Manifest-Apel al PNL din Republica Moldova ”În EUROPA – prin ROMÂNIA” privind imperativul solidarizării naționale pentru Refacerea unității românești

Acest document, adoptat la 3 martie 2007 de DPN a Partidului Național Liberal, a fost remis Președinției DSC_4922și Guvernului din România și este readresat partidelor, ce se revendică drept naționale, de pe ambele maluri ale Prutului. Documentul este completat cu prevederile concrete de demarare a procesului de înfăptuire a Reîntregirii, incluse în Platforma electorală a PNL din noiembrie 2014.

PNL reiterează două propuneri-sugestii pentru cei ce conduc, astăzi, cele două state românești, una dintre ele regăsindu-se și în Programul electoral a lui Klaus Iohannis: 1. Semnarea unei Declarații de tip Snagov, din 1995, a partidelor politice din România pentru sprijinirea parcursului național și european al partidelor proeuropene, prioritar unioniste, de dincoace de Prut. 2. Partidele din stânga Prutului să semneze o Declarație proeuropeană, de tipul Declarației Snagov-România, – pentru a se delimita ferm și clar de forțele antieuropene. PNL va pleda, până la realizare, pentru semnarea acestor două Declarații.

Manifestul propriu-zis

Teritoriul Basarabiei si al Transnistriei – o aschie de pamint cu populatie romaneasca, rupta de mai multe ori, prin forta armelor, din contextul etnocultural si politic firesc, supusa unei deznationalizari dure pe parcursul a circa doua secole de ocupatie straina, – a rezistat si a dainuit in timp. Acest miracol a devenit deosebit de evident la confluenta anilor 80-90 ai secolului trecut, cind a luat avint, in Republica Moldova, Miscarea de Eliberare si de Renastere Nationala. Statul Republica Moldova a devenit independent in urma imploziei URSS, dar si gratie angajarii sutelor de mii de romani-moldoveni intr-o veritabila revolutie de eliberare nationala, ce a pus capat unei dominatii straine de secole. Redobindirea constiintei de neam, decolonizarea totala si revenirea acestui spatiu in familia europeana necesita un efort colectiv de lunga durata, conjugat cu o inteligenta politica aparte. Astazi, la 24 de ani după proclamarea Independentei, Republica Moldova, afectata de o profunda criza identitara interna, situata intr-o zona geopolitica disputata, se zbate intre un trecut tragic si un viitor incert.

Partidul National Liberal din Republica Moldova este constient ca grava problema identitara, situatia politica si economica deplorabila ale celui de-al doilea stat romanesc, rezultate din politicile coloniale sovietice, continuate de regimurile neocomuniste dupa 1991, stationarea trupelor rusesti de ocupatie pe teritoriul Republicii Moldova, existenta unui teritoriu ocupat de un regim terorist, sprijinit de Moscova si necontrolat de Guvernul de la Chisinau, au facut din Republica Moldova un stat-problema. In aceste conditii, Republica Moldova nu dispune de suficiente resurse interne pentru depasirea starii de criza permanente. Este nevoie de o asistenta internationala in stare sa readuca Republica Moldova pe orbita civilizatiei europene. Cel mai firesc sprijin al efortului de europenizare a Republicii Moldova poate veni din partea Romaniei.

In toti acesti ani, guvernarile de la Chisinau au ratat posibilitatile de a merge impreuna cu Romania pe calea integrarii europene. Cu mici exceptii, acestea au preferat sa promoveze politici antiromanesti. In consecinta, Romania a devenit membru NATO si UE, in timp ce Republica Moldova a alunecat in mod grav spre statutul rusinos de cel mai sarac si corupt stat din Europa. Acesta este rezultatul logic al politicilor prorusesti, dominate de instincte antiromanesti.

Si tot in acesti ani, Romania a tinut cont mereu de reticenta – chiar de ostilitatea – guvernarilor de la Chisinau, rezervindu-si rolul de a contribui la educarea tinerei generatii, de a fi avocat pentru admiterea Chisinaului in diferite aranjamente europene, de a ajuta in proiecte economice cind nu exista, pur si simplu, o alta solutie. Spre deosebire de oficialii de la Chisinau, sutele de mii de cetateni ai Republicii Moldova, care au beneficiat, in acesti ani, de asistenta materiala si umanitara a Statului Roman, ramin profund recunoscatori pentru ajutorul dezinteresat, oferit in spiritul relatiilor dintre frati. Prin aceasta perspectiva, politica sincera a Bucurestilor devanseaza constant propaganda antiromaneasca, fapt ce ii irita enorm pe stabii filorusi de la Chisinau.

