Statutul PNL

STATUTUL

Partidului Naţional Liberal

 1. Dispoziţii generale

2. Obiectivele Partidului

3. Membrii Partidului

4. Organizarea Partidului. Dispoziţii generale

5.Structura organizatorică la nivel local – sat/comună, oraş şi sector al Municipiului Chişinău

6. Structura organizatorică la nivelul organizaţiilor teritoriale

7. Organizarea la nivel naţional

8. Alte structuri la nivel naţional

9. Procedura alegerilor în partid

10. Patrimoniul şi fondurile Partidului

11. Încetarea activităţii

12. Dispoziţii tranzitorii şi finale

1. Dispoziţii generale

Art.1. Partidul Naţional Liberal (în continuare – Partidul), cu forma organizatorico-juridică de partid politic, este o asociaţie benevolă a cetăţenilor Republicii Moldova, constituită pe baza concepţiilor, idealurilor, scopului şi obiectivelor comune, care contribuie la realizarea voinţei politice.

Partidul îşi desfăşoară activitatea pe întreg teritoriul Republicii Moldova, în conformitate cu normele Constituţiei, prevederile Legii privind partidele politice, ale Codului electoralale altor acte normative corespunzătoare şi ale prezentului Statut.

Art.2. Partidul este persoană juridică din momentul înregistrării Statutului său la Ministerul Justiţiei.

Semnul permanent al partidului este Săgeata în pătrat, sub care se află prescurtarea PNL.

Semnul electoral al partidului este identic semnului permanent.

Culorile partidului sînt albastru şi galben. Drapelul partidului este galben, în centru fiind plasat semnul permanent şi denumirea în formă completă sau abreviată.

Delegaţia Politică Naţională poate modifica, în condiţiile legii, semnul permanent şi semnul electoral.

Delegaţia Politică Naţională poate modifica, în condiţiile legii, culorile şi drapelul partidului.

Art.3. Sediul central al Partidului Naţional Liberal este în Chişinău, Calea Ieşilor nr.6.

Prin derogare de la prevederile art.57 din prezentul Statut, adresa sediului central poate fi modificată printr-o hotărîre a Biroului Permanent Central.

Art.4. Prezentul Statut conţine principii şi norme obligatorii pentru toate organizaţiile şi pentru toţi membrii partidului. Statutul este adoptat şi poate fi modificat numai de Congresul partidului.

Regulamentul de aplicare a Statutului se adoptă şi se modifică de către Delegaţia Politică Naţională.

2. Obiectivele Partidului

Art.5. Partidul promovează valorile şi interesele naţionale, inclusiv de renaştere naţională în Republica Moldova, apărarea drepturilor individului şi ale familiei, protecţia, garantarea, consolidarea şi extinderea proprietăţii private, schimbul liber de valori economice şi culturale, accesul liber şi egal la educaţie, pluralismul politic şi consolidarea sistemului democratic şi a securităţii naţionale. În activitatea sa, Partidul urmăreşte numai obiective politice.

Partidul promovează imperativul reîntregirii neamului românesc, prin lichidarea consecinţelor juridice ale Pactului criminal Molotov-Ribbentrop, ca să se restabilească adevărul istoric pentru partea poporului român ce locuieşte în frontierele legale ale Republicii Moldova, recunoscute de ONU, după proclamarea Independenţei faţă de URSS. PNL pledează pentru unificarea – pe cale paşnică, democratică – a celor două state româneşti, adică pentru Unirea Republicii Moldova cu România, drept cea mai scurtă cale de desprindere de sfera de influenţă rusească şi de accedere rapidă în NATO şi UE. Partidul militează pentru acest obiectiv prin mijloace legale, nonviolente, conforme cu principiile fundamentale ale democraţiei.

Art.6. Partidul este un partid liberal, care aspiră calitatea de membru al Partidului Liberal, Democrat şi Reformator European şi al Internaţionalei Liberale. Partidul îşi asumă tradiţia şi istoria mişcării liberale din Basarabia din perioada interbelică şi de după proclamarea independenţei statale a Republicii Moldova, reprezentarea ideilor şi a valorilor dreptei democratice.

În conformitate cu Programul său politic, Partidul Naţional Liberal îşi propune, potrivit principiului tradiţional pentru mişcarea liberală românească “prin noi înşine”, precum şi potrivit valorilor democraţiei liberale şi ale economiei de piaţă, următoarele obiective politice prioritare:

–       garantarea, promovarea şi respectarea demnităţii omului, a drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor;

–       aplicarea legii şi a principiilor bunei guvernări, în scopul consolidării sistemului democratic;

–       promovarea şi asigurarea separaţiei puterilor în stat;

–       garantarea proprietăţii private;

–       stimularea iniţiativei private, cu respectarea regulilor de concurenţă;

–       eliminarea barierelor administrative care împiedică circulaţia liberă a capitalurilor, a serviciilor şi a persoanelor;

–       alocarea descentralizată a resurselor în economie, promovarea şi asigurarea unei autentice autonomii locale, concomitent cu reducerea rolului statului;

–       restrîngerea categoriei bunurilor ce fac obiectul proprietăţii publice;

–       asigurarea accesului liber şi egal al cetăţenilor Republicii Moldova la educaţie, încurajarea dezvoltării educaţiei şi a cercetării, educarea cetăţenilor în spiritul democraţiei şi încurajarea acestora de a participa la viaţa publică;

–       combaterea oricăror discriminări de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială;

–       combaterea corupţiei, a crimei organizate şi a terorismului;

–       asigurarea libertăţii depline a presei, prin eliminarea oricărui control din partea autorităţilor publice şi a reprezentanţilor acestora;

–       respectarea principiului subsidiarităţii;

–       asigurarea coeziunii economice şi sociale;

–       susţinerea tinerei generaţii;

–       respectarea şi asigurarea suveranităţii naţionale, a independenţei, unităţii şi integrităţii Republicii Moldova, pînă la noi decizii privind viitorul statului şi al populaţiei, adoptate pe cale democratică;

–       integrarea rapidă a Republicii Moldova în NATO şi în Uniunea Europeană, prin unificarea celor două state româneşti, conform voinţei cetăţenilor, exprimate pe cale democratică.

Art.7. În realizarea obiectivelor sale, Partidul îşi propune următoarele activităţi:

–         consultarea cetăţenilor în toate problemele de interes major;

–         permanenta comunicare cu societatea civilă;

–         elaborarea de programe;

–         participarea la alegerile locale, parlamentare şi prezidenţiale;

–         convingerea populaţiei să voteze Partidul, în scopul accederii în Parlament;

–         formarea Guvernului sau participarea la coaliţii guvernamentale;

–         convingerea populaţiei să voteze Partidul, în scopul accederii în organismele administraţiei publice, la toate nivelurile;

–         editarea, realizarea şi difuzarea publicaţiilor ori a altor materiale proprii;

–         încurajarea constituirii de asociaţii, fundaţii şi cluburi liberale;

–         acţiuni culturale, sportive şi distractive.

3. Membrii Partidului

Art.8. Poate fi membru al Partidului orice cetăţean al Republicii Moldova, fără nici o discriminare,  care, potrivit normelor legale, are dreptul la vot, în următoarele condiţii:

–         să adere la Statutul şi la Programul partidului şi să le respecte;

–         să declare în scris, pe propria răspundere, dacă este sau nu este membru al altui partid politic;

–         să nu se afle în situaţiile de interdicţie prevăzute de lege.

–         să nu fi săvîrşit grave abuzuri sau nereguli în funcţii publice sau politice;

–         să nu-i fie interzisă prin hotărîre judecătorească definitivă exercitarea drepturilor politice sau cetăţeneşti.

