitaţi mandatul dc deputat, iar în temeiul art.9 alin.(l) al Legii nr.39-Xlll din 07.04.1994 „Despre statutul deputatului în Parlament”, în acea perioadă beneficiaţi de imunitate parlamentară, scopul căreia este protejarea deputatului în Parlament împotriva urmăririlor judiciare şi garantarea libertăţii lui de gîndirc şi de acţiune.

Pornind de la premisele enunţate, Procuratura Generală constată lipsa temeiurilor de examinare a acţiunilor dvs. în ordinea procedurii prevăzute de art.274 din Codul de procedură penală.

Cu respect, Procuror în secţia conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI şi SV
a Procuraturii Generale

Dumitru Obadă
 
Partea a IV-a

Această parte, pe care am crezut-o ultima din serial, dar care cred că va avea continuare (poate nu imediat) o consacru comentariilor și răspunsurilor mele la cele trei articole publicate anterior. Dar, mai întii, un comentariu de pe Internet, aparținând lui Sergiu Burcă, fost deputat PPCD:


”Despre această făcătură de listă am spus acum câțiva ani, public și în cunostințü de cauză, că a fost întocmită pe str.Iorga 5, Chișinău, de fosta troikă pepecedistă de tristă pomină. În lista respectivă sunt și câteva nume reale de foști agenți KGB pe care lumea le cam cunoștea. Dar cea mai mare parte sunt persoane cu o anumită vizibilitate publică, din mediul politic sau din societatea civilă, care nu au nici în clin, nici în mânecă cu fostul KGB, dar care, după joncțiunea din 2005 dintre Voronin și Roșca, prezentau un oarecare pericol pentru regim. De aceea au şi fost amestecaţi în pomelnicul respectiv, în care am şi eu onoarea să figurez ca agent/informator KGB cu numele de cod „oswald”. Eu, agent „oswald”? Frumos!”


Patriciu:  Dna Vitalia, stiind cum e justiţia noastră, asemenea hotărâri îşi pot “scoate” şi unii ce au coloaborat destul de fructuos cu KGB-ul…

Vitalia Pavlicenco:  Nu este nicio logica aici. Daca ar fi asa, ar da multi busna. Dar vad ca nu dau, pentru ca sunt cu pufusor pe botisor, probabil. Si-apoi citeste intreg calvarul parcurs de mine, unde trebuie rabdare, ca sa treci si sa suporti toate etapele. Daca eu din 2006 lupt, asta sa insemne ca am controlat eu justitia? Si-apoi, iarta-ma, acum judecatorii nu iau decizii chiar asa cum vor ei. Cind e vorba de patrimoniu, proprietati, bani, ma rog,  – acolo sunt interese. Dar aici e SISTEMUL. Sa invingi sistemul, cind stii ca este si CEDO, e o treaba. Sa vedem cine se avinta. Iata tu, de exemplu, fa asta.

Alic: Doamnă Vitalia, nu am motive să afirm sau infirm (ne)COLABORAREA Dvs. cu KGB, DAR: cum puteau ei să vă deie asemenea SPRAVCĂ, dacă listele cu SECsoţi sînt la Tiraspol, cică, sau poate că au şi fost arse? Nu am auzit încă pe cineva să declare în presă, că au încercat să-l atragă în mociila SECsotică, dar a refuzat şi să dea numele colarobatorilor KGB care încercau să îl coopteze. Eu uite am fost PEŢIT şi eu să colaborez cu KGBul, dar am refuzat. Eu vă pot prezenta 2 KAGHEbişti care mă CORCOLEAU şi pe care i-am refuzat. Alexei şi Valentin. Nu le dau numele de familie, deşi nu m-aş teme DE ACUM. Primul o fi avînd vreo 80 de ani, celălalt peste 60. O fi fiind ambii în viaţă… Ba mai mult: acum vreo 2 decenii am publicat în presă un material LUNGUEŢ despre cercarea lor de a mă coopta. A fost primul şi pentru multă vreme unicul de acest fel. Ba un secSOT (de le se ştia, că e de acolo) îmi zise: Băi, tu nu crezi că vremurile se pot întoarce?…Că era secsot, mulţi ştiau. Noi ştiam care-s intelectuali de ACOLO. Carieră fulminantă. Îşi schimbau locurile de muncă cu regularitate: AICI şi-au făcut datoria, hai dincolo. Sînt multe de spus. Mai revin. Poate. Ziceam la început: cum pot să afirme SIS-ul cela, că cutare A sau NU A colaborat, de vreme ce nu au listele-dosarele. Dacă erau, Ghimpu le scotea pe PRILAVCĂ…Cînd era INTER(naţionalinii)RIMAR.

Şi lui Dabijavra îi curg balele, că nu ar fi colaborat cu kgb-ul, dar vreau să vă amintesc despre participarea lui la defăimarea lui Nicolae Lupan, la TV moldavă (cei mai în vîrstă îl mai ţin minte, în prezent este întemeietorul ProBasarabiei şi Bucovinei), SHOW iniţiat la TV de către kgb-ul de atunci. Dabijavra şi cu regretatul Teleucă, consăteanul lui Lupan, l-au făcut cu ou şi oţet pe jurnalistul de la Radio tineret, care era încă pe atunci ROMÂN, nu după 2000, aum au devenit alţii. Nu zăbavă Lupan a fost aruncat cu buldozerul peste graniţă, ca și Soljeniţîn şi alţi patrioţi. Păi vă întreb: cum poate acest fariseu de Dabijavra care a tîlhărit gazeta US Liter. şi Arta să mai aibă obrăznicia să declare că e curat ca lacrima ce o varsă. El (cu Vieru, Tanasă, Gadîrcă, Petrenco, Moşanu, Snegur şi alte lichele) rapăn comunist-bolşevic azi e cel mai mare patriot. El azi loveşte în unicul MARE scriitor al nostru Druţă. El şi cu marea minciună naţională – Cimpoi.

Nu vă lăsaţi pradă documentelor, ci realităţilor: şi plahuitniuc, şi filat, au documente de oameni cinstiţi: pe toate averile au documente că sînt legale, oficial CAPTURATE, – NOI? să mai credem în vreo hîrţoagă? Deci, dna Pavlicenco nu poate fi nici acuzată de colaboraţiosm, nici dată de basma curată. Eu nu am cunoscut-o personal decît aşa, de la distanţă şi nu am nici un temei să o bănuiesc sută la sută, decît ceea ce scria presa, – cum putea ea călători în Cuba cu soţul, cînd noi nici la Ungheni nu puteam călători fără permise speciale. Din păcate, listele agenţilor secreţi nu le va vedea nime niciodată. De ce minusculul patriot Plugaru nu a văzut aceste liste, măcar şi din curiozitate? Eu pot să vă dau mai multe nume de scriitori, numele cărora îl poartă şcoli, străzi, etc., dar sută la sută – turnători (şi de vin) , cum vă exprimaţi mai romăneşte. Una vreau – să nu daţi numiri de intelectuali la toate gardurile.

