Analiză EUObserver: Ce ar însemna unirea României cu Moldova? De ce nu iau în serios Washingtonul şi Bruxelles-ul această ipoteză
6 martie 2015, Ana Stan
Ideea reunificării deschide răni istorice, dar şi recente, pe fondul războiului din Ucraina şi al zonei de conflict separatist din Transnistria şi ar putea mări ruptura dintre Rusia şi UE
Un grup recent format din parlamentari români promovează ideea reunificării dintre România şi Republica Moldova. Cu 41 de parlamentari la Bucureşti, grupul „Prietenii Unirii“ ţinteşte să dezvolte legăturile economice şi culturale dintre cele două ţări, însă cea mai controversată propunere, favorizată de unii din grup, este chiar unirea, notează „EUObserver“ într-o analiză despre realismul unei astfel de uniri.
Trebuie să lucrăm împreună cu Moldova, să îi ajutăm să găsească valorile europene, iar dacă unirea va reprezenta o soluţie acceptată de Uniunea Europeană (UE) şi de NATO, vom fi bucuroşi să o facem“, spune Ovidiu Raeţchi, parlamentar român din partea Partidului Naţional Liberal (PNL), parte din grupul „Prietenii Unirii“.
Unirea ar fi un răspuns la problemele Moldovei
Ideea reunificării deschide răni istorice, dar şi recente, pe fondul războiului din Ucraina şi al zonei de conflict separatist din Transnistria şi ar putea mări ruptura dintre Rusia şi UE. Totul vine într-un moment crucial pentru Moldova care suferă de pe urma unei căderi economice şi a corupţiei în creştere. Politicienii români îşi declară susţinerea profundă pentru unire, însă trebuie să şi practice ceea ce susţin, notează Michael Bird, jurnalist pentru „EUObserver“.Între timp, mişcările pro-unioniste din ambele ţări promovează unirea ca pe un răspuns la problemele moldoveneşti. „Moldova nu poate supravieţui şi singura soluţie pentru a ieşi din criză este o unire cu România“, susţine Dinu Plângău, preşedintele grupului activist pro-unionist „Tinerii Moldovei“.
Activiştii dau exemplu România, ca fiind un succes economic şi politic datorită creşterii economice stabile, a statutului de membru NATO şi UE şi a programelor radicale anticorupţie în care sute de politicieni sunt arestaţi şi se confruntă cu condamnări la închisoare.
Însă în capitala moldovenească, Chişinău, niciun partid din Parlament nu a urmat o linie unionistă. Deşi Moldova favorizează o intrare în UE, este puţin mai rece faţă de statutul de membru NATO.După alegerile de anul trecut, culoarea politică a ţării se schimbă de la cea liberală şi pro-europeană, către cea roşie a comuniştilor şi socialiştilor, mai apropiaţi de Rusia. Partidele proruse s-au dovedit o forţă. „Discuţiile despre unificare slăbesc politica moldovenească şi hrănesc discursul anti-românism al politicienilor moldoveni proruşi“, spune Nicu Popescu, analist senior la Institutul UE pentru Studii de Securitate.
Partidul Socialist are cele mai multe locuri în Parlamentul moldovean, în timp ce o coaliţie instabilă dintre comunişti şi liberali se află la conducerea Guvernului. Între timp, doar între 7,5 şi 15% din moldoveni favorizează o unire cu România, cifre care au rămas aproape neschimbate în ultimul deceniu.
Reunificare versus reanexare
Rusia şi România s-au luptat pe teritoriul reprezentat de Moldova de azi în ultimele două secole, încă de când Imperiul Otoman a cedat controlul statului vasal Moldova, inclusiv teren la vest şi la est de graniţa actuală a României cu Moldova. În timp ce România promovează „reunificarea“, Rusia susţine că aceasta ar reprezenta, de fapt, o „reanexare“.Teritoriul Republicii Moldova a făcut parte din Imperiul Ţarist între 1812 şi 1918 şi a fost o republică a Uniunii Sovietice între 1945 şi 1991. Totuşi, România susţine că Moldova are legături culturale imense cu ea, majoritatea populaţiei fiind vorbitori de limbă română. Însăşi România, care a existat ca stat după 1860, a absorbit Moldova între 1918 şi 1940.Aşa că şi România, dar şi Rusia susţin influenţa asupra Chişinăului.