Art.9. Dobîndirea calităţii de membru al Partidului se face în temeiul unei cereri scrise adresate preşedintelui organizaţiei locale, în a cărei rază domiciliază, îşi are reşedinţa sau îşi desfăşoară activitatea solicitantul, cerereaprobată de Biroul Permanent Local respectiv, conform art.37. În cazul în care la locul de trai nu există o organizaţie locală, hotărîrea despre primirea în partid este adoptată de către organizaţia ierarhic superioară.

O persoană poate face parte dintr-o singură organizaţie a partidului.

În cazul transferului unui membru dintr-o organizaţie în alta acesta se realizează în baza unei notificări scrise adresate celor doua organizaţii. Aceste prevederi se aplică şi în cazul transferului dintr-o organizaţie locală într-o organizaţie teritorială, de sector al Municipiilor Chişinău, sau în cazul transferului între două organizaţii teritoriale ori de sector din Municipiul Chişinău.

În cazul fuziunilor, persoana care a fost luată în evidenţă ca membru al PNL pe baza transferului documentelor, îşi păstrează, în termen de 90 de zile de la aprobarea fuziunii, vechimea dobîndită prin înscrierea în partidul din care a făcut parte anterior.

Art.10. Pentru merite deosebite, pentru devotament şi abnegaţie în activitatea îndelungată desfăşurată în partid sau pentru promovarea concepţiilor liberale, se poate atribui calitatea de membru de onoare unor persoane din ţară sau din străinătate, având cetăţenia Republicii Moldova, indiferent dacă sînt sau nu membri ai Partidului.

Pentru modul deosebit în care a condus partidul, a acţionat pentru înfăptuirea programului politic, pentru respectarea Statutului, consolidarea unitaţii şi a prestigiului partidului, se poate atribui calitatea de Preşedinte de Onoare al Partidului persoanei care a îndeplinit, cel puţin, două mandate în această funcţie.

Propunerea privind atribuirea înaltelor demnităţi prevăzute în alin.1 şi 2 se face de către Biroul Permanent Central şi se aprobă de Delegaţia Politică Naţională.

Preşedintele de onoare este membru de drept al Delegaţiei Politice Naţionale şi participă cu drept de vot consultativ la şedinţele Biroului Permanent Central.

Art.11. Membrii Partidului au următoarele drepturi:

–         să-şi exprime în mod liber opiniile în cadrul tuturor forurilor partidului;

–         să aibă iniţiative politice şi posibilitatea de a şi le exprima şi de a le supune dezbaterii organismelor de conducere ale partidului;

–         să fie informaţi cu privire la activitatea organizaţiilor din care fac parte şi cu privire la hotărîrile organismelor de conducere locale, teritoriale şi centrale;

–         să aleagă şi să fie aleşi în funcţii de conducere în partid;

–         să fie propuşi şi promovaţi în funcţii şi demnităţi publice;

–         să beneficieze de protecţia partidului şi a organelor sale de conducere în faţa atacurilor şi a presiunilor politice de orice fel.

Orice limitare a acestor drepturi, în afara celor legale şi statutare, este interzisă şi atrage răspunderea disciplinară a celor ce se fac vinovaţi de ea.

Art.12. Nici un membru al Partidului nu poate îndeplini două funcţii de conducere în partid în acelaşi timp. Se consideră funcţii de conducere cea de preşedinte şi cea de vicepreşedinte al organismelor de conducere ale partidului la toate nivelurile.

Membri Curţii de Onoare şi Arbitraj şi ai Comisiei Centrale de Cenzori nu pot face parte din nici un organism de conducere din Partid.

Art.13. Membrii Partidului au următoarele obligaţii:

–         să cunoască şi să respecte prevederile Statutului şi ale Codului Etic al partidului;

–         să cunoască Programul partidului şi să contribuie la înfăptuirea acestuia;

–         să îndeplinească şi să respecte hotărîrile organismelor de conducere, ale Curţii de Onoare şi Arbitraj şi ale Consiliilor de Arbitraj;

–         să participe la activitatea organizaţiilor din care fac parte sau a organismelor de conducere în care au fost aleşi;

–         să îndeplinească mandatul primit în cazul delegării sau al participării în numele partidului la exercitarea funcţiilor sau a demnităţilor publice în care au fost desemnaţi sau aleşi, pe care trebuie să le onoreze cu cinste, competenţă şi demnitate;

–         să plătească o cotizaţie lunară.

Art.14. Calitatea de membru al Partidului se pierde prin:

–         demisie;

–         înscrierea în alt partid;

–         excludere;

–         incompatibilitatea funcţiei;

–         deces.

Art.15. Membrii Partidului pot demisiona în orice moment, cu efect imediat.

Înscrierea în alt partid politic se asimilează demisiei, cu acelaşi efect.

Art.16. Membri Partidului pot fi sancţionaţi prin excludere sau prin aplicarea altor măsuri disciplinare, conform Statutului.

Art.17. Sancţiunea excluderii unui membru din Partid se aplică în una dintre următoarele situaţii:

–         dacă a încălcat prevederile Statutului;

–         dacă a încălcat hotărîrile organismelor de conducere ale partidului;

–         dacă a săvîrşit abateri grave de la disciplina de partid, inclusiv prin acţiuni sau declaraţii publice împotriva hotărîrilor luate prin vot de organismele de conducere ale partidului;

–         dacă persoana în cauză a fost condamnată la o pedeapsă privativă de libertate sau i s-a interzis exercitarea drepturilor politice sau cetăţeneşti, prin hotărâre judecătorească definitivă.

Art.18. Sancţiunea excluderii se propune şi se hotărăşte astfel:

–         pentru membrii fără funcţii în organismele de conducere locale sau în administraţia publică locală, la propunerea oricărui membru al organizaţiilor locale, – prin hotărârea Biroului Permanent Local;

–         pentru membrii titulari şi cei cu drept de vot consultativ din cadrul Biroului Permanent Local, – la propunerea Biroului Permanent Local, prin hotărîrea Adunării Generale a membrilor organizaţiei;

–         pentru membrii titulari şi cei cu drept de vot consultativ din cadrul Delegaţiei Politice Teritoriale (cu excepţia preşedintelui organizaţiei teritoriale), la propunerea Biroului Permanent teritorial, prin hotărîrea Delegaţiei Politice Teritoriale;

–         pentru preşedintele organizaţiei teritoriale, precum şi pentru toţi ceilalţi membri ai Delegaţiei Politice Naţionale – la propunerea Biroului Permanent Central, prin hotărîrea Delegaţiei Politice Naţionale;

–         pentru vicepreşedintele partidului – la propunerea Biroului Permanent Central, prin hotărîrea Delegaţiei Politice Naţionale;

–         pentru Preşedintele partidului – la propunerea Delegaţiei Politice Naţionale, prin hotărîrea Congresului partidului.

Art.19. În cazul săvîrşirii unor abateri mai puţin grave decît cele prevăzute în art.17 din Statut, se pot aplica drept sancţiuni următoarele măsuri disciplinare:

–         avertisment în scris;

–         suspendarea din funcţie pe timp limitat;

–         suspendarea – pe cel mult un an – din calitatea de membru al Partidului;

–         retragerea sprijinului politic pentru cei aflaţi în funcţii publice, care au presupus un asemenea sprijin politic; această măsură se poate cumula cu una cele prevăzute în alin.1, 2, 3, de mai sus, precum şi cu cea prevăzută în art.16.

Măsura suspendării din funcţie şi/sau din calitatea de membru PNL se poate lua şi în cazul trimiterii în judecată penală, pe durata procesului.

