“Pentru o justitie independenta, trebuie aplicate recomandarile CEDO”




Interviu cu Filipp Druta, presedintele Filialei teritoriale Ciocana a Organizatiei Municipale Chisinau














 
Domnule Filipp Druta, ati cunoscut-o pe dna Vitalia Pavlicenco, presedintele PNL, cand era deputat, confruntandu-va cu mai multe abuzuri in deciziile si actiunile unor alesi locali. Spuneti-ne despre ce a fost vorba?

I-am adresat dnei Pavlicenco, in calitate sa de deputat, o petitie pentru a ne apara dreptul de acces la justitie. Era vorba de alesii locali din comuna Cruzesti, Mun.Chisinau, majoritatea fiind din Partidul Democrat, care, impreuna cu Procuratura sect.Ciocana, au declansat un atac-„reider” in 2007, pentru a-i lipsi de proprietate pe niste pensionari. Consilierii si-au anulat, in mod vadit ilegal, propriile decizii, legale si irevocabile, privind privatizarea unor terenuri de pamant din anul 2005. Apoi au fost ticluite niste dosare „in interesul statului”, al Ministerului Administratiei Publice Locale, ultimul „minor si incapabil”, deoarece interesele acestuia, fara acord scris, le apara Procurorul sectorului Ciocana, Mun.Chisinau, Oleg Slobozeanu. E vorba de un jaf, „in numele legii”. Textul integral al petitiei e postat pe blogul dnei Pavlicenco: http://www.pavlicenco.md/2008/10/04/niste-petitionari-cer-ajutor-de-la-parlament-contra-fenomenului-%E2%80%9Creiderstvo%E2%80%9D-in-rmoldova/


Din cate cunoastem, problemele de justitie corupta dureaza si lumea este foarte disperata, cum explicati acest lucru?
Voi cita cuvintele bunicii mele: „Nu este prost cel ce ia, ci este prost cel de da”. Problema coruptiei in justitie are mai multe laturi, deoarece, in schemele de coruptie, sunt, de obicei, doi „actori” – cel ce da si cel ce ia. Insa, la noi, problema e si mai complexa – din motivul ca nu avem asigurat un drept la recurs efectiv. Mai simplu zis, plangerile, in cele mai dese cazuri, se duc, la noi, la lada de gunoi. Si insisi functionarii le sugereaza cetatenilor ca lupta e zadarnica: „Ce mai scrieti atata, oare nu stiti ca la noi totul e corupt si nu putem face nimic, ca asa e viata? De parca nu locuiti in Moldova?!” Si cetateanul este fortat de imprejurarile corupte sa dea mita, fiind prostit si de functionarul analfabet. Daca privim Statul ca pe o familie, copiii iau exemplu de la parinti, privind ce fac ultimii si ce atitudine au fata de cele din jur. Judecatorii adesea imi spun „Ce credeti, dle Druta? Ca numai dumitale ti se incalca drepturile?!” – astfel aratindu-mi atitudinea lor fata de justitie si refuzul de a schimba ceva.

Personal vad iesirea din situatie prin manifestarea vointei politice a guvernantilor pentru a crea conditii cetateanului ca sa-i fie convenabil sa respecte legea. Ca functionarul sa achite din propriul buzunar prejudiciile suportate de cetatean si timpul pierdut in zadar pin instante, adica pedeapsa pentru coruptie sa fie inevitabila pentru ambii „actori”. Ca sa dispara notiunea de „oameni mari”, a caror „marime” se manifesta prin faptul ca pot incalca legea fara urmari, iar conduita legala si onesta sa fie favorizata nu doar declarativ, ci si material.

Solutia ar fi ca judecatorii sa fie alesi in functie nu pentru „merite” fata de guvernanti, si nu cei „cuminti”, care tac atunci se incalca drepturile, ci cei cu demnitate profesionala, cu inalte calitati morale, care vor fi remunerati echitabil pentru munca onesta.