Vitalia Pavlicenco: Mie balele nu-mi curg, pentru ca nu le am si nu sunt bolnava, ma mai pot și sterge cu servetele…

Nu am cu nimeni nimic. Fiecare, inclusiv Dabija, poate merge in instanta. Cine se teme, se teme, cine nu se teme, are calea deschisa. In R.Moldova precedentul nu e ca a fost trecut prin justitie un raspuns oficial al unei institutii publice de resort – care era deja suficient -, ci faptul ca am depus cerere pentru “constatarea faptului ce are valoare juridica”. Aici e precedentul, care vizeaza falsitatea legata de numele meu intr-o lista al carui autor nu a putut fi stabilit. Iar decizia a fost luată pe baza răspunsurlui dat mie în 2006, confirmat prin declarațiile reprezentantului SIS. De ceilalti din lista nu ma apuc sa judec, eu nu le cunosc activitatea din diferite perioade ale vietii lor.

De asemenea, am scris public de atitea ori – cine are sa spuna despre mine fapte despre care el crede ca le-as fi facut avind vreo colaborare cu vreo insititutie oculta, sa o spuna public. Dar asa ceva nu exista. Mi-au cautat si in autoreferatul de doctor in dilologie, au mai cautat peste tot. NU EXISTA! Am avut o viata demna si corecta, fara a atinge viata cuiva si in perioada sovietica. Nu am compromis demnitatea nationala nici prin teza de doctor in istoria limbii romane, nici prin orice activitate. Dar am trait si eu – fara vrerea mea -intr-un sistem comunist, important este ca nu am lucrat in structuri de partid si sovietice, ca nu am facut rau oamenilor.

In privinta lui Alexandru Mosanu, el a spus ca daca il ajuta Bunul Dumnezeu sa iasa din iarna e posibil sa mearga si el in instanta. Are motivele sale cum a suferit din cauza listei facute de cei cu “miini curate”… dar foarte dubioase…

Ce inseamna sa lasam documentele la o parte? In instanta de judecata, daca eu te chem pentru ca m-ai calomniat, eu vin cu documente, dar dumneata vino cu “realitatea”, care este interpretabila si nu poate fi anexata la dosar. Asa ca haideti sa incetam manipularile si demagogia. Mergeti in instanta si demonstrati altceva in privinta mea daca sunteti sigur ca o puteti face.

Cititi toate comentariile mele aici la acest articol. Eu revin cu alte trei articole din aceasta serie.

Alic: Doamnă Vitalia, vă rog să mă scuzaţi în privinţa balelor, nu m-aş fi referit niciodată la doamne…V-a dus în eroare ŞI-ul cela, poate. L-am avut în vedere mai ‘întîi pe dabijavra, el e cu părul ŞICLIT-nespălat, cu…în colţurile gurii, cu venin pe limbă, a DERVELIT-calomniat-nedreptăţit zeci şi zeci de oameni în gazeta furată de la US, primul fiind se pare Moţpan, unul dintre primii, şi marele Druţă, se ştie de CAMpania COMpaniei cimpoi-vieru-dabija contra lui Druţă, spre a-l da jos de pe ultimul de sus fuscel al scării şi de a se urca pe ei înşişi. Trei mari potlogari literari, Domnul să-l neierte pe unul dintre ei, mefistofel la profil şi cîinism…Moşano-pentrencii, doamnă Vitalia, poate ştiţi cum se numeau DEŞERTAŢIILE lor de doftori? În titlurile lor, ale deşertaţiilor, figurau mai ales 3 termeni – Basa, Molda, Roma, unii ocupau, alţii erau ocupaţi. Mai exact întrebaţi-l pe Viorel Mihail, el ştie despre ce scriau aceşti doi nenorociţi ce s-au dat mai apoi drept mari ROMÂNI. Şi nu numai despre aceşti patrioţi e vorba. Mai sînt, aceaiaşi trei de mai sus vieru-cimpoi-dabija, care îi dedicau versuri lui Ilici, iar Cimpoi scriind despre estetica leninistă. Ei, bine, vă spun încă o dată: nu AFIRN, nici INFIRM. Dar despre cei de mai sus nu mai încape îndoială: prin scrisul lor au acordat mare ajutor kgb-ului, fie şi indirect au fost kgb. Vedeţi ce forfotă e pe forumul Dvs? E o problemă delicată: să dai şcolilor nume de kgb-işti (la nordul Moldovei e o astfel de şcoală, eu am argumente inrefutabile în privinţa tipului care a fost agent secret, dar e de acum mort, Domnul să-l neierte) şi să îl acuzi pe Druţă şi Sadoveanu de a fi mari SOVIETICI.

Vitalia Pavlicenco: Nu inteleg de ce scrieti așa alambicat. Adica ceva confuz si neclar. VA REPET: NU AM TREABA CU NIMENI! Eu mi-am aparat bunul meu nume. Am demonstrat ca nu sunt santajabila. Restul – faca ce vor, sa demonstreze ce vor. Eu am deschis calea si cei care vor reproduce lista Sandrovschi cu numele meu vor fi chemati in judecata. Restul nu ma priveste. Eu am creat un precedent si pentru cei care sunt curati si ponegriti pe nedrept. Nu am avut de a face cu niciun sistem ocult, nu cunosc ce e acolo, cine si cu cine au colaborat, nu am avut de a face cu oamenii sistemului, dimpotriva si eu, si familia, am fost persecutati de Sistem si m-am zbatut sa demonstrez Sistemului, care este unul prorusesc, precum ca nu toti pot fi calcati in picioare, pt ca mai exista si un dram de demnitate la unii. Atit. In rest, nu-mi scrieti ce credeti despre scriitori sau despre oricine, pentru ca eu nu am fost in niciun fel de combinatii si structuri cu nimeni si nu le cunosc viata, am fost departe de toti in perioada sovietica, precum si acum. E am parerea mea despre scriitorii nostri, am si scris un articol despre intelectualii nostri pe blog. Chiar si de la Uniunea Jurnalistilor, din care am facut parte si am fost vicepresedinte dupa 1991, am avut de suferit, iar cei care au facut raul, oamenii sistemului, s-au cam dus pe cealalta lume. Deja doua persoane, care mi-au facut un mare rau, au murit si inca rau de tot. E vorba de Tudor Tataru si Vasile Vatamanu. Dumnezeu sa ii ierte. Intre altele, anul 2014 este unul de rasplata. Pentru ce au facut oamenii in anii precedenti… Bine sau rau.