Măsurile disciplinare enumerate în alin.1 şi 2 sînt de competenţa organismelor prevăzute în art.18 din Statut.

Art.20. Se considerăabateri mai puţin grave decît cele prevăzute de art.17 din Statut şi se sancţionează cu luarea de măsuri disciplinare:

–         neparticiparea repetată şi nemotivată la activităţile organizaţiei sau ale organismului din care face parte;

–         neîndeplinirea sarcinilor primite sau insubordonarea faţă de organismul de conducere al organizaţiei;

–         neplata cotizaţiei pe timp de 6 luni, în mod nejustificat;

–         încălcarea Codului Etic al PNL,aprobat de Delegaţia Politică Naţională.

Art.21.Organismele de conducere care pot hotărî sancţiuni se pot sesiza şi din oficiu. Procedura de aplicare şi contestare a sancţiunilor se face potrivit Regulamentului de aplicare a Statutului. Contestarea sancţiunilor de către orice membru al partidului se poate face potrivit Regulamentului de aplicare a Statutului.

Art.22. Orice persoană care a fost exclusă poate face cerere de reînscriere în partid, în condiţiile prevăzute în art.9 din Statut, după trecerea unei perioade de minimum un an de la excluderea sa.

4. Organizarea Partidului. Dispoziţii generale

Art.23. Partidul este organizat şi funcţionează după principiul de organizare administrativ-teritorială a Republicii Moldova şi cuprinde:

–         organizaţii locale (săteşti/comunale, orăşeneşti şi de sector ale Municipiului Chişinău);

–         organizaţii teritoriale (raionale, Municipiul Chişinău, UTA Găgăuzia, Municipiul Bălţi, Municipiul Tighina, Municipiul Tiraspol).

–         organizaţii naţionale.

La toate nivelurile organelor de conducere ale partidului, de regulă, femeile trebuie să fie prezente în proporţie de cel puţin treizeci la sută.

Art.24. Organele de conducere a partidului sînt urmatoarele:

la nivel local:

–         Adunarea Generală

–         Biroul Permanent Local

–         Preşedintele.

la nivel teritorial:

–         Conferinţa teritorială

–         Delegaţia Politică Teritorială

–         Biroul Permanent Teritorial

–         Preşedintele.

la nivel naţional:

–         Congresul

–         Delegaţia Politică Naţională

–         Biroul Permanent Central

–         Preşedintele.

Art.25. Organizaţiile săteşti/comunale, orăşeneşti şi de sector ale Municipiului Chişinău se pot constitui dacă întrunesc numărul necesar de membri, suficient pentru completarea Biroului Permanent local respectiv.

Art.26. Organizaţiile teritoriale se constituie de către Biroul Permanent Central, dacă au cel puţin 60 de membri. Biroul Permanent Central poate dispune o derogare de la acest articol privind numărul minim de membri pentru constituirea organizaţiilor teritoriale în Municipiile Tiraspol şi Tighina.

Art.27. La nivelul fiecărei organizaţii teritoriale, Biroul Permanent Teritorial constituie o structură a Tineretului Naţional Liberal, compusă din membri partidului care nu au împlinit vârsta de 35 de ani, şi care este coordonată de către Biroul Permanent Teritorial. Unde este cazul, se constituie şi structuri ale TNL la nivel local, coordonate de către Birourile Permanente Locale.

Membrii TNL, care au împlinit vîrsta de 35de ani, în timpul exercitării unei funcţii într-un organism de conducere al TNL, la orice nivel, pot activa în cadrul TNL până la încheierea mandatului respectiv.

În centrele universitare se înfiinţează cluburi studenţeşti în coordonarea Birourilor Permanente Teritoriale.

În Municipiul Chişinău şi centrele raionale se constituie cluburi liberale în coordonarea Birourilor Permanente Teritoriale. Cluburile liberale pot avea statut de organizaţii obşteşti şi întrunesc membri şi simpatizanţi ai Partidului.

Organizarea şi funcţionarea acestor structuri se vor stabili printr-un Regulament aprobat de către Delegaţia Politică Naţională.

Art.28. La nivelul fiecărei organizaţiiteritoriale, Birourile Permanente Teritoriale constituie organizaţii ale femeilor naţional-liberale (OFNL).

Organizarea şi funcţionarea acestor structuri se vor stabili printr-un Regulament aprobat de către Delegaţia Politică Naţională a partidului.

Art.29. La nivel local, teritorial sau naţional, Birourile Permanente pot organiza structuri de membri ai Partidului, care să se ocupe de probleme specifice anumitor grupuri etnice, categorii sociale sau profesionale – oameni de afaceri, cadre didactice, pensionari şi altele.

Organizarea şi funcţionarea acestor structuri se vor stabili printr-un Regulament aprobat de către Delegaţiile Politice Teritoriale sau, respectiv, Naţională.

5. Structura organizatorică la nivel local – sat/comună,

oraş şi sector al Municipiului Chişinău

Art.30. Organizaţiile locale ale Partidului au următoarele organisme de conducere:

–         Adunarea Generală a membrilor organizaţiei;

–         Biroul Permanent local – sătesc/comunal, orăşenesc şi al sectorului Municipiului Chişinău.

–         Preşedintele.

Art.31. Organizaţiile locale – săteşti/comunale, orăşeneşti şi ale sectoarelor Municipiului Chişinău – ale Partidului au următoarele obiective:

–         să elaboreze propuneri, proiecte şi programe de dezvoltare locală;

–         să se ocupe de informarea, pregătirea şi specializarea reprezentanţilor şi candidaţilor Partidului în probleme de administraţie publică;

–         să prezinte şi să facă cunoscută poziţia Partidului în problemele de interes public, naţional sau local;

–         să crească numărul de membri aderenţi, de susţinători, de simpatizanţi şi de votanţi;

–         să asigure resursele umane, materiale – sediu, dotări – şi financiare – cotizaţii, donaţii – necesare desfăşurării activităţii proprii;

–         să elaboreze şi să fundamenteze poziţia organizaţiei locale şi a aleşilor locali în problemele şi deciziile de interes local;

–         să coordoneze activitatea aleşilor locali în structurile administraţiei publice locale în care au fost aleşi;

–         să formeze o bază de date proprie cu privire la nevoile şi resursele locale.

Art.32. Adunarea Generală a membrilor organizaţiei locale se întruneşte cel puţin o dată pe an sau de cîte ori este nevoie, la convocarea Biroului Permanent Local, a Biroului Permanent Teritorial sau din proprie iniţiativă, la cererea a peste jumătate din numărul membrilor organizaţiei.

Art.33. Adunarea Generală a membrilor organizaţiei locale are următoarele atribuţii:

–         analizează activitatea desfăşurată de organele de conducere alese, precum şi a membrilor aleşi sau numiţi în administraţia locală şi aprobă programele de activitate ale acestora;

–         alege şi revocă pe o perioadă de patru ani preşedintele, vicepreşedintele, secretarul-trezorier

–         alege pe o perioadă de patruani (şi îi revocă pe) membrii Biroului PermanentLocal;

–         aprobă la nivel local măsurile necesare realizării Programului şi strategiei partidului;

–         aprobă măsurile organizatorice necesare dezvoltării organizaţiei;

–         dezbate şi aprobă raportul de gestiune şi acordă descărcare pentru execuţia bugetară;

–         aprobă listele de candidaţi pentru alegerile locale – primar şi consilieri locali – propuse de către Birourile Permanente Locale, supuse pentru aprobare definitivă Birourilor Permanente Teritoriale;

–         alege delegaţii la Conferinţa teritorială.