Un alt factor ce genereaza coruptia este independenta declarativa si doar aparenta a judecatorilor in Moldova, remarcata si de dl G.BONELLO, judecator CEDO, in opinia separata din Hotararea din 3 iulie 2007 pe cauza Flux (nr.2) vs. Moldova. „Prin intermediul unei modificari constitutionale, Presedintele a obtinut dreptul sa numeasca judecatorii si sa selecteze presedintii instantelor, vicepresedintii acestora, precum si judecatorii ierarhic inferiori pe un termen de patru ani, la recomandarea Consiliului Superior al Magistraturii. Parlamentul (prin vot politic majoritar) a obtinut dreptul sa numeasca pe un termen de patru ani judecatorii Curtii Supreme de Justitie, inclusiv presedintele acesteia, Procurorul General si ministrul Justitiei.”

Evident, daca actuala Guvernare va pastra aceste modificari, vom avea aceeasi justitie „de buzunar”, cu judecatori „ascultatori”, convenabili clasei politice, care vor executa „comenzile” altei guvernari si vor primi, in schimb, indulgente gratuite, cu iertarea tuturor pacatelor.

De ce ati aderat la PNL? Cum ati lucrat in campaniile electorale trecute?

Am aderat la PNL din motiv ca impartasesc ideile liberale instituite pe patru piloni de baza: libertatea individuala, proprietatea privata, responsabilitatea individuala, egalitatea in fata legii, si ideea ca statul este „comunitatea cetatenilor”, idealul fiind construirea unei societati caracterizate prin: libertatea de gandire a indivizilor, suprematia dreptului natural, liberul schimb de idei, economia de piata pe baza initiativei private si un sistem transparent de guvernare, in care drepturile minoritatilor sunt garantate. Alt motiv e ca PNL este unicul partid in care principiile proclamate sunt respectate si in interiorul echipei, toate deciziile fiind adoptate in mod democratic, fara a fi marginalizati emitatorii vreunei opinii sau vreun membru al partidului.

In campania electorala trecuta am candidat pentru Parlamentul Republicii Moldova.

Domnule Druta, de ce nationalitate va considerati, cum priviti problemele cooperarii interetnice in Republica Moldova si ce credeti ca au facut bun sau rau, in acest sens, comunistii in ultimii zece ani?

Daca ne referim la nationalitate, conform DEX RO, in sensul „1. Apartenenta a unei persoane la o anumita natiune; cetatenie”, sunt cetatean al Republicii Moldova.

Dar in sensul „2. Comunitate de oameni cu limba si cultura comuna, care s-a constituit istoriceste pe un teritoriu dat.” imi este mai complicat sa decid, deoarece am radacini biologice ruse, poloneze si romanesti, sunt nascut in Chisinau, limba mea materna este rusa, dar comunic liber si in romana, o studiez in permanenta, descoperind frumusetea gandirii juridice, politice si culturale.

Problema cooperarii interetnice este veche de cand lumea, si constructia Turnului de la Babilon nu a fost finalizata – nu atat din motivul multitudinii de limbi aparute, dar din refuzul de a cunoaste limba altuia, pentru a comunica in continuare.

Cand am venit pentru prima data la PNL cu un grup de rusolingvi, mesajul nostru a fost «Нам нечего делить!» (“Noi nu avem ce imparti”), sensul fiind ca nu trebuie sa divizam artificial societatea dupa apartenenta etnica, ci sa cooperam pentru a prospera. Or, ura interetnica nu e decat in favoarea celor ce nu doresc consolidarea societatii. Limba si cultura rusa nu prezinta pericol nici pentru Republica Moldova, nici pentru romani. Pericolul principal este politica de colonizare economica, sustinuta de comunisti, si incercarea comunistilor de a transforma Republica Moldova intr-un stat politienesc dupa modelul Kremlinului, “problema nationala” fiind o arma eficienta pentru a distrage atentia populatiei de la problemele reale politice si sociale.

Cooperarea interetnica este posibila in conditiile cand de la acte declarative guvernantii vor trece la actiuni si vor crea conditii pentru aceasta cooperare, incat cunoasterea limbii romane pentru alolingvi sa fie un prestigiu, nu o doar o obligatie neplacuta, asa cum spun unii rusi – «трудовая повинность». („contributie in munca” – la colhoz). In conditiile liberalismului, insesi relatiile economice vor impune necesitatea cooperarii interetnice si cunoasterea limbii romane, a altor limbi, pentru a putea rezista concurentei, caci, in caz contrar, vor avea soarta constructorilor din Babilon.