Gheorghe: Nu mai comentati aiurea. Dna Vitalia s-a adresat in instanta cu o cerere in constatare unde prin probele si inscrisurile depuse in instanta de SIS aceasta urmeaza sa se pronunte a fost sau nu a fost turnator. Instanta a spus NU. Ce mai vreti? Mai mare dovada nu trebuie – asta-i tot. A facut-o dna Pavlicenco, pentru ca nu o data in sursele de socializare aparea numele ei ca colaborator al CGB. Cei care comenteaza aiurea hotarirea unei instante o fac la comanda cuiva, pentru a discredita.

Eugen Zavtoni: Nu înţeleg de ce trebuie să te speli dacă nu te-ai murdărit. Lumea vă cunoaşte activitatea parlamentară şi civilă.Un turnător, un trădător nu poate fi atât de combativ cu puterea, nu poate apăra cu atâta ardoare cauza naţională precum o faceţi dvs. atâţia ani. Nu sunteţi pe placul puterii, aşa că vă puteţi aştepta la insinuări şi provocaţii şi în viitor.

Vitalia Pavlicenco: Eu am un dosar cu Selin, care m-a calomniat la un canal de televiziune si incearca sa treaca aceasta calomniere drept liberate de exprimare sau, poate, judecata de valoare. Nu merge. Pentru ca trebuie sa ai dovezi, pe care sa le prezinti in instanta. Asta dumneata asa judeci, dar cei care au facut lista si o invoca, au alte scopuri – de a-i murdari pe incomozii Sistemului. Acum, cu decizia de judecata, poti chema pe oricine sa raspunda si sa restituie pagube materiale pentru prejudicii morale. Pentru mine si pentru oamenii normali era suficient raspunsul SIS din 2006, dar iata ca nu a fost asa pentru toti. Cititi cu rabdare intreg serialul, ca mai am cel putin trei articole. Veti afla inca multe lucruri curioase.

Vasilisa: Dna Vitalia Pavlicenco! Intrucat stim cat de “justa” este “justitia” moldoveneasca si cata dreptate se face dupa “procesele” lor.Tinand cont de informatia ca arhivele kgb-lui au fost “evacuate” la Tiraspolea. Stiind ca conducerea structurilor secrete a fost si este alcatuita, in special, din cadrele vechi ale sistemului. Cred ca intelegeti de ce am scris asa? Am si eu niste banuieli, ca toata lumea, care inca gandeste. De ce trebuie sa cred orbeste in ceea ce ati insirat aici mai sus? Pe mine personal, nu ma intereseaza ca ati fost ori n-ati fost acolo, pentru ca putin ce ma intereseaza. Eu v-am intrebat candva despre “lipsa” in cartea de munca a unui an, se pare ca a 1990 ori 1991, nu ma tin minte exact, pentru ca cititnd ce ati postat aici candva, am constatat,pentru mine, ca un an lipseste. Nu stiu, dar ca se vorbea odata “prin targ” ca anume in acel an ati fi calatorit pe continentul american, dar ca nu se stie in ce functie erati atunci? Nu va suparati pe mine, va rog…

Iar acum despre banuieli, de care am scris in primul mesaj: va atrag atentia la ceea ce a afirmat “reprezentantul persoanei interesate Serviciul Informaţie şi Securitate al RM – Victor Enachi – in cadrul şedinţei de judecată a lăsat cererea dată la discreţia instanţei, urmînd ca aceasta să se expună in limita materialelor anexate la dosar, menţionînd că, potrivit Legii cu privire la Serviciul de Informaţii şi Securitate, listele colaboratorilor acestora sunt secretizate, acestea pot fi făcute publice numai cu acordul scris al acestor persoane şi numai în cazurile prevăzute de legislaţie. Adica in opinia mea ca e adevarata lista ori nu, asta-i problema, pentru ca “listele colaboratorilor acestora sunt secretizate, acestea pot fi făcute publice numai cu acordul scris al acestor persoane şi numai în cazurile prevăzute de legislaţie”. Accentuiez: listele colaboratorilor sunt secretizate si nu pot fi facute publice cand doreste cineva, ci doar cu acordul scris al colaboratorilor si la parerea mea, este corect!

Vitalia Pavlicenco: Da, este corect, numai ca, spre deosebire de mine, care am cerut sa fie facut public orice la SIS, altii nu au facut, pentru ca se tem. Daca nu se tem, sa faca. Eu nu pot cere documente despre dumneata si dumneata nu poti cere documente de la SIS despre mine. Dar eu despre mine pot cere si dumneata despre dumneata poti cere. Fa-o, sa vezi ce spun. Ca eu raspunsul il am din 2006. De exemplu, pe mine m-a rugat Matcovschi sa cer pentru el, ca lui, pe atunci, ceva i-au refuzat. Eram deputat si totuna SIS nu mi-a dat un raspuns clar despre Dumitru Matcovschi, pentru ca legea prevede doar persoanei vizate sa i se raspunda despre ce dosare sunt la SIS legat de numele sau.

Mai mult, eu m-am intilnit vara asta cu cel care a semnat si l-am intrebat cum s-a facut ca nu s-a temut sa dea un raspuns explicit ca nu au nimic legat de numele meu. La care raspunsul a fost mai mult decit clar: “Pai, daca nu e nimic, intr-adevar, ce alt raspuns era sa dam? Ca exista justitie, exista CEDO si nimeni nu-si poate asuma un raspuns fals”. La putin timp, acea persoana a fost inlocuita cu alta, mai a comunistilor. Asta e una. A doua este ca eu am dosar la CEDO contra lui Voronin care m-a calomniat, plus ca voi adresa, poate, si cu acest caz de lista inventata, o cerere la CEDO. Mai mult – m-am intilnit, in fata policlinicii, cu Tudor Botnaru, fost sef de SIS, pe care l-am intrebat – “Cum se face asa, nu am avut in viata mea nimic si uita-te ce fac nerusinatii”. La care omul – care e viu – mi-a spus “In lista primita de mine de la Lavranciuc a colaboratorilor si a potentialilor colaboratori, numele Dvs. nu a fost!” Pai, cum sa fie, daca nu am avut niciun contact cu nimeni de la niciun KGB? Acum toti care se simt calomniati – sa mearga, sa obtina si ei, ca omul de la SIS venit la proces a spus ca ei vor da document despre reclamant legat exact de starea lui. Cine se teme, se teme, cine nu se teme, are calea deschisa. In R.Moldova precedentul nu e ca a fost trecut prin justitie un raspuns oficial al unei institutii publice de resort – care era deja suficient -, ci faptul ca am depus cerere pentru “constatarea faptului ce are valoare juridica”. Aici e precedentul, care vizeaza falsitatea legata de numele meu intr-o lista al carui autor nu a putut fi stabilit. De ceilalti din lista nu ma apuc sa judec, eu nu le cunosc activitatea din diferite perioade ale vietii lor.