Partidul National Liberal din Moldova considera ca a sosit si momentul solidaritatii etnoculturale romanesti, ca unica sansa pentru a se oferi si Republicii Moldova un viitor civilizat cert. Doar aceasta asistenta, care trebuie sa devina permanenta, coroborata cu strategiile Uniunii Europene, ar putea readuce si al doilea stat romanesc in comunitatea euroatlantica. Constiinta unui asemenea obiectiv nu poate fi impiedicata de nici un fel de manifestari antieuropene si antiromanesti, la care se mai deda conducerea fals proeuropeana de la Chisinau, votata de o populatie insaracita cu buna stiinta de catre o grupare interesata doar de pastrarea, cu orice pret, a puterii si a propriilor privilegii economice.

Pentru cetatenii Republicii Moldova, însă, Europa se asociaza tot mai mult cu Romania, cu cetatenia romana. A deveni cetatean roman inseamna a deveni parte a unei democratii europene, a sistemului cu reguli ale economiei de piata, bazate pe respectarea neconditionata a legii.

In fata pericolului permanentizarii crizei cronice, care a afectat Republica Moldova, Partidul National Liberal propune semnarea, intre Romania si Republica Moldova, a unui tratat de fraternitate si europenizare, de utilizare cit mai rationala a resurselor Uniunii Europene, in scopul modernizarii rapide a acestora si recuperarea raminerii in urma a Republicii Moldova. Prin cresterea economica si reformele promovate, Romania si-a demonstrat capacitatea de a onora standardele europene. Urmarea exemplului ar aduce si Republica Moldova, pina in 2018 -, la standardul de viata din UE si la reeditarea Reintregirii romanesti, la 100 de ani dupa Unirea din 1918.

Adresam Guvernului roman propunerea de a initia un program de fluidizare reciproca a informatiilor intre doua maluri ale Prutului, ceea ce ar conduce la o cunoastere mai buna in Romania a realitatilor din Republica Moldova, de a incuraja depasirea tabuizarii temei readucerii Basarabiei acasa.

PNL-Moldova pledeaza pentru necesitatea conjugarii eforturilor clasei politice romanesti de pe ambele maluri ale Prutului pentru edificarea noastra in comun asupra mai multor aspecte spinoase ale relatiilor moldo-romane. Partidul National Liberal din Moldova – prin identitatea, scopurile, conceptele si actiunile sale – opteaza pentru omogenizarea infrastructurii politice din cele doua state romanesti care sa isi realizeze idealul de unitate nationala.

In viziunea PNL-Moldova, conceptul de pregătire a Unirii din 2018 ar putea include formarea etapizata a organelor de coordonare a politicilor acestei structuri, intre care o Adunare Parlamentara, formata din  deputati din ambele state, ce se vor intruni in sesiuni periodice la Bucuresti si Chisinau si se vor preocupa de armonizarea si omogenizarea legislatiei Republicii Moldova cu cea a Romaniei, de Bugetul special al acestei Uniuni a doua state. Totodata, Comisia Executiva interstatala, ce si-ar putea avea oficiul central la Iasi si ar fi formata dintr-un numar egal de reprezentanti ai Guvernelor Romaniei si Republicii Moldova, ar putea avea, in sfera sa de coordonare, executarea Bugetului comun, politicile de apropiere a Republicii Moldova de standardele UE, obtinerea si realizarea unui mini-plan Marshall pentru solutionarea conflictului transnistrean si reabilitarea social-economica postconflict a R.Moldova, identificarea proiectelor de asistenta financiara internationala pentru Fondul de pensionare al celor doua state romanesti. Casa Sociala Comuna ar promova unificarea sistemului de pensionare a cetatenilor din cele doua state si ar gestiona fondurile de pensii sociale.

Acest concept ar sensibiliza Occidentul asupra unei asemenea oportunitati, pentru a rezolva o grava problema din sudul Europei de Est – declansarea de discutii politice intre reprezentantii clasei politice de la Chisinau si de la Bucuresti. De vreme ce Romania declara ca politica sa va ramine neschimbata fata de Republica Moldova, fiind incadrata in standardele democratiei si ale respectarii drepturilor si a libertatilor omului, orice discutii si negocieri spre binele oamenilor isi au dreptul la viata. Guvernarile se perinda, iar poporul ramine. PNL-Moldova crede ca a venit timpul pentru a se face mai multa dreptate istorica acestei parti a poporului roman, care inca nu-si gaseste locul si destinul intr-o Europa tot mai unita.