Şedinţele Adunării Generale sunt deliberative dacă participă majoritatea simplă a membrilor. Hotărîrile se adoptă cu majoritatea simplă a celor prezenţi.

Art.34. Biroul Permanentsătesc/comunal este format din 5 membri, cu următoarea structură: preşedinte, vicepreşedinte, secretar-trezorier şi 2 membri.

Biroul Permanent orăşenesc este format din 7 membri, cu următoarea structură: preşedinte, 2 vicepreşedinţi, secretar-trezorier şi 3 membri.

Biroul Permanent al sectorului Municipiului Chişinău este format din 9 membri, cu următoarea structură: preşedinte, 2 vicepreşedinţi, secretar-trezorier şi 5 membri.

Art.35. Birourile Permanente Locale sunt alese de adunarea generală a membrilor la nivelul respectiv şi se întrunesc o dată în şase luni sau de cîte ori este nevoie, la convocarea preşedinţilor, a Biroului Permanent Local sau la cererea a peste jumătate din numărul membrilor lor.

Art.36. La şedinţele Birourilor Permanente Locale participă, cu drept de vot consultativ: primarul, viceprimarul, consilierii locali în exerciţiu.

La şedinţele Birourilor Permanente Locale pot participa şi membri ai organizaţiei, cu acceptulmajorităţii membrilor acestuia.

Art.37. Biroul Permanent Local are următoarele atribuţii:

–         planifică, conduce, coordonează şi monitorizează activitatea organizaţiei locale în intervalul dintre Adunările Generale;

–         evaluează conducerea operativă a organizaţieilocale;

–         pregăteşte selecţia de candidaţi pentru alegerile locale;

–         organizează campaniile electorale la nivel local şi răspunde în faţa Biroului Paermanent Teritorial de îndeplinirea obiectivelor electorale;

–         contribuie la întocmirea proiectelor de dezvoltare locală;

–         selectează şi propune Adunării Generale listele de candidaţi pentru alegerile locale (primari şi consilieri locali), pe care le depune spre aprobare Biroului Permanent Teritorial;

–         ţine evidenţa membrilor organizaţiei şi urmăreşte încasarea cotizaţiilor;

–         aprobă sau respinge cererile de înscriere în organizaţie şi informează sistematic Biroul Permanent teritorial asupra numărului de membri ai organizaţiei locale;

–         gestionează mijloacele financiare şi materiale ale organizaţiei;

–         îndeplineşte hotărârile organismelor de conducere ierarhic superioare;

–         organizează activităţile necesare îndeplinirii atribuţiilor sale;

–         propune Biroului Permanent Teritorial aplicarea de sancţiuni;

Preşedintele Biroului Permanent Local este preşedintele organizaţiei şi reprezintă partidul în relaţiile oficiale în zona sa de activitate, prezidează şedinţele Biroului Permanent Local şi ale Adunării Generale şi participă la şedinţele Delegaţiei Politice Teritoriale, pe care o informează permanent cu privire la activitatea sau la evenimentele desfîşurate în organizaţia pe care o conduce.

6. Structura organizatorică la nivelul organizaţiilor teritoriale

Art.38. Organismele de conducere ale Partidului la nivelul raionului,al Municipiului Chişinău,UTA Găgăuzia, Municipiilor Bălţi, Tighina, Tiraspol,sunt organe de conducere la nivel teritorial şi sînt stipulate în art. 24.

Art.39. Conferinţa Organizaţiei teritorialeeste compusă din:

–         membrii Delegaţiei Politice Teritoriale;

–         delegaţii organizaţiilor locale, conform unei norme de reprezentare stabilite de Birourile Permanente Teritoriale.

Art.40. Conferinţa organizaţiei teritoriale, respectiv – a Municipiului Chişinău, se întruneşte o dată la patru ani sau de cîte ori este nevoie, la convocarea Biroului Permanent Teritorial sau la cererea a mai mult de jumătate din numărul organizaţiilor locale.

Art.41. Conferinţa organizaţiei teritoriale are următoarele atribuţii de conducere:

–         hotărăşte măsurile de realizare a Programului şi a strategiei partidului la nivel teritorial;

–         aprobă şi susţine elaborarea şi participarea conducerii locale la proiectele şi programele de dezvoltare regională şi locală;

–         coordonează şi definitivează modalităţile de integrare a specialiştilor locali în proiectele şi programele aflate în lucru la nivel naţional;

–         alege şi revocă preşedintele organizaţiei teritoriale;

–         alege 9 membri ai Biroului Permanent Teritorial;

–         alege, la propunerea preşedintelui, şi revocă secretarul şi vicepreşedinţii, al căror număr este stabilit de către conferinţa organizaţiei teritoriale;

–         alege trei judecători ai Consiliului Teritorial de Arbitraj. Preşedintele Consiliului Teritorial de Arbitraj este ales de cei 3 judecători;

–         alege treimembri ai Comisiei Teritoriale de Cenzori. Preşedintele Comisiei Teritoriale de Cenzori este ales de cei trei membri;

–         dezbate raportul Comisiei de Cenzori şi acordă descărcare pentru execuţia bugetară;

–         analizează activitatea organelor de conducere pe care le-au ales şi a reprezentanţilor numiţi sau aleşi în administraţia locală şi dispune măsurile necesare pentru mai buna reprezentare politică;

–         evaluează activitatea reprezentanţilor în Parlament şi asigură modalităţile de susţinere a intereselor locale.

Art.42. Delegaţia Politică Teritorială este compusă din:

–         membrii Biroului Permanent Teritorial;

–         preşedintele, vicepreşedinţii şi secretarul organizaţiei teritoriale;

–         preşedinţii organizaţiilor locale – săteşti/comunale, orăşeneşti şi de sector al Municipiului Chişinău subordonate;

–         consilierii raionali, consilierii municipali/de sector ai Municipiului Chişinău;

–         preşedintele şi un vicepreşedinte ai Tineretului Naţional-Liberal (TNL), la nivel teritorial;

–         primarii şi viceprimari, membri ai PNL, la nivel teritorial;

–         preşedintele Clubului Studenţesc Liberal (CSL), la nivel teritorial;

–         preşedintele Organizaţiei Femeilor Naţional-Liberale (OFNL), la nivel teritorial;

–         preşedinţii structurilor care se ocupă de probleme specifice, înfiinţate conform art.29 din Statut;

–         membrii, aleşi de Conferinţa organizaţiei teritoriale.

Art.43. Delegaţia Politică Teritorială se întruneşte o dată în trimestru sau de cîte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui organizaţiei teritoriale, în baza hotărîrii Biroului Permanent Teritorial sau la cererea a peste jumătate din numărul membrilor săi.

Art.44. Delegaţia Politică Teritorială are următoarele atribuţii:

–         analizează activitatea organelor de conducere locale alese, a consilierilor şi a reprezentanţilor numiţi sau aleşi în administraţia locală;

–         îndeplineşte hotărîrile conducerii centrale a partidului şi asigură punerea în aplicare a măsurilor pentru realizarea Programului şi a Strategiei partidului;

–         cooptează noi membri în componenţa sa;

–         stabileşte priorităţile de dezvoltare locală, proiectele şi programele, precum şi modalităţile de implicare a structurilor şi a organelor locale în realizarea lor efectivă;

–         evaluează dezvoltarea structurilor din teritoriu în ce priveşte numărul de membri, activitatea, audienţa reprezentanţilor locali, dotarea logistică şi materială, precum şi asigurarea mijloacelor financiare necesare bunei funcţionări şi reprezentări;

–         aprobă listele de candidaţi pentru consilieri raionali, respectiv pentru consilierii municipali/de sector ai Municipiului Chişinău, propuse de către Biroul Permanent Teritorial;

–         hotărăşte cu privire la sancţiunile propuse de către Biroul Permanent Teritorial;

–         alege delegaţii la Congresul Partidului, la propunerea Biroului Permanent Teritorial;

–         aprobă şi transmite spre aprobare Delegaţiei Politice Naţionale listele şi ordinea candidaţilor pentru alegerile parlamentare.