Eu nu am carte de munca decit din 1977, dupa ce am incheiat studiile la Universitate. Pina atunci nu am lucrat nicaieri. In Cuba am fost din decembrie 1974 pina in septembrie 1976. Fiti atenta – am plecat in calitate de sotie, la virsta de 21 de ani, din anul 5 de la Facultatea de limbi straine, franceza, dupa practica de toamna la sc.nr.1. Nu am lucrat nicaieri, ca eram studenta. In Cuba, am ajuns in decembrie 1974 (ma casatorisem la 24 aprilie 1974, anul acesta facem 40 de ani de casatorie). Deci, in decembrie 1974 am ajuns la Havana, ca sotie mergind cu sotul, chemat sa isi satisfaca serviciul militar, ca el a invatat traducerea, asa era la facultatea lui. Iar in octombrie 1975, peste 9 luni, am nascut fetita, deci timp de 9 luni am fost gravida si alte 10 luni mi-am crescut singurica fiica, intorcindu-ne pe 5 septembrie la Chisinau, cu o fetita de 10 luni. Eu sunt nascuta pe 29 octombrie 1953, am nascut unica fiica la 31 octombrie 1975, la doua zile dupa ce am implinit virsta de 22 de ani. Ne-au propus sa mai raminem si pe contract dupa serviciul militar si am refuzat – eu trebuia sa imi termin facultatea – la sectia FRANCEZA. Spaniola am invatat-o mergind la Havana la magazin si policlinica. Mai mult – inainte de a pleca, decana Tkaciova a refuzat sa imi semneze caracterizarea, ca eram rebela la facultate, dar invatam bine, eu am terminat si scoala medaliata cu aur si eram sefa grupei. Mai mult – m-au dat afara din sefa grupei pt ca nu am fost cu fetele la un voskresnik, noi fusesem in ajun la nunta, eu deja ma casatorisem cu sotul, care era lector universitar. Si din cauza asta nu vroiau sa semneze “caracterizarea”. Sotul a mers si a spus – e sotia mea, ce aveti cu ea? Nu-i scrieti la sfirsit ca o recomandati, ca nu avem nevoie, dati-o asa cum credeti. Si au semnat si am plecat, ca decana Tkaciova a spus ca eu peste trei zile voi “zbura in SUA”. Mai mult – in Cuba am mers cu sotul intr-o deplasare de serviciu, fara voia sefilor, ca nu stiam ca trebuie sa ceri voie, dupa care mai nu ne-au trimis acasa fara drept de a mai parasi URSS. Dar au discutat cu noi si sefului cela i s-a facut mila, pentru ca avea si el niste copii de virsta noastra. Despre asta am spus pentru mai multe ziare. Nu aveti nimic sa gasiti cu ce sa ma compromiteti. Nu aveti, oricit de rau va pare voua sau sefilor vostri. Aceasta decizie de judcata este o victorie asupra sistemului ticalosit, in asta consta originalitatea, pentru ca sistemul vrea ca sa planeze asupra tuturor suspiciunea. Eu am spart acest scut comunist, sovietic, intransparent. Cititi articolele urmatoare, din zilele ce vin.

Da, i-am intrebat pe cine am putut ce e cu arhivele despre care se spune ca ar fi la Tiraspol sau Moscova. Sunt pareri diferite, ca eu m-am interesat de asta si cind pregateam un proiect de Lege a lustratiei si vroiam sa cream un grup in Parlamentul 2005-2009 pentru discutii in vederea elaborarii unui asemenea proiect si promovarea lui. Mai multi deputati si analisti atunci au acceptat. Problema e ca sistemul kgb-ist din tarile foste sovietice si foste socialiste, din cite am inteles, era diferit. Dar ca sa faci un proiect corect, trebuie sa stii exact cum era sistemul KGB dinauntru, eu asta nu am de unde sti. Cind l-am rugat pe Tudor Botnaru sa ajute, a spus ca ne va ajuta cind vom fi la putere.

Deci, raspunsul celor versati a fost ca exista toate datele filmate la Chisinau – nu stiu daca este asa. Doi – ca orice raspuns oficial dat de SIS este sub raspundere penala si nu poate oricine sa se joace cu raspunsurile. Pentru ca ii poti chema in judecata si ei trebuie sa vina sa iti arate in baza a ce ti-au dat un raspuns sau altul. Dar lista colaboratorilor si a potentialilor colaboratori, din cite am inteles, se transmite in secret de la un sef SIS la altul. O fi avind si stampile, cine stie…

Eu nu ma apuc sa judec “justitia” noastra moldoveneasca si dreptatea pe care o face. In Parlament am facut o declaratie pe care am adresat-o coordonatorilor Programului SUA Provocarile Mileniului, intitulata cam asa “In-justitia erodeaza statul”.

Acum, daca pornim de la faptul ca justitia nu e buna, unde sa mergem sa ne cautam dreptatea? Aveti alta justitie? Sau vreti sa aveti acest stat, dar nu stiti unde sa mearga oamenii dupa dreptate. Pai, trebuie sa luptam. Sunt dosare cumparate, poate cele legate de proprietati, dar sunt si dosare cistigate, adevarat, – cu greu – contra Sistemului, dar in baza legii, ca doar in Hotarire se invoca articolele in baza carora se pronunta dispozitivul.

Mai mult – legea care exista trebuie aplicata. Este adevarat ca prima instanta la inceput a refuzat sa imi primeasca cererea de constatare a faptului ce are valoare juridica, pentru ca e dificil sa faci un precedent, dar iata ca la Curtea de Apel au decis altfel, eu nici nu am fost acolo la proces, ca acum se judeca Recursul fara parti.

Pai, exact asta vor dusmanii democratiei si ai statului de drept – sa spunem ca nu exista justitie si ca ce se decide nu trebuie crezut, sa se mentina haosul si atunci banuielile cad pe toti, toti sunt murdari, la indemina manipulatorilor platiti si in aceasta mlastina noi pescuim si ne facem treburile, nu?