In 10 ani de guvernare, comunistii au facut doar declaratii de tipul „limba rusa sa fie a doua limba de stat”, starnind indignare in randurile cetatenilor de etnie romana. In realitate, insa, se incalcau flagrant drepturile alolingvilor, dreptul la interpet in instantele de judecata, dreptul de a primi raspuns la petitie in limba petitionarului, atestam o atitudine discriminatorie a functionarilor, toate acestea atingind uneori culmea absurdului si a obrazniciei. Legea naturii spune ca „actiunea este egala cu interactiunea” si orbraznicia functionarilor, care intruchipeaza Statul si moldovenii, trezea un val de ura interetnica.

Comunistii ramaneau „orbi si surzi”, ignorand asemenea probleme, ca in campaniile electorale sa le mai promita ceva alolingvilor, numindu-se „aparatori” ai rusolingvilor, la fel ca si Iuri Ivanovici „marele prieten al romanilor”, provocand confruntare intre „moldoveni”, romani si „rusi”. Comunistilor le era convenabila aceasta confruntare. Daca „vecinul iti e dusman”, evident – nu mai vezi alte pericole sociale ca mizeria, coruptia si tarifele exagerate.

Cum priviti dorinta cetatenilor R.Moldova de a solicita in masa cetatenia Romaniei, ati solicitat-o si Dvs.?

Este vorba nu atat de dorinta, ci de un drept recunoscut de lege de a redobandi cetatenia, caci bunicii nostri nu au renuntat la cetatenia romana, aceasta ramanand un drept al tuturor cetatenilor Republicii Moldova, urmasi ai cetatenilor Romaniei de pe teritoriul Basarabiei. Este un lucru firesc, deoarece cetatenia Romaniei inseamna cetatenia UE, fiind echivalentul dreptului la libera circulatie, la studii europene, la munca si la un salariu decent, garantii a drepturilor minoritatilor.

Am solicitat si eu redobandirea, dat fiind ca nu doreste Guvernul roman sa faca recunoasterea – desi legea impune – dar functionarii sunt „internationali” si nu mi-au primit dosarul din motiv ca lipsea un act, a carui dobandire necesita timp si eforturi. (Problema cazierului roman).

E opinia mea separata, dar am impresia ca unii functionari au facut „business” din redobandirea cetateniei romanesti, solicitand acte inutile (cerute, insa, de lege), cum ar fi cazierele juridice romanesti pentru persoane cu resedinta in Republica Moldova, de parca comisia de la Ministerul Justitiei nu are acces la baza de date a cazierelor, multe altele, a caror dobandire il costa pe solicitant minimum 30 EURO. Desi legea declara ca redobandirea nu se impune prin taxe.

Credeti ca si alogenii ar putea solicita cetatenia romaneasca?

Daca sunt urmasi a cetatenilor Romaniei de pe teritorilul Basarabiei, nu vad nici un obstacol pentru a redobandi cetatenia, indiferent de limba vorbita, cu conditia ca vor cunoaste romana in momentul depunerii juramantului.

Cum apreciati actiunile Aliantei pentru Integrarea Europeana si ce sugestii le-ati face in planul luptei pentru o justitie independenta, cum apreciati cazul Muruianu?

Pentru a avea o justitie independenta, AIE trebuie sa ia in consideratie recomandarile CEDO si ale altor structuri internationale, sa modifice Constitutia pentru a exclude ingerinta in independenta sistemului judecatoresc si, acelasi timp, sa asigure raspunderea judecatorilor pentru hotararile vadit ilegale, aceasta raspundere fiind constatata de judecata in mod public: «Cтрана должна знать своих героев!» („Patria trebuie sa-si cunoasca eroii!”)