–         în situaţii cu totul deosebite, când organismele de conducere la nivel local activează ineficient sau în afara prevederilor Statutului sau a strategiei partidului, hotărăşte dizolvarea Biroului Permanent Local sau demiterea preşedintelui acestuia.

–         alege preşedintele, vicepreşedinţii şi membrii Biroului Permanent Teritorial si îi revocă.

–         deleghează unele atribuţii ale sale Biroului Permanent Teritorial.

Art.45. Biroul Permanent Teritorial este organismul de conducere la nivel raional, al Municipiului Chişinău, UTA Găgăuzia, Municipiilor Bălţi, Tighina, Tiraspol  şi este format din:

– nouă membri, aleşi în conformitate cu prevederile Art.41.

Art.46. Biroul Permanent Teritorial se întruneşte de două ori pe lună sau de cîte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui sau la cererea a peste jumătate din numărul membrilor săi.

La şedinţe pot participa, cu drept de vot consultativ, parlamentari, preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Raional, primarii, viceprimarii de sector al Municipiului Chişinău şi preşedintele OFNL, invitaţi de preşedinte. Şedinţele Biroului Permanent Teritorial sunt deliberative dacă la ele participă majoritatea simplă a membrilor acestuia. Hotărîrile se adoptă cu majoritatea simplă de voturi.

Art.47. Biroul Permanent Teritorial are următoarele atribuţii:

–         coordonează şi planifică activitatea organizaţiei, precum şi a organizaţiilor locale între şedinţele Delegaţiei Politice Teritoriale;

–         cooptează noi membri ai Biroului Permanent Teritorial, care sunt validaţi de şedinţa ordinară imediat următoare a Delegaţiei Politice Teritoriale;

–         aprobă propunerile de candidaţi pentru funcţiile de conducere în administraţia publică locală;

–         hotărăşte excluderea în condiţiile prevăzute la art.18 din Statut;

–         organizează cercuri de studii, biblioteci, conferinţe, întruniri şi alte asemenea activităţi;

–         stabileşte strategia campaniilor electorale la nivel raional sau de sector, organizează campaniile electorale şi răspunde în faţa Delegaţiei Politice Teritoriale de îndeplinirea obiectivelor electorale;

–         urmăreşte încasarea cotizaţiilor de la organizaţiile locale;

–         propune numirea sau revocarea membrilor partidului în funcţiila nivel teritorial

–         stabileşte schema organizatorică a aparatului de lucru al partidului la nivel teritorial şi angajează personalul necesar acestui aparat;

–         stabileşte şi negociază reprezentarea partidului în instituţiile şi organismele ce funcţionează la nivel teritorial;

–         selectează candidaţi pentru funcţiile din administraţia publică centrală şi îi înaintează spre aprobare Biroului Permanent Central;

–         conduce campania electorală, potrivit strategiei aprobate de Delegaţia Politică Teritorială;

–         propune, spre aprobare, Delegaţiei Politice Teritoriale lista candidaţilor la primari şi consilieri locali;

–         întocmeşte şi ordonează listele de candidaţi pentru alegerile parlamentare din partea organizaţiei teritoriale, pe care le înaintează Delegaţiei Politice Teritoriale;

–         validează sau invalidează rezultatele alegerilor în organizaţiile locale;

–         împuterniceşte organizaţiile locale pentru a-şi ţine propria evidenţă financiar-contabilă;

–         selectează şi propune spre aprobare Delegaţiei Politice Teritorialelista de candidaţi pentru consilieri municipali şi pentru primarii de sector;

–         propune Biroului Permanent Central lista de candidaţi pentru consilieri ai Municipiului Chişinău;

–         propune Biroului Permanent Central o listă de candidaţi pentru funcţia de Primar General.

La şedinţele Biroului Permanent Teritorial participă, cu drept de vot consultativ, consilierii municipali, Primarul şi/sau viceprimarii Municipiului, preşedinţii Tineretului Naţional Liberal, Organizaţiei Femeilor Naţional-Liberale şi al Clubului Studenţesc Liberal din Chişinău.

Art.48. Preşedintele organizaţiei teritoriale reprezintă partidul în relaţiile oficiale din zona lui de activitate. Preşedintele organizaţiei teritoriale este de drept preşedintele Biroului Permanent Teritorial şi al Delegaţiei Politice Teritoriale şi are următoarele atribuţii specifice:

–         prezidează şedinţele organizaţiilor la care participă, informîndu-i pe membrii acestora cu privire la activitatea pe care o desfăşoară;

–         supune aprobării organismelor de conducere teritoriale măsurile pentru aplicarea hotărîrilor conducerii centrale a partidului;

–         propune cooptarea de membri în organismele de conducere teritoriale pe locurile devenite vacante, pănă la noi alegeri;

–         participă, în mod obligatoriu, la şedinţele Delegaţiei Politice Naţionale şi răspunde convocărilor conducerii centrale;

–         informează periodic atît Biroul Permanent Central, atît furnizînd datele solicitate de către acesta, cît şi organismele de conducere teritoriale despre activitatea organizaţiei şi evenimentele importante din zona sa de activitate;

–         răspunde de gestionarea bunurilor mobile şi a fondurilor partidului;

–         conduce negocierile politice purtate la nivel teritorial împreună cu echipe pe care le formează dintre membrii Biroului Permanent Teritorial;

–         poartă răspundere personală pentru rezultatele campaniilor electorale din zona sa de rîspundere.

7. Organizarea la nivel naţional

Art.49. Organismele de conducere şi decontrol ale Partidului la nivel naţional sunt:

–         Congresul;

–         Delegaţia Politică Naţională;

–         Biroul Permanent Central;

–         Preşedintele.

–         Comisia Centrală de Cenzori.

Art.50. Congresul este forul suprem de conducere şi decizie, la nivel naţional, al Partidului şi se compune din:

–         delegaţii aleşi de organizaţiile teritoriale;

–         membrii Delegaţiei Politice Naţionale;

–         membrii Curţii de Onoare şi Arbitraj;

–         membrii Comisiei Centrale de Cenzori.

Art. 52. Congresul ordinar se întruneşte o dată la patru ani.

Congresul extraordinar se întruneşte ori de câte ori este nevoie, în condiţiile prevăzute de prezentul Statut.

Pentru Congresul ordinar, convocarea se face cu cel puţin 60 de zile, iar pentru Congresul extraordinar – cu cel puţin 30 de zile înainte de data fixată pentru ţinerea Congresului.

Art.53. Convocarea Congresului se face de către Delegaţia Politică Naţională, fie la cererea Biroului Permanent Central, fie la cererea a mai mult de jumătate din Delegaţiile Politice Teritoriale. Delegaţia Politică Naţională stabileşte data, ordinea de zi, norma de reprezentare şi numărul delegaţilor la Congres.

Norma de reprezentare se stabileşte în funcţie de numărul membrilor organizaţiilor teritoriale, potrivit prevederilor Legii privind partidele politice,de către Delegaţia Politică Naţională sau de către alt organ competent sau căruia i s-au delegat atribuţii de a convoca Congresul în conformitate cu prevederile alin.1 din prezentul articol.