Despre “continentul american” v-am raspuns mai sus. Mai mult – intrebati-l pe Alex Cozer cum i-am aratat si demonstrat cu actele mele oficiale ce am facut eu in Cuba si ce a facut sotul meu. Ca el m-a calomniat, eu i-am spus ca il chem in instanta, a rugat sa n-o fac pentru ca avea sa le creeze dureri de cap si d einima parintilor, atunci l-am invitat si am discutat cu el citeva ore si i-am aratat ce aiureli spune.

Deci, repet – cariera mea a inceput in 1977, dupa ce am absolvit Universitatea, la virsta de 24 de ani. Cind am fost ca sotie in Cuba, unde am dus sarcina si am nascut o fetita, imi intrerupsesem studiile la Universitate din anul 5, pe care le-am continuat din 1976, dupa ce m-am intors acasa.

Tira: Da, cel ce se apără frenetic se teme de ceva. Se ştie, că cea mai bună apărare este atacul. Şi astăzi unii pun piedici reale politicii statului de aderare la UE, iar apoi vor încerca să dovedească că au luptat pentru acestă cauză.

Vitalia Pavlicenco: Nu este adevarat in privinta mea. Cititi cu rabdare materialele, comentariile si articolele ce vor urma. Nu accept sa fiu pusa intr-un cos cu oamenii Sistemului.

Si-apoi nu am inteles, unde este in cazul meu “atac”? Sau de ciuda nu mai stiti ce scrieti? Care atac fac eu ca si aparare? Nu ma tot apar din 2006? De ce spuneti minciuni?

Proromanul: Dna Vitalia, Dvs. le raspundeti cu rabdare tututor impostorilor, dar nu stiu daca e cazul. Pentru ca s-ar putea ca ei sa fie exact dintre cei care au facut diferite liste pe Internet. Si acum se desfac de ciuda ca le-ati dat nu doar o palma, ci un pumn drept in fata, acum au sarit in sus. Va felicit pentru consecventa.

Vitalia Pavlicenco: Domnule, eu raspund tuturor. Blogul e si pentru intrebari si pentru raspunsuri. Nu stiu cine se ascunde in spatele diferitelor nickname-uri. Dar vreau sa ofer o alta abordare in clasa politica. Eu stiu foarte bine cine a facut “Lista Sandrovschi”, dar nu pot demonstra, pentru ca statul nu ma ajuta. Sistemul se apara si, de aceea, am mers pe alta cale, dupa ce am epuizat ce a fost de epuizat, in afara de CEDO. Dar la CEDO am un dosar contra lui Voronin, care m-a calomniat si el. Si mai am un dosar cu Selin, tot pentru ca m-a calomniat. Dar puteti observa, eu ii pot da in judecata pe multi, ca stiu ce au spus, dar o fac impotriva celor pe care ii consider ca “nu sunt categoric ai nostri”, desi lista si calomniatorii de azi sunt cei despre care obisnuim sa spunem ca “sunt ai nostri”.

Neculai: Ca fost colaborator KGB, eu pot afirma ca este vorba despre o provocare premeditata impotriva Dumneavoastra si a altor persoane, pentru a va discredita. Detaliile nu vi le pot divulga decit Dumneavoastra personal. E treaba KGB din Tiraspol si a agenturii sale din Chisinau. Calmati-va cei care tot scrieti aici Dumnezeu stie ce…

Vasilisa: Pt “Proromanul”. Pai, dle ori dna, ce mai iesti dumneata, sa cred ca esti impostorul de care scrii? Ori esti dobitoc ori ca te faci, nu stiu exact? Ce te bagi in “tarite”? Nu ai altceva de facut? Cata-ti de treaba dumitale si nu te implica in discutia noastra. Iar acum p/u dna Vitalia Pavlicenco: Doamna,cit de multe argumente mi-ati scrie, oricum imi ramin o sumedenie de banuieli (cum am mai scris), nu numai de ceea ce v-am scris anterior, ci si de faptul legat de timpul cand erati stdenta. La fel, ”prin targ se vorbea”, ca multi “activisti” de la facultati erau “pescuiti” inca de pe bancile scolii medii, iar apoi si din anii de studentie. Impresia imi ramine neschimbata…cu regret. Eu sunt o persoana care crede doar in documente si martori nemincinosi, pentru ca in Drept nu se opereaza cu minciuni si fapte ascunse, pentru ca oricum, mai devreme ori peste o vreme, vor iesi la iveala.

Vitalia Pavlicenco: Va mai dau un raspuns. Cind am vazut pretinsa ”Lista Sandrovschi”, am luat-o in gluma, dupa care am inteles ca nu e de gluma. Un prieten, roman, din SUA, mi-a dat imediat informatia, verificata pe canale deschise ale FBI-lui, ca acolo nu figureaza niciun nume de al meu nici ca banuita, nu ca sa fi colaborat cu KGB. Am undeva acest e-mail. Mai mult – am discutat cu un fost Ambasador la ONU in SUA, despre care mi s-a spus din SUA ca a incercat prin tertipuri sa ma bage in informatiile deschise, dar unde nu poti baga orice, in SUA, ca as fi colaborat, dar nu a reusit. Si aceasta informatie mi-a venit din SUA. Asta e una.

A doua – eu nu am de ce sa merg la Tribunalul de la Haga, pentru ca statul, prin institutiile statului si justitie, mi-a dat raspuns. A ramas doar nepedepsit cel care a facut si propagat. Noi stim cine sunt, dar nu i-am chemat atunci in judecata pentru ca am crezut ca documentul-Raspuns de la SIS e suficient. Ei, vedem ca nu a fost asa, de aceea, am mers la Procuratura si instanta. L-am si chemat pe cel care a difuzat, dar s-a schimbat intre timp legislatia privind libertatea de exprimare si a fost o luna pentru procesele ramase in baza vechii legi, iar pentru cine nu a chemat, acum a survenit termenul de prescriptie.

In rest, cu Toma-necredinciosul nu avem ce face. Toma trebuie sa demonstreze prin fapte, nu prin argumentul care ma face sa spun ca ”mata totuna tii cu Ursul”. Mai cititi, ca mai scriu…

Cum adica sa ”fiu sigura”? Pai cine stie mai bine decit mine ca nu am avut de a face cu niciun KGB? Statul a confirmat asta in 2006, instanta – la 10 decembrie. Procesul a fost anuntat public, trebuia sa veniti si spuneti ce aveti, fapte, documente, materiale, dosare, probe, marturii si ce mai aveti. Dar asa –  eu dau documente, dar dumneata pareri – asa nu merge. Cu astia ne intilnim in instanta, unde voi cere despagubiri, e simplu.