Unirea dă bine la români. Traian Băsescu: „Proiectul meu de suflet“
„Prietenii Unirii“ are două scopuri. Pe lângă faptul de a vedea dacă o asemenea unire este posibilă, grupul de parlamentari promovează o abordarea blândă privind relaţiile economice, culturale şi sociale dintre România şi Republica Moldova: legături feroviare mai bune, susţinerea sistemului educaţional din Moldova, burse româneşti pentru studenţii moldoveni şi o intensificare a dialogului politic.
„Nimeni din Bucureşti nu vorbeşte cu moldovenii despre ce au ei nevoie, lucruri simple ca manuale în limba română pentru licee şi universităţi. Mai sunt multe de făcut la un nivel mai mic, nu să considerăm unificarea ca fiind cel mai important obiectiv“, adaugă Ovidiu Raeţchi.
Ideea reunificării cu Moldova este manipulată de liderii români înainte de alegeri, tactică binecunoscută pentru câştig. Unirea este susţinută de 76% din români, potrivit unui sondaj IRES realizat în 2013, şi niciun candidat major la alegerile prezidenţiale de anul trecut nu a ignorat acest lucru. Traian Băsescu, fostul preşedinte al României, denumea unirea ca fiind „proiectul lui de suflet“. Acest lucru l-a susţinut şi premierul României, Victor Ponta: „Promisiunea mea este ca împreună să realizăm cea de-a doua mare unire a României“, spunea el anul trecut în campania prezidenţială.
Politicienii români nu sunt luaţi în serios
Diplomaţi europeni şi-au exprimat îngrijorările cu privire la asemenea discuţii, însă declaraţiile politicienilor nu creează mare panică deoarece foarte puţini de la Bruxelles şi din Washington iau în serios politicienii români, spune jurnalistul „EUObserver“.Din 2010, România şi-a crescut susţinerea pentru Moldova, în special faţă de tineri, următoarea generaţie de votanţi, dând 100 de milioane de euro drept ajutor celor de peste Prut, pentru susţinerea educaţiei şi infrastructurii. Studenţii moldoveni din România se bucură de privilegii speciale, iar anul trecut, Ponta a donat 100 de microbuze pentru şcolile din Moldova.În ultimii 10 ani, numărul moldovenilor cu acces la paşapoartele româneşti a explodat, astfel existând zeci de mii de noi votanţi. „Cu fiecare alegeri, din ce în ce mai mulţi moldoveni cu paşaport românesc votează în România. Dat fiind faptul că multe alegeri din România sunt foarte strânse, brusc există un interes şi mai mare din partea partidelor politice româneşti“, explică Popescu.Totuşi, din partea preşedintelui Klaus Iohannis nu există discuţii despre vreo reunificare. Anul trecut, în timp ce Iohannis era încă primarul Sibiului, el susţinea „mişcări mai lente“ către o unire, notând faptul că aceasta nu reprezintă un scop naţional. Însă nici el nu a exclus eventualitatea unei asemenea uniri.
Activişti, uniţi-vă!
„Acţiunea 2012 este un grup „umbrelă“ ce însumează alte 30 de grupări pro-unioniste din România, Moldova, Elveţia, Franţa , Italia şi SUA care-şi doresc ca România să facă o ofertă Moldovei pentru reunificare în 2016. „Acum Moldova se confruntă cu o criză economică care este catastrofală şi singurul lucru care poate salva Republica Moldova este o unire cu România“, declară vicepreşedintele Acţiunea 2012, Iulia Modiga.
Anul viitor în România au loc alegeri parlamentare. Deşi unirea cu Moldova nu se află pe lista de priorităţi a românului obişnuit, votanţii pot fi convinşi de candidaţii cu tendinţe unioniste.
La un nivel teoretic, activiştii şi unii politicieni solicită un referendum privind unirea, care să aibă loc în martie 2018. Această dată este plină de încărcătură politică, reprezentând un secol de când s-au unit părţi din Moldova cu România.