18 priorități, propuse de Partidul National Liberal în vederea demarării procesului de Reintregire

  1. Identificarea de aliați politici în spațiul românesc  pentru completarea art.1 din Constituția României, după model german, în eventualitatea “redobândirii suveranității politice și teritoriale asupra provinciilor/pământurilor rupte de la Statul Român de către Puteri străine”, cu prevederea că “schimbarea compoziției unor teritorii românești, prin deportarea băștinașilor și colonizarea acestor teritorii de către reprezentanți ai statului străin, care le-a ocupat, constituie crimă de genocid și se pedepsește ca și crimele comise împotriva umanității”. Recunoasterea implicita si automata a calitatii de cetatean al Romaniei pentru fiecare basarabean, privat ilegal de regimul comunist de cetatenia romana.
  2. Preluarea integrală – prin adaptare – a legislației euroconforme din România – pentru evitarea cheltuielilor greu de suportat de către un stat sărac.
  3. Ieșirea din CSI, aderarea la NATO, adoptarea Legii Lustrației – condiții imperative pentru decizii independente la nivel de stat, fără presiuni asupra persoanelor șantajabile, promovate mereu în funcții înalte de Sistemul prorusesc de securitate.
  4. Formarea unui Guvern al Unirii din 11 ministere, care va pregăti Reîntregirea prin europenizare. Funcțiile ministerelor, ca organe executive de elaborare și de implementare a politicilor ramurale, vor fi detașate de funcțiile de control și reglementare, de gestionare a patrimoniului. E nevoie de profesionalizarea administrației de stat – funcția de ministru este una politică, însă pentru posturile de la secretar de stat în jos – toți să fie selectați prin concurs, faptul însemnând stabilitate în funcție și independență pentru decizii legale.
  5. Delegarea treptată, prin acorduri, a unor atribuții de politică externă MAE al României – în misiunile străine ale României să fie personal mixt. România va redeveni parte în negocierile transnistrene. Promovarea unui lobby comun pe lângă cancelariile occidentale, în vederea obținerii sprijinului european și american pentru o integrare românească rapidă.
  6. Ministerul integrării românești și europene va promova omogenizarea intraromânească, va superviza și coordona reformarea justiției, va implementa reforme structurale și instituționale, va asimila transparent fondurile europene.
  7. Posturi comune ale serviciilor la frontieră în punctele de control-trecere peste Prut – pentru eliminarea contrabandei – până la lichidarea vămilor.
  8. Forțe Militare moldo-române comune, pentru securitate în stânga Prutului. În perioada de tranziție – statut de aliat non-membru al NATO pentru Armata R.Moldova. Eficientizarea MAI după model românesc.
  9. Libera circulație a leului românesc, alături de leul moldovenesc, până la introducerea euro – pentru înviorarea economiei în stânga Prutului.
  10. Aderarea la Strategia națională în domeniu și la Strategia de dezvoltare durabilă ale României – pentru salvarea agriculturii, ca prioritate națională.
  11. Preluarea conceptelor eficiente ale sistemului românesc fiscal și financiar. Gestionarea patrimoniului/companiilor de stat după criterii corporatiste de manageri aleși prin concurs, pe criterii profesionale.
  12. Semnarea unui Acord interinstituțional și asociativ complex/multilateral între Patronate, Uniuni de producători și Camerele de Comerţ din cele două state românești – pentru promovarea produselor din stânga Prutului în UE, SUA, în alte țări.
  13. Crearea, la Chișinău, a unei filiale a Direcției Naționale Anticorupție (DNA) din România, – care va activa împreună cu un CNA depolitizat, în baza legislației naționale și europene, ca să fie puși la închisoare și politicienii corupți.
  14. Reîntregirea românilor de pe ambele maluri de Prut în Diasporă, fără ingerințe politice din partea promotorilor moldovenismului stalinist. Condiții optime și credibile readucerii cetățenilor acasă.
  15. Difuzarea – gratis ori cu sprijinul financiar al Statului Român – de către operatorii de Televiziuni prin cablu, a posturilor TV apreciate peste Prut, pentru a contracara dominația informațională rusească.
  16. Crearea unei Universități mari românești la Chișinău – pentru formarea europeană a tinerilor basarabeni.
  17. Negocieri eficiente cu Statul Român, în vederea deschiderii pieței de muncă din România – pentru plasarea legală, cu asistență socială, a basarabenilor.
  18. Semnarea unui acord oficial între Comisia Electorală Centrală din R.Moldova și Biroul Electoral Central din România – pentru desfășurarea de alegeri corecte în stânga Prutului, având în vedere numărul tot mai mare de cetățeni români.

ADOPTAT la Congresul al IV-lea al PNL,

Chișinău, 25 octombrie

Comentarii

Lasă un răspuns