Andromed: EnigMATCĂ LUME, TAINICE EVENIMENTE, SUSpicioase personaje…Eu nu prea înţeleg: ce, în Armata Sovietică cu soldaţii la slujbă se duceau şi femeile-soţiile, şi încă gravide? Pentru prima dată aud. Da, soţia se putea duce DIN CAPUL ei, ca să se afle în preajma unităăţii militare cu traiul, dar pe contul ei. De obicei se duceau la locul slujbei soţiile de ofiţeri. AM fost şi eu angajat ca ofiţer din rezervă vreme de 2 ani, dar unitatea mi-a dat apartament abia după 1 an, chemîndu-mi soţia. Şi lucrul acesta s-a întîmplat în URSS: Da în Cuba! Lectorul universitar Pavlicenco o fi fost ofiţer-traducător? Din spaniolă? Da, a dost un verişor de al meu, pe vreun an sau 2 în Cuba traducător, dar nu şi-a luat nici soţia şi nici militar nu l-au îmbrăcat. Pur şi simplu era traducător. Şi a venit înapoi cu ceva valută, la modul official li s-a dat.

Vitalia Pavlicenco: Ce a facut Sistemul, nu eu sau altii ca mine raspund. Ceea ce caracterizati drept enigmatic, va priveste. Noi stim si spunem cum au fost lucrurile. Sotul nu a plecat ca si soldat, ci ca locotenent major – grad acordat tuturor la absolvirea Facultatii de limbi straine de la Moscova, sectia spaniola, unde a fost trimis cu mai multi studenti din Moldova, pentru ca invata bine. Asa erau vremurile. Acolo s-a profilat pe literatura, nu pe lingvistica. Mai mult – acolo “moldovenii” erau foarte buni prieteni cu romanii si sotul mai ca nu s-a casatorit cu o romanca, dar nu a facut-o, pina la urma, ca sa nu-si expuna familia. Acea romanca, Rodica, deja se intelesese sa vina sa lucreze la Chisinau, la catedra lui Corlateanu.

De ce, pe doi ani, luau ofiteri pentru serviciu militar cu sotiile lor? Probabil, ca sa fie cu familia, sa nu umble barbatii hai-hui. Regimul a fost foarte strict. Eu am stat, practic, numai acasa. Cind a fost anuntat de la comisariat, viitorul meu sot mi-a spus ce si cum, insa noi tocmai vroiam sa ne casatorim, asteptam sfirsitul sesiunii anului meu 4 de la sectia Franceza, Facultatea de limbi straine. Sunt colegii mei de grupa, care stiu toata povestea. Sotul deja lucra la Chisinau, de un an, cind a fost citat la comisariatul militar. La Moscova, ei nu faceau scoala de soldati po-plastunski, ci arta traducerii militare. Mai multi basarabeni, care au invatat la Moscova sau la Chisinau, au fost chemati sa si lucreze traducatori in Cuba pe doi-trei ani. Chiar prieteni de-ai sotului, care intrase aici, la Chisinau, dar nu au fost trimisi la Moscova.

Eu nu am plecat gravida, mi s-a spus ca nu se poate sa pleci gravida, desi cind am ajuns acolo, am vazut femei venite gravide.

Dimpotriva, am avut o sarcina dupa nunta de la 6 iunie 1974 (ne-am inregistrat casatoria la 24 aprilie 1974); dar am intrerupt-o, inainte de plecarea de la 6 decembrie 1974; adica in acelasi an, dupa ce am implinit 21 de ani, la 29 octombrie 1974. Eu m-am casatorit ca studenta in anul 4, la 20,5 ani. Am plecat ca sotie, la 21 de ani, din anul 5 deja, dupa ce facusem practica pedagogica la sc.nr.1, am scris deja intr-un alt comentariu aici.

In Havana nu se locuia in unitate militara, ci in case date pe o perioada. Dar era un staf acolo, eu nu am fost decit cind am sosit si asteptam sa ne dea unde sa locuim, apoi cind ne-au chemat sa ne pedepseasca pt ca am plecat cu sotul, “fara voie”, intr-o deplasare de serviciu, la fel am scris intr-un comentariu aici, mai sus.

Sotul este civil, cadru universitar, hispanist, nu este militar, el a facut doar militaria la facultate, ca orice student. Nu cunoastem si nu am avut de a face cu statutul sau privilegiile militarilor. Sotul nu a primit apartament de nicaieri, am primit eu, de la serviciu, la 36 de ani, el avind 41 si fiica aproape 15 ani.

Am explicat mai sus in ce grad militar a fost sotul, pe care il are si acum, ca orice barbat. Si eu am grad militar, ca noi la facultatea de limbi straine am facut studiile de asistenta medicala, am invatat si farmaceutica, si altele. Am avut o nota mai slaba la cit am invatat numai la farmaceutica si la un examen de istorie, restul am avut numai note maxime, dar asta e o istorie aparte. Serviciul sotului a fost platit, desigur, cu un fel de valuta sovietica, fara circulatie internationala.

Daca mai aveti intrebari – puneti-le, eu am raspunsuri.

Andromed: Vă mulţumesc, d-nă Pavlicenco, pentru toleranţă şi nu numai. Cei care au stat bot la bot cu puterea ne-au ciocnit ATUNCI şi încă ne mai ciocnesc şi ACUM, precum vedeţi. Au aranjat astfel lucrurile, încît să ne suspectăm unii pe alţii. Şi noi mai continuăm şi acum. Iată de ce zic, că javre ca secretarii pe partid saharneanu, gadîîrcă şi toţi ceilalţi trebuie huiduiţi, dar nu votaţi. Că ei ne-au demonstrat că sînt trădători. O fi Ghimpu un nichipercea, dar haita care l-au trădat merită dispreţ. …Nu vă supăraţi…

Rusoaica: Наши политики по разному оценивают свое сотрудничество с самой свирепой тайной политической полицией в истории человечества.

Почетный Председатель ДПРМ Думитру Дьяков в период с 1988 по 1989 был консультантом Отдела внешних связей ЦК КПСС. В период 1989—1993, был главой отдела информационного агентства ИТАР-ТАСС в Бухаресте.

Абсолютно все представители СМИ СССР, аккредитованные за рубежом, обязаны были быть сотрудниками КГБ.

Бывший КГБ-ист товарищ Дьяков, я думаю, до сих пор гордится оказанным ему доверием со стороны руководства ЦК КПСС. Именно это помогло ему сделать столь блестящую карьеру в политике РМ.

Vitalia Pavlicenco: Oceni pravilno skazali! Sistema znaet kovo prodvigati – svoih “nadiojnih liudei”.