Problema Basarabiei
Însă precedentele istorice devin spinoase atunci când se ajunge la teritoriul propriu-zis care s-ar uni cu România. Turiştii din Bucureşti văd peste tot desene şi abţibilduri puse pe bănci din parc, pe gurile de canal, pe clădirile abandonate şi pe pereţii toaletelor din baruri prin care se spune că „Basarabia e România“, referindu-se la o zonă care a făcut parte din România între cele două războaie mondiale. Şi totuşi, Basarabia include zone şi la nord şi la sud de Moldova de astăzi, care acum sunt parte din Ucraina.De asemenea, Basarabia exclude mare parte din Transnistria, o republică separatistă din estul Moldovei care este aliată Moscovei şi are şi propria monedă.Politicienii români vorbesc deseori despre unificarea cu Basarabia, şi totuşi, atunci când activiştii şi parlamentarii sunt întrebaţi susţin că nu au niciun plan cu teritoriul ucrainean.
Problema Transnistriei
Deşi activiştii din „Acţiunea 2012“ vor să se unească şi cu Transnistria, nu există precedent istoric privind apartenenţa de România a acestei regiuni. Transnistria găzduieşte acum cea de-a 14-a armată a Rusiei şi este căminul unei populaţii amestecate de ruşi, moldoveni şi ucraineni.Majoritatea transnistrenilor rămân proruşi şi sunt sceptici cu privire la intenţiile României. Însă oponenţii ruşilor spun că acest lucru este din cauza presei proruse. „Cei din afară cred că Transnistria este un stat sovietic, dar mulţi transnistreni văd România ca un loc aparţinând de secolul al XIX-lea, cu căruţe cu coviltir conduse de ţigani la fiecare colţ de stradă“, declara un transnistrean pentru „EUObserver“.
`Dacă aşteptăm să vedem ce spune lumea, nu mai facem niciodată unirea“
Criticii susţin că începutul discuţiilor expansioniste într-un moment în care UE încearcă să calmeze tendinţele separatiste din statele membre nu reprezintă o idee înţeleaptă. „Ştim că acesta este un moment sensibil din cauza crizei din Ucraina“, explică şi Raeţchi.O altă grijă o reprezintă implicaţiile geopolitice, adică eufemismul pentru „chestia asta ar enerva teribil Rusia“, notează jurnalistul. „Ne-am uitat prea mult la ce are de spus Rusia sau altcineva despre această problemă. Dacă aşteptăm să vedem ce spune toată lumea, inclusiv Rusia şi Bruxelles-ul, nu o mai facem niciodată. Trebuie să ne decidem noi“, susţine Iulia Modiga.Însă, un referendum în Chişinău pare foarte puţin probabil. „Există dezamăgiri din ce în ce mai mari faţă de partidele proeuropene din Moldova, dar totul e din cauză că nu şi-au îndeplinit promisiunile cu privire la combaterea corupţiei“, spune Nicu Popescu.„Ceea ce se întâmplă este că centrul de gravitaţie al politicii moldoveneşti se mută de la UE şi de la România, către Rusia“, adaugă Modiga.Ministrul rus de Externe nu a dorit să comenteze pe acest subiect. De asemenea, şi omologul său moldovean a ales să nu comenteze. Potrivit ministerului din Moldova, acesta nu are „competenţa“ de a reacţiona la iniţierea unui alt grup unionist din Parlamentul de la Bucureşti, conchide Michael Bird pentru „EUObserver“.
COMENTARII
Adaugă această persoană în comunitatea ta și fii la curent cu activitatea sa din site.
1 fan Ar insemna un act politic important! In rest..ce sa zic..fiecare cum simte! Au plecat asa de multi dupa revolutie!! E greu de raspuns la intrebarea asta!
Zamolxe Nu stiu daca basarabeni ar putea renunta la parlamentari si presedintele lor , dar noi am renunta foarte usor la parlametari nostri……pentru ca prea putin dintre ei ne mai reprezita ! . ,..Favorizez ideea unirii Rep.Moldova cu Moldoltenia. . Aceasta ar fi o debarasare importanta de anumite balastre, poveri infractionale, financiare, culturale. . . .