Art.54. Congresul este considerat deliberativ dacă la şedinţă sînt prezenţi mai mult de jumătate din numărul delegaţilor desemnaţi.

Art.55. Lucrările Congresului sînt deschise de către Preşedintele partidului, care prezintă spre aprobare ordinea de zi. Documentele prezentate Congresului sînt supuse dezbaterii şi aprobării prin vot.

În cazul în care Congresul este convocat şi pentru alegeri, Preşedintele Partidului şi Delegaţia Politică Naţională îşi depun mandatele, iar pînă la alegerea noului preşedinte, lucrările Congresului vor fi conduse în continuare de către un prezidiu format din trei membri şi patru secretari aleşi de către delegaţii la Congres. După alegerea preşedintelui, acesta va prelua conducerea lucrărilor Congresului, asistat de membrii prezidiului şi de secretari.

Art.56. Secretarii vor întocmi procese-verbale ale dezbaterilor şi hotărîrilor, care devin documentele oficiale ale Congresului.

Procesele-verbale şi hotărîrile Congresului vor fi semnate de către preşedintele ales al partidului şi secretari.

Art.57. Congresul partidului are următoarele atribuţii:

–         adoptă şi/sau modifică Statutul partidului;

–         îl alege şi îl revocă pe Preşedintele partidului;

–         îi alege pe membrii Delegaţiei Politice Naţionale;

–         adoptă Strategia şi Programul politic;

–         alege 5 judecători ai Curţii de Onoare şi ArbitrajPreşedintele Curţii de Onoare şi Arbitraj este ales de cei 5  judecători;

–         alege 3 membri ai Comisiei Centrale de Cenzori. Preşedintele Comisiei Centrale de Cenzori este ales de cei 3 membri;

–         aprobă reorganizarea partidului, inclusiv fuziunea cu alte partide politice, propusă de Delegaţia Politică Naţională;

–         aprobă autolichidarea partidului;

–         hotărăşte asupra Raportului Delegaţiei Politice Naţionale, prezentat de către preşedintele partidului;

–         hotărăşte asupra Raportului prezentat de preşedintele Comisiei de Cenzori şi asupra Raportului prezentat de preşedintele Curţii de Onoare şi Arbitraj;

–         îl sancţionează pe Preşedintele partidului, la propunerea Delegaţiei Politice Naţionale;

Hotărîrile Congresului sînt adoptate cu votul majorităţii simple a delegaţilor prezenţi, inclusiv hotărîrile referitoare la adoptarea modificărilor la Statut, la Program, la reorganizarea şi lichidarea partidului.

Art.58. Delegaţia Politică Naţională include pînă la 150 de membri şi exercită conducerea partidului între congrese, fiind compusă din:

–         preşedintele partidului

–         membrii Biroului Permanent Central

–         preşedintele de onoare al partidului

–         preşedinţii structurilor teritoriale

–         preşedintele Parlamentului

–         miniştrii

–         liderul Fracţiunii parlamentare

–         preşedintele TNL

–         preşedintele OFNL

–         preşedintele CSL

–         preşedintele Ligii Aleşilor Locali PNL

–         Secretarul General al PNL.

Art.59. Delegaţia Politică Naţională se întruneşte trimestrial sau de cîte ori este nevoie, la convocarea Preşedintelui PNL, a Biroului Permanent Central sau a peste jumătate din numărul membrilor săi.

Art.60. Delegaţia Politică Naţională are următoarele atribuţii:

–         aplică Programul politic al PNL în funcţie de evoluţia social-politică;

–         stabileşte concepţia şi modul de pregătire şi desfăşurare a campaniilor electorale;

–         propune Congresului fuziunea cu partidele politice, negociată de Biroul Permanent Central;

–         aprobă alianţele cu partidele politice, precum şi orice alte înţelegeri politice, negociate de Biroul Permanent Central;

–         îi alege şi îi revocă pe membrii Biroului Permanent Central;

–         îi alege şi îi revocă pe vicepreşedinţii partidului;

–         hotărăşte dizolvarea Biroului Permanent Teritorial sau demiterea preşedintelui acestuia şi a Delegaţiei Politice Teritoriale în situaţii cu totul deosebite, cînd organismele de conducere la nivel teritorial activează ineficient sau în afara prevederilor Statutului ori a strategiei partidului;

–         analizează, coordonează şi sprijină activitatea organizaţiilor şi dispune măsurile ce se impun;

–         analizează activitatea parlamentarilor şi a demnitarilor partidului, precum şi a reprezentanţilor în administraţia centrală şi dispune măsurile ce se impun;

–         stabileşte şi modifică semnul permanent şi semnul electoral al partidului

–         aprobă listele de candidaţi pentru alegerile parlamentare, înaintate de Biroul Permanent Central;

–         stabileşte candidatul la funcţia de prim-ministru, la propunerea Biroului Permanent Central;

–         aprobă, la propunerea Biroului Permanent Central, grila de criterii în selecţionarea candidaţilor pentru orice funcţie, a cărei aplicare este obligatorie pentru Delegaţia Politică Teritorială;

–         hotărăşte, la propunerea Biroului Permanent Central, candidaturile pentru funcţiile de demnitari publici;

–         solicită rapoarte de activitate ale persoanelor numite în guvern şi în administraţia publică centrală;

–         analizează şi aprobă rapoartele de activitate trimestrială ale Biroului Permanent Central şi ale grupurilor parlamentare;

–         convoacă şi stabileşte data,ordinea de zi, norma de reprezentare şi numărul delegaţilor la Congres;

–         aplică sau propune sancţiuni în conformitate cu prevederile Statutului;

–         aprobă Regulamentul de aplicare a Statutului şi regulamentele de organizare şi funcţionare ale organismelor de conducere şi ale structurilor specifice, precum şi Codul Etic, propus de Biroul Permanent Central;

–         validează sau invalidează votul alegerilor organismelor de conducere la nivel teritorial;

–         îl alege şi îl revocă pe Secretarul General, la propunerea preşedintelui partidului;

–         desemnează membrii de onoare şi alege preşedintele de onoare;

–         deleghează unele atribuţii ale sale Biroului Permanent Central.

–         cooptează noi membri, revocă membrii ce şi-au pierdut calitatea din oficiu sau se manifestă inadecvat în cadrul Delegaţiei Politice Naţionale.

Art.61. Delegaţia Politică Naţională organizează şi funcţionează prin comisii permanente de specialitate constituite:

–         pe criterii sociale;

–         pe criterii profesionale.

Comisiile constituite pe criterii sociale au ca scop reprezentarea şi promovarea intereselor categoriei sociale respective, încurajarea şi coordonarea activităţilor organizate de acestea, întocmirea de rapoarte şi iniţiative legislative în favoarea acestora.

Comisiile constituite pe criterii profesionale elaborează politicile sectoriale şi politicile publice pe domenii de interes major, pentru exprimarea opţiunilor şi soluţiilor propuse de PNL.

Numărul, denumirea şi competenţa comisiilor vor fi definitivate şi aprobate de către Delegaţia Politică Naţională.

Comisiile îşi aleg preşedintele, vicepreşedintele, secretarul şi raportorul, deciziile acestora fiind aprobate de Biroul Permanent Central.

Şedinţele Delegaţiei Politice Naţionale sunt deliberative, dacă la ele participă majoritatea simplă a membrilor.

Hotărîrile Delegaţiei Politice Naţionale sunt adoptate cu votul majorităţii simple a membrilor prezenţi.