Vasilisa: Nu doamna, dumneata judecati-va cu cei care ziceti ca v-au “inclus intr-o lista Sandrovski”.Eu doar v-am intrebat referitor la cele publicate aici, pentru ca sunt multe inca de lamurit, nu am in vedere doar cazul dvs. Romanul spune foarte frumos, dar si corect, in acelasi timp: “nu iese fum fara foc!” si asta ar trebui sa ne dea de gandit. Nu v-ati intrebat niciodata sincer in sinea dvs. de ce s-au pornit astfel de dezbateri? De ce atata vorbaraie? Faceti-va dreptate, si nu publicitate, pentru ca sunteti persoana ce se considera a fi politician si, deci, publica.

Vitalia Pavlicenco: Ba nu, ii voi chema in judecata pe toti care ma vor mai calomnia. Statul nu a stabilit cine a facut lista. De aceea am si cistigat cauza cu cererea DE CONSTATARE A FAPTULUI CU VALOARE JURIDICA. Sau asta e greu de inteles? Poate ca e greu, ca de aia este o decizie fara precedent, care face precedentul. Nu este adevarat. Daca eu vreau sa iasa fum si fac un document fals contra dumitale, care nu ai colaborat cu securitatea, dar spun ca ai colaborat si o difuzez prin Internet, atunci – cum iese? – ca lucratura mea deja te-a murdarit? Ca ”nu iese fum fara foc”? Ba nu, asa nu merge. Uite cind ai sa fii in asemenea situatie, vei intelege, pentru ca vad ca exercitiul empatic nu e pentru toti, doar pentru cei mai inteligenti si nobili.

De ce e vorbarie? (Nu e corect ”vorbaraie”). Pentru ca e neobisnuit si neasteptat. Pentru ca e soc. Pentru ca prin decizia obtinuta de mine oricine acum isi poate apara bunul nume murdarit de cei cu ”mâinile curate”. Si daca nu o face, inseamna ca se teme. Pentru ca Sistemul nu suporta sa primeasca lovituri. Numai ca schimbarile care survin, legat de reformarea justitiei, incet, incet, dar isi fac treaba. Si justitia se teme tot mai mult sa adopte decizii influentate politic sau in interes de inavutire oneroasa.

Sa inteleg doar ca daca ma sinucid si anunt ca am facut-o ca sa va demonstrez ca nu am avut nicio colaborare cu KGB voi fi crezuta?

Chiar va imaginati ca daca eu aveam un trecut murdar prin KGB-ism, nu mi se scoteau documente autentice? Pai nu exista. A spus SIS in 2006 si a confirmat in 2013. Aveti alte documente – faceti-le publice.

Sau credeti ca Statul Roman mi-a conferit Ordinul National ”Pentru Merit” in Grad de Comandor fara sa verifice serviciile sale cine si ce reprezinta?

Eu dreptate mi-am facut. Iar dumneata spui de-a dreptul prostii si te contrazici. Descifreaza ce inseamna ”Faceti-va dreptate si nu publicitate, pentru ca sunteti persoana ce se considera a fi politician si deci, publica.” Ce ai vrut sa spui prin acest calambur aiurit?

Tocmai ca un politician este o persoana publica. Tocmai pentru asta trebuie sa il insoteasca transparenta si cunoasterea faptelor si a vietii sale, ca sa stim cine ne conduce sau vrea sa ne conduca. Ceea ce fac eu nu este publicitate, ci informarea cetatenilor asupra unei situatii care ar putea fi de folos societatii, ca sa stie cu cine are de a face si ce sa astepte de la cei care sunt santajabili si de la cei care nu sunt santajabili.

Cea mai mare problema a societatii noastre si motivul ca suntem la coada vacii e ca am fost condusi mereu de persoane straine romanilor si santajabile de catre Rusia, care i-a si infiltrat in partide ca sa ajunga la putere si sa ne tina pe loc.

Doc: Doamna Vitalia, antiunionistii actioneaza si din partea dreapta a Prutului. Acestea sunt adevaratii agenti rusi, care au postat acea lista, pentru a-i defaima pe adevaratii romani – Dabija, Mosanu, Matei si Dvs.

Vitalia Pavlicenco: Stiu asta si se vede tot mai clar. Asta am inteles-o si eu dupa aceste zile, cind am postat serialul KGB.

Vasilisa: Nu va suparati dna Pavlicenco,pentru ca noi suntem diferite si este bine sa fie asa.A pune in discutii astfel de probleme e util si foarte necesar pentru toata lumea. Eu am impresia,ca sunt “Apa de ploaie” deciziile judecatoriilor si a ordonantelor de la noi,din R.Moldova si nu numai in cazul dv.,ci pentru multi alti cetateni ce au avut sa paseasca pragul institutiilor judiciare din Moldova.Drept dovada sunt multiplele procese examinate la CtEDO si sumele uriase de sute,paote mln de euro pierdute din caznaua statului pentru deciziile “chibzuite” ale justitiei de la noi.Cine sa mai creada in tot ce emit aceste institutii? Nu exclud ca sunt printre ei judecatori onesti, procurori la fel si de buna calitate profesionala,dar ca din cauza sitemului corupt in care acestea activeaza,credibilitatea muncii lor nu mai are valoare,cel putin pentru mine.Pana nu se va reforma din temelii sistemul de justitie,structurile de forta si de securitate,n-avem nici-o sansa sa avem o viata decenta in care OMUL sa fie principalul subiect pentru orice guvernare. Aici pun punct in discutie,pentru ca nu mai vad vre-un sens sa polemizez,nu inainte a va dori succes in ceea ce va doriti sa demonstrati.

Vitalia Pavlicenco: Nu “vreau sa demonstrez”, ci am demonstrat deja. Acum voi demonstrati contrariul, daca nu va aranjeaza sau aveti oarecare comandamente. Cui nu-i convine lupta mea, pentru ca le strica socotelile, poate sa considere deciziile de judecata si apa de ploaie. Numai ca o sa vada ca nu este asa cind vor fi chemati in instanta. Pentru ca am si eu o limita de rabdare ca sa ma terfeleasca cei care actioneaza la comanda contra mea, ca romanca si unionista, care nu sta sub calciiul celor ce nu inteleg, pe ambele maluri ale Prutului, din pacate, “cum sa fie cineva care nu depinde de noi, nu primeste bani de la noi, dar face ce vrea si ia mesajul unionist fara voia noastra”? – aici vorbesc de, cel putin, doua partide din Romania. Mesaj, lasat de unii, care acum au preluat mesajul nostru integral, pentru a-l lansa la timp greu si a-I amagi din nou pe oameni ca ei sunt patriotii romani adevarati. A doua este ca nu cumva sa le luam sinecura, din care s-au hranit si si-au construit palate de 23 de ani…