Camelian Propinatiu Varianta online Cotidianul, prin 2006, toamna, un material descurajant, intitulat Cât ne-ar costa unirea cu Basarabia, adica 30-35 miliarde euro in primii cinci ani! Instructiv e ca România s-a ales repede cu o datorie externa de vreo trei ori mai mare, care vedem azi ca e pe nesimtite suportabila
Camelian Propinatiu E firesc ca euroatlanticii sa nu ia in serios ca pe refegisti: www.9am.ro/stiri-revista-presei/Actualitate/44628/Citi-bani-ne-ar-costa-unirea-cu-Basarabia.htmlwww.contributors.ro/editorial/unire-cu-basarabia/ www.timpul.md/articol/%28analiza-fumn-%29costurile-reunificarii-%E2%80%93-investiie-in-creterea-economica-a-statului-reintregit-66315.html
Haiduc basarabean Despre care unire vorbiti? Pana cand nu interzicem propaganda rusa si nu ne zgaibaram de hoti la putere nu vede nimeni nici pe aproape unirea. Oamenii de rand sant mintiti prin toate metodele posibile. Socialistii la alegeri imblau din casa-n casa, si isi cautau oamenii nemultamiti de viata, da sarmanul om, neavand o alta alternativa, ea crezut pe ei – „romanii sunt de vina” ca noi traim la marginea prapastiei economice. Daca cineva ar putea sa-si ea o raspundere de ce se petrece in tara asta, si sa ne evidentieze vectorul pe care mergem, lumea l-ar sustine cu o majoritate de voturi. Da asa, castiga chear si hotii cand ne promit „cai verzi”. Daca dorim sa facem ceva impreuna – hai sa facem, hai sa conlucram impreuna. Si nu e nevoie sa varati bani aici, deoarece foarte rar cine isi da seama unde se duc banii. Este nevoie de legat economiile noastre, ca sa avem exemplu la noi acasa, deoarece rar cine iese peste hotar. O alta problema – cetateniea romana. De ce eu, urmas al cetatenilor romani, traiesc pe teritoriu stravechi romanesc, trebuie sa-mi dobandesc cetatenia romana? Cu ce ma deosebesc de acelasi roman nascut in partea dreapta a Prutului? Majoritatea populatiei nu are bani de strict necesar, nu tocmai sa zboare la Bucuresti, sa dee juramantul.
voie voda Eu nu inteleg de ce nu exista un partid ROMANIA MARE deja. Adica 74% din romani si 40% moldoveni sustin cauza. Oricum cred ca statistica moldovenilor poate fi mai mare dar mergem si cu 40%. Faceam partidul, propuneam planul de unire (exista un odel German testat cu succes si usor de urmat) printre celelalte proiecte in functie de importanta lor si promoveam ideea pana la urmatoarele alegeri. Trebuie sa iasa ceva la cata sustinere are cauza.