Art.62. Biroul Permanent Central se întruneşte o dată pe lună sau de cîte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui, şi asigură conducerea curentă a partidului, fiind alcătuit din preşedinte, vicepreşedinţii, membri, Secretarul General, avînd următoarele atribuţii:

–         exercită conducerea partidului în intervalele dintre şedinţele Delegaţiei Politice Naţionale;

–         coordonează şi evaluează activitatea Fracţiunii parlamentare;

–         negociază înţelegeri politice în limita mandatului aprobat de Delegaţia Politică Naţională;

–         coordonează campaniile electorale;

–         propune sancţiuni potrivit prevederilor statutului;

–         elaborează şi propune Delegaţiei Politice Naţionale strategia politică a partidului;

–         desemnează candidaţii pentru funcţiile din guvern şi administraţia publică centrală;

–         propune Delegaţiei Politice Naţionale candidaţii pentru alegerile parlamentare;

–         aprobă schema organizatorică a aparatului central, precum şi bugetul anual de venituri şi cheltuieli al acestuia, la propunerea Secretarului General;

–         propune Delegaţiei Politice Naţionale dizolvarea Biroului Permanent Teritorial sau demiterea preşedintelui acestuia în situaţii cu totul deosebite şi, în cazul dizolvării, desemnează Biroul Permanent Teritorial Interimar;

–         convoacă Delegaţia Politică Naţională;

–         propune Delegaţiei Politice Naţionale candidatul la funcţia de prim-ministru;

–         exercită unele atribuţii, delegate de către Delegaţia Politică Naţională;

–         aprobă lista de candidaţi pentru consilieri ai Municipiului Chişinău;

–         aprobă candidatura Partidului pentru funcţia de Primar General al Chişinăului;

–         decide, în situaţiile de conflict, asupra listelor de candidaţi pentru funcţia de consilieri (locali, orăşeneşti, raionali) şi asupra candidaturilor pentru funcţia de Primar

–         prin derogare de la prevederile art.57 din prezentul Statut, modifică adresa sediului central al partidului.

Art.63. Preşedintele Partidului, care este, în acelaşi timp, Preşedintele Delegaţiei Politice Naţionale şi Preşedintele Biroului Permanent Central, este garantul înfăptuirii Programului politic, al respectării şi aplicării Statutului şi al păstrării unităţii şi prestigiului partidului.

Art.64. Preşedintele partidului exercită conducerea şi coordonează activitatea organismelor partidului la nivel naţional, având următoarele atribuţii:

–         reprezintă partidul în relaţiile oficiale;

–         face declaraţii în numele partidului;

–         convoacă şi prezidează şedinţele Biroului Permanent Central, Delegaţiei Politice Naţionale şi prezidează orice alte organisme de conducere ale partidului la care ia parte;

–         conduce negocierile politice purtate în numele Partidului;

–         sesizează Delegaţia Politică Naţională cu privire la luarea unor măsuri disciplinare;

–         îşi poate selecta consilieri politici, ale căror funcţii şi atribuţii sînt onorifice;

–         propune candidatura de pe locul întîi pe lista pentru alegerile parlamentare;

–         propune candidaturile vicepreşedinţilor partidului;

–         propune candidatura Secretarului General al partidului;

–         poate delega unele competenţe ale sale, potrivit Statutului.

Dacă funcţia de preşedinte devine vacantă sau preşedintele este în imposibilitatea de a-şi exercita funcţia, interimatul se asigură de către unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de Biroul Permanent Central, la propunerea preşedintelui.

Art.65. Vicepreşedinţii şi membrii Biroului Permanent Central au responsabilităţi pe domenii, stabilite de comun acord cu preşedintele partidului.

Art.66. Secretarul General asigură comunicarea dintre organismele de conducere la nivel central şi organizaţiile teritoriale, asigură gestiunea patrimoniului partidului, răspunde de sistemul informaţional şi de aparatul de lucru. Secretarul General ţine evidenţa, comunică şi urmăreşte îndeplinirea deciziilor Delegaţiei Politice Naţionale şi ale Biroului Permanent Central şi se subordonează acestuia.

Art.67. În activitatea sa, Secretarul General este ajutat de coordonatorii organizaţiilor teritoriale, numiţi de Biroul Permanent Central, la propunerea Secretarului General.

Numărul şi atribuţiile coordonatorilor se vor stabili printr-un Regulament de organizare şi de funcţionare a Secretariatului General, aprobat de către Biroul Permanent Central.

Art.68. Secretarul General participă la şedinţele Biroului Permanent Central cu drept de vot.

8. Alte structuri la nivel naţional

Art.69. Prin regulamente de organizare şi funcţionare se constituie la nivel naţional următoarele structuri:

Curtea de Onoare şi Arbitraj – COA;

Comisia Centrală de Cenzori – CCC;

Tineretul Naţional Liberal – TNL;

Liga Aleşilor Locali – LAL;

Organizaţia Femeilor NaţionalLiberale – OFNL;

Cluburile Studenţeşti Liberale – CSL;

Alte structuri la nivel naţional pe categorii sociale şi profesionale.

Art.70. Curtea de Onoare şi Arbitraj este instanţa supremă a partidului, avînd atribuţii privind:

–         respectarea prevederilor Statutului şi a Codului Etic al PNL;

–         soluţionarea contestaţiilor privind sancţiunile disciplinare;

–         soluţionarea contestaţiilor privind învestirea candidaţilor, alegerile interne, alegerea delegaţilor la Conferinţe sau la Congres;

–         coordonarea activităţilor Consiliilor de Onoare şi Arbitraj Teritoriale.

Membrii Curţii de Onoare şi Arbitraj nu fac parte din nici o altă structură de conducere.

Activitatea Curţii de Onoare şi Arbitraj se desfăşoară pe baza Regulamentului aprobat de Delegaţia Politică Naţională.

Deciziile Curţii de Onoare şi Arbitraj, precum şi deciziile Consiliilor de Arbitraj Teritoriale rămase definitive sînt obligatorii pentru toţi membrii PNL, precum şi pentru toate organismele de conducere ale partidului. Aceste decizii se pun în executare de către organismele de conducere alese ale PNL.

Art.71. Comisia Centrală de Cenzori are atribuţii de verificare a gestiunii partidului şi lucrează pe baza unui Regulament aprobat de Delegaţia Politică Naţională a partidului.

Art.72. Biroul Permanent Central al Tineretului Naţional Liberal conduce şi coordonează activitatea specifică a structurilor de tineret constituite la nivelul organizaţiilor teritoriale, pe baza unui Regulament aprobat de Delegaţia Politică Naţională a partidului.

Art.73. Regulamentele de organizare şi funcţionare ale structurilor partidului se elaborează ca proiecte de către structurile respective şi se înaintează spre aprobare Delegaţiei Politice Naţionale, prin intermediul Secretariatului General.

9. Procedura alegerilor în partid

Art.74. Şedinţele organismelor de conducere ale partidului la nivel naţional şi al organizaţiilorteritoriale sînt constituite statutar dacă la ele participă peste jumătate din numărul membrilor ce le compun.

Art.75. Adunările Generale ale membrilor organizaţiilor săteşti şi orăşeneşti sînt constituite statutar dacă la ele participă peste jumătate din numărul total al membrilor aflaţi în evidenţă.

Art.76. Vechimea minimă necesară pentru a candida într-o structură de conducere la nivel teritorial şi naţional este de cel puţin şase luni. Delegaţia Politică Naţionalăpoate acorda derogări.

Vechimea minimă necesară pentru a candida pe listele parlamentare sau a fi ales delegat la Congresul partidului este de şase luni. Delegaţia Politică Naţională poate acorda derogări.