Dupa discutiile pe Facebook

Vitalia Pavlicenco: Constantin, nu am de gind sa polemizez mai mult cu tine, ca nu are rost daca te-ai imprietenit cu Vlad Cubreacov. Vlad Cubreacov sa polemizeze cu Sergiu Burca, despre care spui ca a zis cine a facut lista. Eu nu am de ce sa polemizez nici cu Vlad Cubreacov pentru ca eu cu toti am sa ma intilnesc in instanta. Dar e dreptul tau sa faci ce vrei. Insa nu poti scrie un neadevar atit de cras: “La câteva luni după, a fost luată o decizie privind statutul de fost colaborator KGB al doamnei Pavlicenco”. Pentru ca asa ceva nu exista. Am impresia ca tu ai citit numai niste stiri din Adevarul.md, care nu au inteles nici ei. Decizia IREVOCABILA ESTE CISTIGATA DE MINE IN PRIMA INSTANTA SI NU A FOST ATACATA la CURTEA de APEL. Pentru ca sedinta a fost doar reprezentantul SIS care a confirmat raspunsul din 2006. Poate ca ai confundat altceva, ce am scris eu: Ca, la inceput, in vara, inainte de a fi citat tu si Vaculovschi, la Procuratura Generala, instanta Buiucani a REFUZAT SA PRIMEASCA CEREREA, pe care nu a examinat-o, deoarece, presupun, este, intr-adevar, un precedent privind cererea “DE CONSTATARE A FAPTULUI CU VALOARE JURIDICA” si inca in privinta necolaborarii cu KGB. Eu am atacat NEPRIMIREA cererii la CA, care a obligat prin decizie sa fie primita cererea si examinata de acelasi judecator, decizie publicata de mine, ca si toate actele si deciziile, pe care, probabil, nu ai timp sa le parcurgi. Eu am scris despre toate astea, pacat ca nu gasesti timp si pentru asta. Dupa care instanta Buiucani a emis o Incheiere de primire a cererii, a fixat data sedintei, la care a venit si reprezentantul SIS si care a confirmat justetea raspunsului SIS din noiembrie 2006. Asa stau lucrurile si, se pare, ca fabuleaza altcineva, nu eu. Acum, o informare pentru tine si Cubreacov, care stiu ca a  scris ce a vrut. Eu public acum intrebarile si raspunsurile de la Comentarii la articolele mele. Cititi si gasiti acolo raspunsuri legat de Cuba si de ce vreti. Doar o precizare ca remarca la ce a scris, cica, cel care ti-a mai trimis o facatura, cu Academia. Eu nu aveam viza de resedinta in Chisinau, dar aici despre viata mea grea nu voi povesti. Voi spune doar – si asta stie o lume intreaga, cei care mi-au fost colegi, care imi sunt prieteni, ca pe mine m-a trimis sa fac probe de stilizator la revista Limba si literatura moldoveneasca a AS, un unchi al sotului, refugiat in Romania, prieten cu Iacob Petrov, care raspundea de revista la “Stiinta”. Am facut probele de redactare si traducere. Si am plecat la tara, crezind ca nu au fost bune. Atunci nu era telefonie mobila. Ma cauta Petrov sa imi spuna ca ma primesc. Dar cind sa ma angajeze, s-a vazut ca nu am viza de resedinta. Am umblat doua saptamini disperata, cu copil de 2 ani in brate, cu sotul lector la Universitate, dar noi locuind la gazda si neavind unde sa imi faca si el unde i-a facut Universitatea, deci stateam toata ziua cu copilul, ca nu aveam nici gradinita fara viza, ca sa ma milogesc la un rus de la o directie de pe strada acum Columna, ca sa imi faca viza. Si cel care ti-a trimis tie, cica, lucratura, spune ca eu ”am fost trimisa” la ”Stiinta” si la AS, la 24 de ani, cind eu la 23 terminasem abia Universitatea si  cind am devenit aspiranta la fara frecventa (ca sa nu pierd 20 de ruble la salariu, daca mergeam la doctorantura stationar)? Cind eu calcam in virful degetelor, intrind pe culoarele Institutului de limba si literatura al Academiei, o data sau de doua ori pe luna la sedintele sectorului de istorie a limbii? Constantin, nu-ti lua pacate pe suflet, ca mai mult nu-ti pot spune decit sa mai citesti ce am scris pe blog si azi si mai inainte. Cheltuie o seara pentru asta, nu in conversatii cu cei care se simt cu musca pe caciula pentru ce au facut contra intelectualilor nostri. Si daca ai citi, ai vedea si de ce nu am putut inainta un proiect de Lege al lustratiei, desi noi avem si in Programul PNL, ca si Codul deontologic, cel care prevede ca daca unul a fost colaborator trebuie sa recunoasca pe propria raspundere. Pacat ca trebuie sa iti scriu aici, ca nu citesti pe blog. Dintre deputatii PFD a facut un proiect de lege, din Fractiunea noastra, Vasile Nedelciuc. Dar, intr-o zi, i l-au furat din calculator si l-au inaintat cei cu miinile curate. Istoria asta e stiuta. Eu, cind am incercat sa fac, luind modelul romanesc, am inteles ca nu stiu cum, eu nu am avut de a face nimic cu KGB-urile, nu cunosc cum functioneaza institutia nici pe dinafara, nici pe dinauntru. Am adunat un grup de deputati si ONG-isti de acord sa discutam modelele baltice si din tarile socialiste. pentru ca problema e de diferenta dintre cum a fost in republicile sovietice si cele socialiste. Intreaba-i pe Botan, pe Braghis, pe altii, am scris despre asta repetat. Dar au intervenit alte evolutii si ideea nu a prins contur, dar eu singura nu am avut pregatirea si cunostintele sa o fac. Dar am facut cu iesirea din CSI, cu art.13 din Const. legat de Limba romana, cu NATO, cu Transnistria, fapt pentru care AMN m-a exclus. Asa ca pune intrebari, eu am la toate raspunsuri. Si informeaza-te “cel putin” si de la sursa, nu numai de la cei care au dezamagit dur oamenii. Eu am inteles acum, legat de decizia obtinuta de mine in PRIMA INSTANTA (te rog, macar atit corecteaza!), niste lucruri pe care le doar banuiam. Si e foarte trist ce fac cei pe care i-am considerat “ai nostri”. Pentru ca am avut bunul-simt sa ii chem in judecata pe Selin, pe Voronin, ca mai am cu ei procese, dar vad ca atacurile si facaturile vin de la altii.

De ce – acum am inteles.
Comentarii

Lasă un răspuns