ion sbucium LIBERTATEA e o COMOARA de neprețuit, ea nu se vinde… „Smecherii” care ar vrea sa facă cu ea „comerț”, „business” si ar scoate de vânzare – sunt INFRACTORI, locul lor e la pușcărie. LIBERTATEA si INDEPENDENTA NATIONALA a R.Moldova obținută după 500 de ani de neîntrerupte ocupații imperiale si ale „fraților mai mari” e un bun, o CUCERIRE a zeci de generații, a mii si mii de martiri anonimi care s-au jertfit si au luptat pentru ea. Cred romanii ca moldovenii ex-basarabeni si ex-sovietici ar putea renunța la ea fara LUPTA, asa „mioritic”, de pomana? – Aveți închipuiri greșite despre R.Moldova si cetățenii săi – ei nu sunt nici moldovenii cei de pana la 1812 si nici basarabenii de pana la 1940, ei sunt ex-rusi ai imperiului rus, ex-basarabeni si ex-sovietici plus moldoveni ce-si vad rostul in UE alături de Tarile Baltice si cele din Parteneriatul Estic. Niciun cetățean al R.Moldova nu-si amintește cumva cu nostalgie de anii 1918-1940 si nu vad in culori roze interbelicul romanesc. Chiar daca vorbesc aceeasi limba – practic sunt un alt popor, cu o alte trăsături fizice, mentalitate, psihologie si alte idealuri, interese – de multe ori opuse, in conflict cu cele ale romanilor. Poate doar după vreo 100- 200 de ani sa se asemenea din nou cu romanii, dar pana atunci nu se știe dacă va mai exista însăși Romania si numele actual de romani. Romania nu-i va putea cuceri, ocupa, subjuga etc. chiar dacă numeric ii depășește de 5-6 ori. Ginindu-se după ex-Basarabia Romania va pierde si ceea ce are si in primul rând Transilvania. Se face zarva cu „unirea” in timp ce se conturează clar „dezunirea” si ca pe vremea venirii la putere in urss a lui Gorbaciov se declara una, dar in realitate se intampla alte lucruri in defavoarea României si a integrității ale teritoriale. Da de bănuit si acest articol republicat in aproape de 20 de publicații, portaluri, posturi TV din Romania si absolut in niciunul din R.Moldova. Mirele isi face planuri de nunta, iar mireasa habar n-are de ele, nu știe si n-o interesează deloc „poftele” sale. R.Moldova are acum de îndeplinit cerințele ce rezulta din Acordul de liber schimb comercial aprofundat cu UE si n-are timp de pierdut cu „poveștile” despre „unire”.
Ionel URSS a căzut când se striga cel mai tare „Drujba, drujba, nerushimaya drujba narodov SSSR!”(Prietenia de nezdruncinat a popoarelor urss!”) Dimineața si seara, in fiecare minut mereu se rostea cuvântul „drujba” pana când un expert occidental a observat ca se pare ca se intampla ceva rau de tot cu acea „drujba narodov”, dacă se afișează pe toți pereții si se aclamează atât de des. Ceva asemanator ar putea sa se întâmple acum si cu „unirea”… Nu se clatină, nu cade si ea?! Sentimentele profunde, umane ce-i „unește” pe oameni de regula nu se prea afișează, nu se striga, nu se ajunge cu ele la isterie nationala… Ian vedeți, ian cătați – nu cumva „unirea”, la fel ca „drujba”, se zdruncina, se clatină si își da si ea acum duhul?!
Vasilie Nu se poate vorbi serios de unirea R. Moldova cu Romania atata tim cat procentul cetatenilor respectivei republici ar vota pentru unire in procent de maxim 20%.Si acest procent mi se pare excesiv de optimist. Sau poate unii vor o anexare prin forta?! deabia atunci am da apa la moara rusilor.
Haiduc basarabean Unii la noi inainte de a se culca cu sotia se consulteaza cu rusia, asta se numeste: „Sa nui suparam cumva”. „voie voda”. Un partid ca Romania Mare ar avevea sustinerea majora in R.Moldova, credetima, si nu va uitati ca papagalii estea platiti de Putler. Problema e ca ne conduc hotii smecheri, cat pe noi asa si pe voi.
Donna Gaby Basily Paul Moise Balastul coruptilor se va aduna frumos gramada. Iar clasa politica din Rep Moldova ar ramane fara obiectul muncii…
ion zbucium . Ma indoiesc ca Romaniia vrea sa „subjuge” Rep Moldova, in rest, aveti toatala dreptate. Grupurile unioniste sunt populiste, iar cei sinceri sunt niste visatori care nu iau in calcul realitatile.
Stramos Mos .Exact ! Chisinaul are nevoie STRINGENTA de o Noua Partida Nationala Unionista si cu un lider puternic. Eventual generalul Unionist Ion Costas !
Stramos Mos RE-UNIRE ! Titlul articolului este totalmente gresit ! Nu este vorba de Unire, ci de RE- UNIRE ! Basarabia s-a UNIT deja o data cu România la 27 martie 1918 in baza „Actului Unirii votat de majoritatea deputatilor din „Sfatul Tarii” de la Chisinau. Deci actualmente se pune problema Re-Unirii si Re-Venirii la Normalitate anulând rezultatele ocupatiei sovietice din 1940!
ion zbucium oare de ce nu i-au in serios articolul asta?