Art.77. În cadrul organismelor de conducere ale partidului votul se exprimă deschis sau secret, în conformitate cu prevederile Statutului şi ale Legii privind partidele politice. Votul deschis poate fi vot nominal sau prin ridicare de mînă.

În cadrul organismelor de conducere, în caz de egalitate de vot, votul preşedintelui acelui organism este decisiv.

Art.78. Hotărîrile în cadrul organismelor de conducere se iau prin vot deschis, în prezenţa a peste jumătate din membrii organismului respectiv, cu peste jumătate din voturile celor prezenţi – cu excepţia cazurilor în care Statutul prevede altfel sau dacă organismul de conducere ia o altă decizie.

Art.79. Membrii organismelor de conducere ale Partidului Naţional Liberal, la toate nivelurile, se aleg pentru o perioadă de patru ani. Alegerile trebuie să aibă loc nu mai tîrziu de 12 luni după ţinerea unui Congres Ordinar.

Art.80. Rezultatul alegerilor pentru organismele de conducere la nivel local este validat de către Birourile Permanente Teritoriale, iar pentru organismele de conducere ale organizaţiilorteritoriale – de către Delegaţia Politică Naţională.

În caz de invalidare, se procedează la noi alegeri.

Art.81. Pentru locurile devenite vacante în organismele de conducere, se cooptează noi membri, în ordinea voturilor obţinute, în condiţiile prevăzute de prezentul Statut.

În cazul în care numărul locurilor vacante, indiferent de ocuparea ulterioară prin cooptare, depăşeşte jumătate din totalul celor aleşi iniţial în organismul de conducere, se vor organiza noi adunări generale sau conferinţe teritoriale numai pentru alegerea Biroului Permanent Teritorial sau a Biroului Permanent Local, cu excepţia funcţiei de preşedinte, dacă acesta nu a demisionat.

În cazul vacanţei funcţiei de preşedinte al organizaţiei teritoriale se organizează alegeri pentru Biroul Permanent Teritorial în termen de 3 luni, cu excepţia unei perioade de 6 luni anterioare alegerilor parlamentare sau a alegerilor generale locale.

În situaţiile prevăzute la alin.2, pînă la alegeri conducerea organizaţiei sau a organizaţiei va fi asigurată de un Comitet interimar de conducere compus din preşedinte şi 4-10 membri, numiţi de:

–         Delegaţia Politică Naţională, pentru Biroul Permanent Central pe o perioadă de cel mult 3 luni, cu excepţia unei perioade de 6 luni anterioare alegerilor parlamentare şi locale.

–         Biroul Permanent Central pentru Biroul Permanent Teritorial.

–         Biroul Permanent Teritorial pentru Birourile Permanente Locale.

În cazul în care preşedintele ales nu a demisionat, acesta va exercita funcţia de preşedinte al Comitetului interimar.

Din Comitetul interimar de conducere vor face parte şi membrii organismului de conducere aleşi iniţial, care nu au demisionat.

În situaţia prevăzută la alin.3, funcţia de preşedinte va fi exercitatăpînă la alegeri de către un vicepreşedinte, desemnat de Biroul Permanent respectiv.

10. Patrimoniul şi fondurile Partidului

Art.82. Partidul poate deţine bunuri mobile şi imobile care sînt necesare activităţilor sale specifice.

Art.83. Sursele de finanţare ale Partidului provin din:

–         cotizaţiile membrilor partidului;

–         donaţii şi legate;

–         venituri provenite din activităţi proprii;

–         subvenţii de la bugetul de stat;

–         alte surse, potrivit legii.

Art.84. Operaţiunile de încasări şi plăţi se efectuează prin conturi în lei şi în valută, deschise, potrivit legii, în bănci cu sediul în Republica Moldova şi se gestionează prin mandatari financiari, numiţi de către Birourile Permanente de la toate nivelurile de conducere, cărora le prezintă rapoarte.

Art.85. Membrii partidului plătesc o cotizaţie lunară al cărei cuantum este stabilit de către Biroul Permanent Teritorial. Biroul Permanent Central stabileşte o cotizaţie lunară pentru persoanele alese sau numite în funcţiile de conducere în structurile partidului sau în administraţia centrală, precum şi pentru parlamentari.

Biroul Permanent Teritorial stabileşte o cotizaţie lunară pentru persoanele alese sau numite în funcţii de conducere în administraţia locală.

Art.86. Membrii Partidului, care îndeplinesc funcţii de conducere alese în partid, nu pot fi remuneraţi pentru activitatea lor.

11. Încetarea activităţii

Art.87. Partidul Naţional Liberal îşi încetează activitatea prin:

–         autodizolvare, hotărîtă de Congres, cu votul a peste două treimi din numărul delegaţilor;

–         dizolvare, pronunţată pe cale judecătorească în conformitate cu dispoziţiile corespunzătoare din Legea privind partidele şi alte organizaţii social-politice.

 

 

12. Dispoziţii tranzitorii şi finale

            Art.88. Delegaţia Politică Naţională, în termen de 60 de zile de la data adoptării Statutului, va aproba Regulamentele de funcţionare a organismelor partidului.

Art.89. Hotărîrile Congresului, ale Delegaţiei Politice Naţionale şi ale Biroului Permanent Central sînt obligatorii pentru toate organismele de conducere şi pentru toţi membrii Partidului Naţional Liberal, în condiţiile prevăzute de prezentul statut.

Art.90. Numărul de membri şi structura organismului de conducere la nivel naţional, teritorial sau local se modifică potrivit protocoalelor de fuziune semnate, după caz, la nivel naţional, teritorial sau local pînă la viitorul Congres ordinar, respectiv – viitoarea conferinţă teritorială sau viitoarea adunare generală de alegeri organizate după următorul Congres ordinar, în condiţiile prezentului Statut.

Art.91. Dispoziţiile protocoalelor de alianţă încheiate de partid sînt obligatorii pentru toţi membrii şi toate organizaţiile acestuia şi pentru toate persoanele susţinute în funcţii publice de acesta pe perioada existenţei alianţei.

Art.92. Membrii organismelor de conducere, care deţin două sau mai multe funcţii sau calităţi oficiale care dau drept de reprezentare în organismul respectiv, nu pot delega reprezentarea pentru nici o funcţie deţinută.

Art.93. Membrii organismelor de conducere care absentează de la întrunirile organismului respectiv nu pot fi înlocuiţi, cu excepţia acelora care reprezintă, în calitate de preşedinte, organisme de conducere la nivel inferior.

Art.94. Partidul poate avea ca membri sau reprezentanţi onorifici şi persoane domiciliate în afara teritoriului Republicii Moldova, dar cu cetăţenie moldovenească.

Persoanele domiciliate în afara teritoriului Republicii Moldova se pot constitui în Cluburi Liberale care vor avea un Regulament de Funcţionare propriu, alcătuit în conformitate cu prezentul statut.

Art.95. În măsura în care nu prevede, prezentul statut se completează de drept cu prevederile Legii privind partidele politice..

Art.96. Statutul Partidului este obligatoriu şi se splică tuturor organizaţiilor locale, teritoriale şi naţionale şi tuturor membrilor partidului.

Art.97. Partidul este persoană juridică, dispune de ştampilă, antet, cont bancar. Poate dispune de legitimaţii şi de publicaţii proprii. Organizaţiile teritoriale nu sînt persoane juridice.

Art.98. În măsura în care nu prevede, prezentul Statut se completează de drept cu prevederile Legii privind partidele politice.

– Sfîrşit – 

Share
Partidul Național Liberal © 2014 Frontier Theme
IP Blocking Protection is enabled by IP Address Blocker from LionScripts.com.
Menu Title