Conform legislatiei in vigoare „Dupa ce a acoperit prejudiciul in temeiul hotaririi judecatoresti irevocabile, statul poate inainta, in conditiile legii, o actiune in regres impotriva judecatorului care, cu rea-credinta sau din neglijenta grava, a savirsit eroarea judiciara cauzatoare de prejudicii.” Guvernul, avand un drept, si nu obligatia de a chema in justitie judecatorii, ale caror hotarari au dus la condamnarea R.Moldova la CEDO. Acest „drept” le permite guvernatilor sa decida sa il cheme sau nu in justitie pe vinovat, avand o parghie politica adaugatoare. In cazul obligatiei de a inainta actiunea, judecata va constata adevarul. Raspunderea patrimoniala a judecatorilor nu va mai depinde de vointa politica.

Dl Muruianu a fost demis din functie prin aceeasi metoda cum a si fost numit – prin vot politic majoritar, fapt ce ar trebui sa ingrijoreze societatea, deoarece la fel va proceda orice guvernare. Si e prea posibil ca succesorii lui Muruianu sa isi faca, la fel, cariere accelerate, sa fie „decapitati” de urmatoarele partide majoritare, daca nu va fi modificata Constitutia, pentru a se asigura independenta justitiei.

In mod evident, Ion Muruianu trebuie sa poarte raspundere pentru cauzele condamnate la CEDO, in care a participat personal, ca si pentru administrarea proasta a justitiei, daca instanta va constata acest fapt. Aceasta demitere va ramane o farsa politica, „iar justitia – hilara”, daca Statul nu ii va chema in judecata pe toti judecatorii Curtii Supreme de Justitie, ale caror decizii ilegale au fost condamnate la CEDO, pentru a constata in mod echitabil si public (cu transmiterea in direct ca la CEDO a sedintelor de judecata) gradul de vinovatie al fiecaruia si pentru a decide raspunderea patrimoniala pentru prejudiciul cauzat.

Cum vedeti pozitia PNL fata de AIE si perspectivele formatiunii din care faceti parte?

Pozitia PNL fata de AIE o vad ca „opozitie constructiva” din motiv ca in ultima campanie am sustinut AIE la alegerile parlamentare si purtam raspundere fata de electoratul PNL, pe care l-am convins si noi sa voteze partidele componente ale actualei AIE. Dar vad singur si aud indignarea cetatenilor ca lipsesc schimbarile promise, ca toti sunt in asteptare ce va fi mai departe si ca totul ramane pe vechi si ca nomenclatura comunista de toate culorile, cinic, se amuza – „la vremuri noi tot noi!” – migrand in masa in partidele de guvernare si spre proiectul politic Moldova Unita (dupa modelul Kremlinului «Единная Россия»).

In acest context, imi aduc aminte de remarca lui Karl Marx «In timpul revolutiei primii care acapareaza puterea sunt cei care, in regimul precedent, au fost cei mai aproape de ea. In 1789 aristocratii au fost primii care au luat puterea in mainile lor…» Aceasta remarca rezonabila s-a adeverit de multiple ori, devenind regula. Sef al Guvernului burgez, dupa revoltutia din februarie in Rusia, a devenit kneazul Lvov, Georghi Evghenievici, seful guvernului lui Nicolai II, iar sefi ai statelor formate dupa destramarea URSS au devenit fostii nomenclaturisti, Secretarii Comitetelor Centrale ale Partidului Komunist: Eltin, Kravciuk, Suskevici, Snegur, Lucinschi…

Dupa “revolutia” din 7 aprilie 2009 la putere vine Lupu, Diacov. Tind la putere Turcan, Stepaniuc etc…

Dar mult timp ei nu vor rezista la “carma tarii”, deoarece creste o generatie tanara de politicieni, cu alte aspiratii si valori, care sunt mai energici si mai capabili, care impartasesc valorile national-liberale, care constituie valorile-pilon ale statului Republica Moldova.

Va multumim.
www.pnl.md

Loading Facebook Comments ...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Introduceți cifra * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

Partidul Național Liberal © 2014 Frontier Theme
IP Blocking Protection is enabled by IP Address Blocker from LionScripts.com.
Menu Title